Sunteți pe pagina 1din 55

Afectiunile sistemului nervos

care influenteaza activitatea


fizica la varsta a treia
Afectiunile sistemului nervos care
influenteaza activitatea fizica la varsta a treia
Sunt reprezentate de:
- accidentele vasculare cerebrale;
- boala Parkinson si parkinsonismul;
- sindroamele suprabulbare (intreruperea cailor cortico-
bulbare);
- epilepsia si echivalentele epileptice;
- tulburarile cognitive (demente);
- psihoze;
- anxietatea si sidroamele depresive;
- deficiente auditive si vizuale.






Accidentele vasculare cerebrale
Constau in pierderea brusca si persistenta, de cauza
vasculara, a uneia sau mai multe functii neurologice.

AVC determina semne clince cu evolutie rapida de
afectare a functiilor cerebrale, de tip focal (sau
global) cu durata de peste 24 de ore sau care pot
produce decesul, fara alte cauze aparente, in afara de
cele vasculare (O.M.S.)
Accidentele vasculare cerebrale
Reprezinta o problema majora de sanatate publica,
fiind pe locul 2 ca si cauza de mortalitate dupa bolile
cardio-vasculare.
Incidenta si mortalitatea AVC sunt mai crescute la
sexul masculin.
Forma clinica cea mai frecventa este reprezentata de
hemiplegie.
Se considera ca AVC reprezinta prima cauza de
handicap fizic si mental permanent.
Accidentul vascular cerebral
factorii sistemici de risc
Varsta incidenta AVC creste cu 100% la fiecare decada
dupa varsta de 55 de ani.. Mortalitatea creste si ea cu varsta.

Antecedentele heredo-colaterale unul dintre cei mai
importanti factor de risc.

Hipertensiunea tratamentul corect al acestei afectiuni
previne instalarea unui AVC. Riscul de ictus este de pana la 6
ori mai mare la pacientii hipertensivi.
Accidentul vascular cerebral
factorii sistemici de risc
Cardiopatiile reprezinta cauza a circa 20%
dintre cazurile de AVC. Printre ele se numara
aritmiile (ex. Fibrilatia atriala duce la formarea
de embolii cerebrale). Alte cardiopatii care
prezinta riscuri: infarctul miocardic acut,
valvulopatiile, decompensarea cardiaca.
Ateroscleroza
Fumatul creste cu pana la de 20 de ori mai
mult incidenta aparitiei unui AVC.
Accidentul vascular cerebral
factorii sistemici de risc
Factori metabolici hiperlipidemia sau diabetul.

Tratamente estro-progestative contraceptivele
orale, in asociere cu alti factori de risc, cresc riscul de
tromboza venoasa si, automat, de AVC ischemice.

Microalbuminuria

Polimorfismele genice malformatii ale unor gene
responsabile de hemostaza sau echilibrul hidro-
electrolitic.
Tipuri de AVC corelate cu anumite
grupe de varsta/situatii speciale
Ictusul nou-nascutului si copilului
- este idiopatic in 1/3 din cazuri. In rest, este secundar
altor afectiuni ca: cardiopatiile congenitale, boli
infectioase, traumatisme, etc.

AVC juvenil
- cea mai frecventa cauza la tineri este cardio-
embolismul. Alte cauze: anevrisme si malformatii
vasculare, boli hematologice, consumul de droguri,
vasculopatii, etc.





Tipuri de AVC corelate cu anumite
grupe de varsta/situatii speciale
AVC-ul varstnicului

- se asociaza mai multi factori de risc (fumat, varsta,
ateroscleroza, diabet, cardiopatii, etc.);

- carentele nutritionale (in special acidul folic si B12)
se asociaza cu cresterea riscului de AVC;

- cresterea riscului de AVC poate fi corelata cu
deteriorarea functiei cognitive si cu aparitia depresiei.







Tipuri de AVC corelate cu anumite
grupe de varsta/situatii speciale
AVC-ul postoperator
- poate aparea dupa o interventie chirurgicala
generala, in special la pacientii cu afectiuni
cardio-vasculare in antecedente.






