fizica la varsta a treia Afectiunile sistemului nervos care influenteaza activitatea fizica la varsta a treia Sunt reprezentate de: - accidentele vasculare cerebrale; - boala Parkinson si parkinsonismul; - sindroamele suprabulbare (intreruperea cailor cortico- bulbare); - epilepsia si echivalentele epileptice; - tulburarile cognitive (demente); - psihoze; - anxietatea si sidroamele depresive; - deficiente auditive si vizuale.
Accidentele vasculare cerebrale Constau in pierderea brusca si persistenta, de cauza vasculara, a uneia sau mai multe functii neurologice.
AVC determina semne clince cu evolutie rapida de afectare a functiilor cerebrale, de tip focal (sau global) cu durata de peste 24 de ore sau care pot produce decesul, fara alte cauze aparente, in afara de cele vasculare (O.M.S.) Accidentele vasculare cerebrale Reprezinta o problema majora de sanatate publica, fiind pe locul 2 ca si cauza de mortalitate dupa bolile cardio-vasculare. Incidenta si mortalitatea AVC sunt mai crescute la sexul masculin. Forma clinica cea mai frecventa este reprezentata de hemiplegie. Se considera ca AVC reprezinta prima cauza de handicap fizic si mental permanent. Accidentul vascular cerebral factorii sistemici de risc Varsta incidenta AVC creste cu 100% la fiecare decada dupa varsta de 55 de ani.. Mortalitatea creste si ea cu varsta.
Antecedentele heredo-colaterale unul dintre cei mai importanti factor de risc.
Hipertensiunea tratamentul corect al acestei afectiuni previne instalarea unui AVC. Riscul de ictus este de pana la 6 ori mai mare la pacientii hipertensivi. Accidentul vascular cerebral factorii sistemici de risc Cardiopatiile reprezinta cauza a circa 20% dintre cazurile de AVC. Printre ele se numara aritmiile (ex. Fibrilatia atriala duce la formarea de embolii cerebrale). Alte cardiopatii care prezinta riscuri: infarctul miocardic acut, valvulopatiile, decompensarea cardiaca. Ateroscleroza Fumatul creste cu pana la de 20 de ori mai mult incidenta aparitiei unui AVC. Accidentul vascular cerebral factorii sistemici de risc Factori metabolici hiperlipidemia sau diabetul.
Tratamente estro-progestative contraceptivele orale, in asociere cu alti factori de risc, cresc riscul de tromboza venoasa si, automat, de AVC ischemice.
Microalbuminuria
Polimorfismele genice malformatii ale unor gene responsabile de hemostaza sau echilibrul hidro- electrolitic. Tipuri de AVC corelate cu anumite grupe de varsta/situatii speciale Ictusul nou-nascutului si copilului - este idiopatic in 1/3 din cazuri. In rest, este secundar altor afectiuni ca: cardiopatiile congenitale, boli infectioase, traumatisme, etc.
AVC juvenil - cea mai frecventa cauza la tineri este cardio- embolismul. Alte cauze: anevrisme si malformatii vasculare, boli hematologice, consumul de droguri, vasculopatii, etc.
Tipuri de AVC corelate cu anumite grupe de varsta/situatii speciale AVC-ul varstnicului
- se asociaza mai multi factori de risc (fumat, varsta, ateroscleroza, diabet, cardiopatii, etc.);
- carentele nutritionale (in special acidul folic si B12) se asociaza cu cresterea riscului de AVC;
- cresterea riscului de AVC poate fi corelata cu deteriorarea functiei cognitive si cu aparitia depresiei.
Tipuri de AVC corelate cu anumite grupe de varsta/situatii speciale AVC-ul postoperator - poate aparea dupa o interventie chirurgicala generala, in special la pacientii cu afectiuni cardio-vasculare in antecedente.
Aspecte fiziopatologice ale producerii AVC Dupa mecanismul patogenic, exista doua tipuri de AVC: - AVC ischemice, determinate de ischemia cerebrala, cu sau fara infarctizare;
- AVC hemoragice.
AVC ischemic Reprezinta 89% din cazurile de AVC.
Este produs de modificari ale peretilor vaselor cerebrale, cel mai adesea datorita aterosclerozei.
Ateroscleroza determina AVC prin embolism sau prin stenoza unei artere. AVC hemoragic Apare mai frecvent la tineri unde sunt, mai frecvent, urmarea ruperii unor malformatii ale vaselor cerebrale (ex. anevrisme).
La varstnici sunt mai rare si de obicei sunt secundare hipertensiunii arteriale.
Indiferent de tipul de AVC, recuperarea la varsta a treia este mai dificila datorita afectiunilor asociate si diminuarii retelei vasculare cerebrale. AVC tabloul clinic AVC sunt caracterizate de aparitia brusca a unui deficit neurologic focal persistent de cauza vasculara.
In functie de artera cerebrala afectata, deficitul neurologic este diferit: - deficit motor sau senzitiv unilateral, brahio-facial sau crural; deficitul motor poate sa afecteze un hemicorp. Paralizia sau pareza sunt insotite de spasticitate pe musculatura antagonista si ROT diminuate sau abolite; - paralizie de tip central a nervului facial; - afazie (suspendarea limbajului); - anomalii de camp vizual (hemianopsie) sau cecitate monoculara tranzitorie; - tulburari de echilibru si vertij, etc.
In unele cazuri, nu exista afectare motorie.
