Cnd ne gndim la Germania si la tradiiile sale culinare, primul

lucru pe care ni-l imaginm este o farfurie plin de crnai si

mult bere. Buctriei germane i datorm snielul, salata de
castravei, salata de cartofi, strudelul cu mere si cremsnitul


DATE GENERALE DESPRE GERMANIA
Nume oficial: Republica Federala Germania

Situarea: In Europa Centrala

Vecini: Marea Nordului,Marea
Baltica,Polonia,Republica
Ceha,Austria,Luxemburg,Belgia,Olanda,
Danemarca

Suprafata: 356.978 km
2

Populatia : 82.143.000 locuitori (locul 2)

Densitatea populatiei : 230.1loc/km
2


Capitala : Berlin

Sarbatoarea nationala : 3 octombrie
(reunificarea 1990)

Limba oficiala : germana

Culte: protestantism 35.7% ; catolicism
34.7% ; neoprotestante ; islamism ;
ortodoxism

Moneda : Euro
P.N.B : 27.510 $/loc. (locul 7)



SARBATORI PUBLICE

1 ianuarie Anul Nou Neujahr
6 ianuarie Boboteaza Heilige Drei Konige
Lunea Pastilor Ostermontag
1 mai Ziua Muncii Tag der Arbeit
Ridicarea la cer Christi Himmelfahrt
Rusaliile Pfingsten
15 august Sf.Maria Maria Himmelfahrt
3 octombrie Ziua nationala a Germaniei Tag der Deutschen Einheit
31 octombrie Ziua Reformatiei Reformationstag
Ziua Mortilor Allerheiligen
24 decembrie Ajun de Craciun Heiligabend
25 decembrie Prima zi de Craciun Erster Weihnachtstag
26 decembrie A doua zi de Craciun Zweiter Weihnachtstag
31 decembrie Revelionul - Silvester
TRADITII SI OBICEIURI
Carnavalul (Fasching). Acest carnaval are loc inaintea postului Pastelui in martie si germanii il
sarbatoresc cu entuziasm. Festivitatile dateaza din timpuri stravechi, cand se credea ca spiritele iernii
trebuie alungate pentru a face loc primaverii. In timpul Carnavalului denumit si die Follen Tage, nu se
lucreaza si chiar posomoratii Germaniei se destind.pana la un punct. Cele trei zile importante ale
Carnavalului sunt Weiher Fasnacht (cand femeilor li se permite sa li se taie in doua cravata oricarui
barbat pe care il intalnesc); Lunea Roz (ziua marilor parade) si Fastnacht, care inseamna Noaptea
postului dar oamenii mananca si petrec veseli zi si noapte. Se organizeaza parade, iar serile se petrec
la baluri mascate, de la care nu lipsesc un rege si o regina si un spectacol de cabaret. Dansul inceteaza
la miezul noptii, de indata ce incepe Miercurea Cenusii, care marcheaza inceputul postului Pastelui.

Craciunul. Este una din cele mai importante sarbatori ale tarii. De ziua Sfantului Nicolae (Nikolaus) 6
decembrie se daruiesc pungi cu bomboane atat copiilor, cat si adultilor, sefii dau angajatilor figuri de
ciocolata reprezentandu-l pe Sfantul Nicolae.
In ajun si in ziua de Craciun cu totii, inclusiv si cei ce nu sunt crestini, trebuie sa salute cu Frohe
Weihnachten (Craciun Fericit). De atunci pana la 31 decembrie urarea devine Guten Rutsh ins Neue
Jahr (in traducerea exacta : Dumnezeu patrunde in Anul Nou).
Postul Craciunului este marcat prin decorarea usii de la intrarea cu o cununa. Uneori o alta cununa este
asezata pe camin sau pe masa din sufragerie, cu 4 lumanari in ea, urmand sa fie aprinse pe rand, in
fiecare din cele 4 duminici dinaintea Craciunului. Copii primesc calendare speciale pentru postul
Craciunului, cu o serie de ferestre decupate, pentru a fi deschise in fiecare zi ce precede Craciunul.



Piata de Craciun se vand podoabe de Craciun, lumanari, jucarii si dulciuri, precum si bijuterii,
esarfe de casmir.

Meniul de Craciun include Christsollen (o paine umpluta cu migdale si fructe uscate),
Lebkuchen (turta dulce) , Rumtapf (fructe uscate de vara conservate in rom, servite pe
prajituri sau inghetata) , Gluhwein (vin fiert cu mirodenii) si martipan in diverse forme.