Aspecte fiziopatologice ale
producerii AVC
Dupa mecanismul patogenic, exista doua tipuri
de AVC:
- AVC ischemice, determinate de ischemia
cerebrala, cu sau fara infarctizare;

- AVC hemoragice.





AVC ischemic
Reprezinta 89% din cazurile de AVC.

Este produs de modificari ale peretilor vaselor
cerebrale, cel mai adesea datorita aterosclerozei.

Ateroscleroza determina AVC prin embolism sau prin
stenoza unei artere.
AVC hemoragic
Apare mai frecvent la tineri unde sunt, mai frecvent,
urmarea ruperii unor malformatii ale vaselor
cerebrale (ex. anevrisme).

La varstnici sunt mai rare si de obicei sunt secundare
hipertensiunii arteriale.

Indiferent de tipul de AVC, recuperarea la varsta a
treia este mai dificila datorita afectiunilor asociate si
diminuarii retelei vasculare cerebrale.
AVC tabloul clinic
AVC sunt caracterizate de aparitia brusca a unui deficit neurologic focal
persistent de cauza vasculara.

In functie de artera cerebrala afectata, deficitul neurologic este diferit:
- deficit motor sau senzitiv unilateral, brahio-facial sau crural; deficitul
motor poate sa afecteze un hemicorp. Paralizia sau pareza sunt insotite de
spasticitate pe musculatura antagonista si ROT diminuate sau abolite;
- paralizie de tip central a nervului facial;
- afazie (suspendarea limbajului);
- anomalii de camp vizual (hemianopsie) sau cecitate monoculara tranzitorie;
- tulburari de echilibru si vertij, etc.

In unele cazuri, nu exista afectare motorie.




Semne de alarma ale unui AVC
Semnele de alarma pot fi:

- amortirea/paralizia unei jumatati a fetei, a unui MS sau MI;

- diminuarea sau pierderea subita a vederii la un ochi sau bilateral;

- pierderea brusca a capacitatii de a vorbi;

- cefalee severa, brusca;

- ameteala, oscilatii ale corpului, caderi. Pentru acestea, pot exista si alte
cauze (cerebeloase, vestibulare, etc.).






Terapia AVC



Este diferentiata in functie de tipul de AVC, ischemic
sau hemoragic.
Tratamentul complex al AVC
ischemice
Include masuri profilactice si curative

Profilaxia AVC ischemice include masuri de tip
medical sau chirurgical
Tratamentul medical include:
- administrarea de antiagregante plachetare
- tratarea factorilor de risc (obezitatea, hipertensiunea
arteriala, diabetul, cardiopatii emboligene,
administrarea contraceptivelor orale, etc.).

Tratamentul complex al AVC
ischemice


Interventia profilactica de tip chirurgical
consta din excizia placii de aterom, daca ea
este accesibila.
Tratamentul complex al AVC
ischemice
Exercitiul fizic are si el rol profilactic.

El reduce incidenta de aparitie a AVC ischemic. Nu
exista dovezi ca ar scadea mortalitatea datorata AVC
ischemic.

Exercitiul fizic controleaza HTA si hiperlipidemia,
scade agregabilitatea plachetara, creste sensibilitatea
la insulina si toleranta glucoza, fiind indicat la
pacientii cu factori de risc prezenti sau cu un AVC
ischemic in antecedente.
Tratamentul complex al AVC
ischemice
Tratamentul complex curativ impune
internarea pacientului intr-un serviciu de
terapie intensiva si masuri de urgenta.


In perioada acuta, pacientii beneficiaza de
tratament medical, chirurgical si kinetic.

Tratamentul complex al AVC
ischemice
Tratamentul medical:
- terapie trombolitica (streptokinaza) si
anticoagulanta (heparina);

- antiagregante plachetare (aspirina);

- antiedematoase cerebrale (corticosteroizi) si
diuretice (manitol) in cazul producerii unui
efect de masa.