Semne de alarma ale unui AVC Semnele de alarma pot fi:
- amortirea/paralizia unei jumatati a fetei, a unui MS sau MI;
- diminuarea sau pierderea subita a vederii la un ochi sau bilateral;
- pierderea brusca a capacitatii de a vorbi;
- cefalee severa, brusca;
- ameteala, oscilatii ale corpului, caderi. Pentru acestea, pot exista si alte cauze (cerebeloase, vestibulare, etc.).
Terapia AVC
Este diferentiata in functie de tipul de AVC, ischemic sau hemoragic. Tratamentul complex al AVC ischemice Include masuri profilactice si curative
Profilaxia AVC ischemice include masuri de tip medical sau chirurgical Tratamentul medical include: - administrarea de antiagregante plachetare - tratarea factorilor de risc (obezitatea, hipertensiunea arteriala, diabetul, cardiopatii emboligene, administrarea contraceptivelor orale, etc.).
Tratamentul complex al AVC ischemice
Interventia profilactica de tip chirurgical consta din excizia placii de aterom, daca ea este accesibila. Tratamentul complex al AVC ischemice Exercitiul fizic are si el rol profilactic.
El reduce incidenta de aparitie a AVC ischemic. Nu exista dovezi ca ar scadea mortalitatea datorata AVC ischemic.
Exercitiul fizic controleaza HTA si hiperlipidemia, scade agregabilitatea plachetara, creste sensibilitatea la insulina si toleranta glucoza, fiind indicat la pacientii cu factori de risc prezenti sau cu un AVC ischemic in antecedente. Tratamentul complex al AVC ischemice Tratamentul complex curativ impune internarea pacientului intr-un serviciu de terapie intensiva si masuri de urgenta.
In perioada acuta, pacientii beneficiaza de tratament medical, chirurgical si kinetic.
Tratamentul complex al AVC ischemice Tratamentul medical: - terapie trombolitica (streptokinaza) si anticoagulanta (heparina);
- antiagregante plachetare (aspirina);
- antiedematoase cerebrale (corticosteroizi) si diuretice (manitol) in cazul producerii unui efect de masa.
Tratamentul complex al AVC ischemice Tratamentul chirurgical necesita individualizarea si evaluarea raportului risc/beneficiu pentru fiecare caz in parte.
Tratamentul complex al AVC ischemice Tratamentul kinetic trebuie inceput cat mai precoce, iar obtinerea rezultatelor este conditionata si de continuarea sustinuta a terapiei uneori pana la 2 ani, continuand cu masuri profilactice pentru restul vietii. Tratamentul complex al AVC hemoragice Tratamentul neuro-chirurgical, in functie de cauza (excizia anevrismului, ligatura trunchiului arterial, evacuarea hematomului, etc.)
Tratamentul medical: - repaus absolut la pat: - combaterea durerii si a agitatiei (antialgice, anxiolitice, anticonvulsivante); - medicatie antihemoragica; - medicatie antiedematoasa; - reechilibrare hidro-electrolitica.
Tratamentul complex al AVC hemoragice Tratamentul kinetic spre deosebire de AVC ischemic, in AVC hemoragic orice interventie kinetica este total interzisa inainte de acceptul medicului curant pentru a se evita producerea unei hemoragii secundare. Kinetoterapia in AVC Este asemanatoare in toate sindroamele de neuron motor central (AVC, tumori, TCC, TVM, etc.).
Se incepe precoce in AVC ischemic si la indicatia medicului in AVC hemoragic.
Se diferentiaza in functie de faza afectiunilor respective in: faza precoce, faza de stare si faza de sechela. Kinetoterapia in faza precoce a AVC Se desfasoara in sectii de ATI si neurologie/neurochirurgie, sub indrumarea medicilor. In general se contraindica exercitiile active. Se folosesc o serie de masuri nespecifice, aplicabile tuturor pacientilor imobilizati. Kinetoterapia in faza precoce a AVC Ingrijirile cutanate: - prevenirea escarelor prin schimbarea pozitiei pacientului si masaj pe punctele de presiune; - se realizeaza mobilizari pasive si pasivo-active analitice.
Ingrijirile ortopedice: - posturarea corecta si corectiva a segmentelor pentru prevenirea aparitiei atitudinilor vicioase si a retracturilor musculo-tendinoase.
Kinetoterapia in faza precoce a AVC Ingrijirile respiratorii: - vizeaza mentinerea functiei respiratorii normale si prevenirea complicatiilor de tipul pneumoniei; - se realizeaza reeducarea respiratiei toracale sau abdominale, exercitii de respiratie ritmica, educarea tusei, etc. Ingrijirile venoase: - previn aparitia trombozelor si constau in mobilizarea precoce a pacientului. La pacientii nemobilizabili se lucreaza pasiv sau asistat.
Kinetoterapia in faza de stare a AVC Are ca principal obiectiv tratamentul tulburarilor motorii. Se va realiza un bilant pentru a stabili:
- modificarile de atitudine ale membrelor;
- intensitatea si extinderea paraliziei si a spasticitatii;
- asocierea paraliziilor nervilor cranieni;
- existenta sinkineziilor;
- evaluarea generala a functionalitatii si gradul de dizabilitate.
Kinetoterapia in faza de stare a AVC Obiectivele sunt reprezentate de: - scaderea spasticitatii; - stimularea miscarilor posibile; - reeducarea echilibrului si a coordonarii; - reeducarea mersului si a prehensiunii.
Mijloacele sunt reprezentate de mobilizari pasive, tehnici FNP, metodele Kabat si Bobath. Se utilizeaza frecvent atele si orteze pentru pastrarea aliniamentului corect al segmentelor.
Kinetoterapia in faza de sechela a AVC Are aceleasi obiective ca in faza de stare plus prevenirea recidivelor.