Sunteți pe pagina 1din 34

Procesul de imbatranire si

functiile cerebrale
Batranetea si imbatranirea
Batranetea a 3-a si ultima perioada a vietii, dupa
perioada de crestere si varsta adulta.
- este consecinta procesului natural e imbatranire.

Imbatranirea umana aparitia unor transformari
fizico-biologice, psihologice si sociale care pot avea
efecte pozitive, negative sau neutre. Acest proces
are implicatii adanci in cadrul bio-psiho-social
uman.


Batranetea si imbatranirea
Varstnicii sunt incadrati in 3 grupe:

- varstnicii tineri (65 74 de ani);

- varstnicii propriu-zisi (75 84 de ani);

- longevivii (peste 85 de ani).







Teorii ale imbatranirii
Exista numeroase teorii care incearca explicarea
procesului de imabtranire:
- teoria programarii genetice;
- teoria hipoxica;
- teoria radicalilor liberi;
- teoria imunitara;
- teoria erorilor metabolice, etc.
Majoritatea autorilor afirma importanta a doua categorii de
componente:
- componenta genetica;
- componenta dobandita.
Tipuri de imbatranire
Se descriu 3 tipuri de imbatranire:

- primara (ideala) reprezinta situatia ipotetica a
modificarilor neurodegenerative determinate de inaintarea
in varsta a persoanelor aparent sanatoase;

- secundara consta in supra-adaugarea unei patologii, in
special de cauza cardio-vasculara, neurologica sau
metabolica;

- tertiara in acest caz, se adauga agravarea bolilor
existente sau aparitia unor boli terminale care induc
declinul major al varstnicului.







Modificari datorate imbatranirii la nivelul sistemului nervos,
functiilor cerebrale si organelor de simt
O parte din celulele nervoase mor.
Intre 20 si 90 de ani tesutul cerebral scade cu 10-20%.

Scaderea numarului de neuroni duce la scaderea secretiei
de neurotransmitatori:
- noradrenalina - pana la 40%;
- acetilcolina scaderea secretiei de Ach se asociaza frecvent
cu unele forme de tremor si cu maladia Alzheimer;
- GABA acidul gamaaminobutiric este unul dintre
principalii neurotransmitatori inhibitori ai SNC.



Modificari datorate imabtranirii la nivelul
sistemului nervos, functiilor cerebrale si organelor
de simt
In ceea ce priveste activitatea electrica a
creierului, scade frecventa undelor alfa cu
aproximativ 10-20% (se observa pe EEG) si creste
activitatea undelor delta si theta.
Modificari datorate imabtranirii la nivelul
sistemului nervos, functiilor cerebrale si organelor
de simt
La nivelul diverselor tipuri de sensibilitate:

- degenereaza fibrele nervoase care conduc sensibilitatea
pentru cald si rece;

- scade numarul receptorilor tactili;

- organele proprioceptive de la nivelul articulatiilor
degenereaza si ele, scazand capacitatea de a decela
schimbarile mici de pozitie a membrelor rezulta o
diminuare a vitezei de raspuns la stimuli (facilitata si de
sedative, tulburari hormonale sau carente nutritionale).







Modificari datorate imabtranirii la nivelul
sistemului nervos, functiilor cerebrale si organelor
de simt
Scade capacitatea de elaborare a informatiilor si de
finalizare a unor operatiuni precum: reamintiri,
comparatii, selectii, codificari.
Dintre factorii contributivi:
- incetinirea sintezei peptidelor specifice pentru memorie;
- deteriorarea simturilor specializate;
- depresia, scaderea tonusului, tulburarile de dispozitie;
- administrarea de sedative;
- nivelul limitat de educatie;
- maladie Alzheimer sau alte tulburari cognitive;
- scaderea nivelului de activitate fizica.

Memoria
Scaderea memoriei cea mai frecventa tulburare
a functiilor cerebrale intalnita la varstnici.

Memoria de lunga durata este, de obicei,
conservata.

Memoria de scurta durata este progresiv
compromisa pe masura inaintarii in varsta. Din
aceasta cauza, invatarea este si ea incetinita.
Activitatea psihomotorie
Varstnicii prezinta o lentoare psiho-motorie care
influenteaza timpul de reactie la un stimul.

Aceasta modificare este importanta deoarece
creste riscul caderilor.
Somnul
Este perturbat la majoritatea batranilor care, datorita cel
mai frecvent unei depresii, se trezesc mai devreme.

Somnul este intrerupt de treziri frecvente.

La barbati, somnul este frecvent afectat de prezenta
nicturiei (datorata hipertrofiei prostatice).

Exercitiul fizic regulat amelioreaza somnul la varsta a
treia.
Vederea
Se reduce campul vizual (in parte, datorita ptozei
palpebrale senile).

Apare dificultatea de focalizare asupra obiectelor
apropiate (presbiopie).

Scade acuitatea vizuala si apar dificultati in distingerea
culorilor.

Apar alterari ale cristalinului, atrofia irisului si opacitatea
corpului vitros.
Auzul
Apare scaderea progresiva a auzului (hipo-acuzia atinge aprox. 50%
din persoanele peste 80 de ani)
Hipo-acuzia se datoreaza:

- pierderii progresive a celulelor nervoase din receptorii organului
Corti;

- scaderea elasticitatii melcului membranos;

- ingrosarea si pierderea elasticitatii timpanului;

- afectarea cortexului cerebral auditiv si a nucleilor cohleari din
trunchiul cerebral.
Motricitatea si echilibrul
Motricitatea este incetinita; pozitia ortostatica are baza de
sprijin largita; miscarile sunt imprecise; pot aparea
deficite de coordonare sau tremor de tip extrapiramidal
sau intentional.

Echilibrul este compromis din mai multe cauze:

- reducerea celulelor din trunchiul cerebral si cerebel;

- degenerarea receptorilor vestibulari;

- aparitia hipotrofiei si hipotoniei musculare.
Motricitatea si echilibrul
Caderile reprezinta un factor major de risc pentru varsta a
treia. La frecventa crescuta a caderilor contribuie:

- incetinirea vitezei de reactie;

- reducerea acuitatii vizuale;

- scaderea amplitudinii flexiei la nivelul membrelor
inferioare (in special la genunchi);

- aparitia altor afectiuni favorizante (de ex. artrozele
membrului inferior).
Activitatea fizica, sistemul nervos si
imbatranirea
Exercitiul fizic are o serie de efecte demonstrate asupra sistemului
nervos:

- modifica secretia unor substante chimice cu rol de neurotransmitatori
si facilitatori ai transportului trans-membranar (endorfine, dopamina,
etc.);

- amelioreaza tonusul cortical si dispozitia;

- reduce anxietatea si depresia;

- imbunatateste imaginea de sine si creste stima de sine;

- optimizeaza procesele atentionale.

Activitatea fizica, sistemul nervos si
imbatranirea
Se presupune ca exercitiul fizic mai are si alte efecte
pozitive:

- reduce incidenta caderilor;

- creste tonusul venos periferic, scazand incidenta
hipotensiunii ortostatice;

- creste rapiditatea miscarilor de redresare si corectare;

- amelioreaza sensibilitatea proprioceptiva;

- creste densitatea tesutului osos si masa musculara, etc.
Pierderea rolului social si familial contribuie
major la marginalizarea varstnicului. Asigurarea
unor instrumente fizice, emotionale si intelectuale
pentru orientarea intereselor si mentinerea
sanatatii sunt vitale pentru o imbatranire
armonioasa.