Palterbend : Seara zgomotoasa. Cu o seara sau doua inainte de casatorie, cuplul invita un
numar mare de rude, prieteni, colegi si cunostinte la o petrecere numita Polterabend. Aceasta are
loc intr-un cort. Alaturi de darurile de nunta, invitatii aduc cesti si farfurii ceramice pe care le sparg
de pamant ritual menit sa tina la distanta raul si nefericirea.

Cadourile. Cand esti invitat la masa la o familie germana, trebuie sa aduci intotdeauna un mic
cadou, cum ar fi o sticla de vin, bomboane, flori sau eventual o carte. Vinul adus in dar poate
sugera ca cel al gazdei nu este bun de aceea se recomanda sa aduci un vin din import.
Buchetul trebuie sa fie compus dintr-un numar impar de flori (nu 13).
Trandafirii rosii au conotatii romantice, crinii albi sunt pentru ceremonii funerare.

GASTRONOMIA GERMANA
- IN TRECUT-

Bucataria germana variaza foarte mult de la regiune la regiune. In sud, Bavaria si Saxonia au
multe feluri de mancare in comun intre ele si cu vecinele lor, Elvetia si Austria. In vest,se simt
influentele franceze, in est cele est-europene, iar pe coastele de nord cele scandinavice.

Terciul din faina de grau, orz sau secara si lipia coapta era obisnuit in alimentatia vechilor
germani, dupa care hrana lor consta mai ales din lapte, branza si carne.

Vanatul era asigurat de padurile intinse,se consuma carnea pasarilor de curte, carne de oaie si in
special de porc, conservata pe timp de iarna, sarata sau afumata.

Lapte de vaca sau capra era baut de preferinta acru, servea si la pregatirea branzei si untului.

Ouale pasarilor de curte erau foarte pretuite

Fructe mere mici salbatice

Berea era pregatita din cereale,in primul rand din orz ; in procesul de fermentatie se adauga o
planta salbatica ,coada soricelului pentru a-i da un gust usor amarui.

Hidromelul amestec de miere si apa, fiert si fermentat
GASTRONOMIA GERMANA MODERNA
Buctria modern german nu cunoate varietatea preparatelor din buctria
francez, n schimb este substanial i pretenioas n ce privete prepararea
mncrurilor. O caracteristic a buctriei germane i austriece const n asocierea
crnii preparate prin diferite procese termice cu sosuri groase, cu paste finoase, cu
legume i dulciuri. Germanii nu sunt amatori de fripturi i legume prjite ci nbuite.
Ca grsime se ntrebuineaz pe scar larg margarina i untura de porc.

n alimentaia poporului german este caracteristic faptul c aproape de la nici o
mncare nu lipsesc cartofii i pastele finoase. Cartofii, n foarte multe ocazii
nlocuiesc pinea. Supele sunt preparate cu ngroal de fin n loc de rnta,
amestecat cu lapte, zeam de oase sau ap. Se prefer supele de fructe.

O alt caracteristic este consumul foarte mare de pete marin sau de ap dulce.
Sunt printre puinele popoare care prefer mezeluri din pete i salate variate,
chiftele sau alte tocturi. Rinul va fi mereu fluviul somnului, hamburgerul a ocolit se
pare deja pmntul, iar jambonul de Westfalia e de neegalat. Patiseriile sunt
excelente i variate pentru amatorii de dulciuri bune, consistente, oriunde i la toate
vrstele.
Butura naional a poporului german este berea. Germanii apreciaz ns mult i
vinurile produse de podgoriile proprii.
MESELE ZILEI
Meniul pentru micul dejun (Fruhstuck) folosit de germani reprezint o combinaie ntre
preparatele folosite de francezi i englezi, la care se adaug preferina lor pentru crenvurii cu
hrean, ficatul de gsc, sucurile de fructe i de roii. Ei mai obinuiesc s serveasc la mic dejun
sandviciuri, tartine din pine neagr unse cu unt i acoperite de felii subiri de unc afumat, cu
un ou ochi deasupra (sub denumirea de Haniberger-Rand-Stche). La micul dejun (Frhstch)
se prefer cafeaua cu lapte (lapte 1/3 i cafea 2/3), servite separat, consumndu-se dup gust.
Pe lng cafea se mai consum unt, miere de albine, ou fierte moi, chifle crocante, frankfurter.
Uneori se consum cafea neagr cu fric dulce .