Tratamentul complex al AVC
ischemice
Tratamentul chirurgical necesita individualizarea si
evaluarea raportului risc/beneficiu pentru fiecare caz
in parte.

Obiective:
- indepartarea stenozei carotidiene;
- cresterea fluxului sanguin cerebral;
- indepartarea surselor emboligene;
- decomprimarea structurilor trunchiului cerebral, daca
e nevoie.




Tratamentul complex al AVC
ischemice
Tratamentul kinetic trebuie inceput cat mai
precoce, iar obtinerea rezultatelor este
conditionata si de continuarea sustinuta a
terapiei uneori pana la 2 ani, continuand cu
masuri profilactice pentru restul vietii.
Tratamentul complex al AVC
hemoragice
Tratamentul neuro-chirurgical, in functie de cauza (excizia
anevrismului, ligatura trunchiului arterial, evacuarea
hematomului, etc.)

Tratamentul medical:
- repaus absolut la pat:
- combaterea durerii si a agitatiei (antialgice, anxiolitice,
anticonvulsivante);
- medicatie antihemoragica;
- medicatie antiedematoasa;
- reechilibrare hidro-electrolitica.


Tratamentul complex al AVC
hemoragice
Tratamentul kinetic spre deosebire de AVC
ischemic, in AVC hemoragic orice interventie
kinetica este total interzisa inainte de
acceptul medicului curant pentru a se evita
producerea unei hemoragii secundare.
Kinetoterapia in AVC
Este asemanatoare in toate sindroamele de neuron
motor central (AVC, tumori, TCC, TVM, etc.).

Se incepe precoce in AVC ischemic si la indicatia
medicului in AVC hemoragic.

Se diferentiaza in functie de faza afectiunilor
respective in: faza precoce, faza de stare si faza de
sechela.
Kinetoterapia in faza precoce a AVC
Se desfasoara in sectii de ATI si
neurologie/neurochirurgie, sub indrumarea
medicilor.
In general se contraindica exercitiile active.
Se folosesc o serie de masuri nespecifice,
aplicabile tuturor pacientilor imobilizati.
Kinetoterapia in faza precoce a AVC
Ingrijirile cutanate:
- prevenirea escarelor prin schimbarea pozitiei
pacientului si masaj pe punctele de presiune;
- se realizeaza mobilizari pasive si pasivo-active
analitice.

Ingrijirile ortopedice:
- posturarea corecta si corectiva a segmentelor pentru
prevenirea aparitiei atitudinilor vicioase si a
retracturilor musculo-tendinoase.






Kinetoterapia in faza precoce a AVC
Ingrijirile respiratorii:
- vizeaza mentinerea functiei respiratorii normale si
prevenirea complicatiilor de tipul pneumoniei;
- se realizeaza reeducarea respiratiei toracale sau
abdominale, exercitii de respiratie ritmica, educarea
tusei, etc.
Ingrijirile venoase:
- previn aparitia trombozelor si constau in mobilizarea
precoce a pacientului. La pacientii nemobilizabili se
lucreaza pasiv sau asistat.





Kinetoterapia in faza de stare a AVC
Are ca principal obiectiv tratamentul tulburarilor motorii.
Se va realiza un bilant pentru a stabili:

- modificarile de atitudine ale membrelor;

- intensitatea si extinderea paraliziei si a spasticitatii;

- asocierea paraliziilor nervilor cranieni;

- existenta sinkineziilor;

- evaluarea generala a functionalitatii si gradul de dizabilitate.




Kinetoterapia in faza de stare a AVC
Obiectivele sunt reprezentate de:
- scaderea spasticitatii;
- stimularea miscarilor posibile;
- reeducarea echilibrului si a coordonarii;
- reeducarea mersului si a prehensiunii.

Mijloacele sunt reprezentate de mobilizari pasive,
tehnici FNP, metodele Kabat si Bobath. Se utilizeaza
frecvent atele si orteze pentru pastrarea
aliniamentului corect al segmentelor.





Kinetoterapia in faza de sechela a
AVC
Are aceleasi obiective ca in faza de stare plus
prevenirea recidivelor.