Dejunul sau Mittagessen- se compune din supe de carne cu adaos de finoase, diferite gluti
de gri sau de ficat, supe de legume proaspete, supe de fructe. Uneori n loc de supe se servesc
Imbiss care constau din diferite gustri de mezeluri i brnzeturi.

Fripturile se servesc cu adaosuri de finoase cu sosuri de legume, n special cu cartofi sau cu
salate, adeseori ndulcite cu zahr. Rasolul de vit sau de pasre cu sos de hrean i smntn cu
piure de mere este foarte solicitat.

Pane-urile de pui, fripturile la grtar (de pasre, de batal), vor fi nsoite de garnituri de legume i
salate de sezon puin ndulcite. De pe mas nu trebuie s lipseasc platoul cu cartofi natur i
verdea, pe care l consum cu plcere n loc de pine. Mesele de prnz se termin cu prjituri,
compoturi sau fructe crude.

Cina (Abendessen)- ncepe cu o gustare sau cu o sup-crem, dup care se servete un
preparat de baz pregtit la tav, cu legume variate i salate, sosuri reci la grtar (Holyfleich),
apoi urmeaz un desert uor, realizat pe baz de fructe sau ngheat.
Turitii germani sunt rafinai i abili n cunoaterea i aprecierea preparatelor culinare, ceea ce
impune n permanen un serviciu de calitate. Se acomodeaz cu uurin i manifest interes
fa de preparatele culinare romneti, la a cror realizare se ine seama de obiceiurile lor
alimentare. Este bine s se rein urmtoarele:
- nu prefer ciorbele acre i icrele sub form de salat
- servesc la preparatele la grtar sos mtre dhotel, olandez, bearnez
- consum muli cartofi fieri i varz dulce
- la majoritatea preparatelor consum legume fierte sotate cu unt sau margarin i salate

Painea
In ceea ce priveste painea, bucataria germana se aseamana mai mult cu bucataria estica decat
cu cea din Europa de Vest. Exista cel putin 300 de feluri diferite de paine, de la painea alba la
painea gri (Graubrot) si painea "neagra" de secara (Schwarzbrot). Cele mai multe varietati de
paine se fac atat cu faina de grau, cat si de secara (Mischbrot, paine mixta) si deseori cu seminte
de in, de floarea soarelui si de dovleac.
Painea neagra din Westfalia, Pumpernickel, nu se coace la cuptor ci se prepara la aburi si are un
gust dulceag unic.
Chiflele, numite Brtchen, Semmel sau Weckle/Weckli in functie de regiune, se servesc taiate in
doua si unse cu unt, margarina sau maioneza. Intre cele doua felii sau pe fiecare felie se pune
apoi branza, carne sau peste.
Painea se consuma de obicei la micul dejun si sub forma de sandwich-uri seara, nu ca
acompaniament la masa principala.
Importanta painii (Brot) in bucataria germana este ilustrata de cuvinte cum ar fi Abendbrot (cina -
painea de seara) si Brotzeit (gustare - pauza de paine).
Carnea
Principalele tipuri de carne consumate in Germania sunt carnea de porc, vita si pasare, carnea de porc fiind de
departe cea mai populara. Dintre pasari, puiul este cel mai frecvent folosit, dar nici rata, gasca sau curcanul nu
sunt neglijate. Vanatul, in special iepurele, mistretul si caprioara se gasesc cu usurinta de bucatari.
Carnea de miel si de capra nu sunt foarte populare. Carnea de cal este considerata drept o specialitate in
unele regiuni, dar in general consumarea ei nu este agreata din considerente morale.
Carnea se prepara de obicei fripta in oala. Se poate prepara si in tigaie dar in special in zonele sub influenta
culinara franceza.
In Germania, carnea se mananca foarte frecvent sub forma de carnati, de aceea exista peste 1500 de feluri
diferite din acest tip de mancare.
Weiwurst (carnat alb) este o varietate traditionala bavareza preparata din carne de vitel, tocata foarte fin si
sunca proaspata de porc. Se condimenteaza de obicei cu patrunjel, lamaie, ceapa, nucsoara si ghimbir.
Amestecul se pune in mate curate si proaspete de porc si separata in carnati individuali subtiri. Se consuma
fierti cu mustar dulce.
Leberkse este o mancare traditionala asemanatoare cu placinta de carne din sudul Germaniei, Austria si
unele regiuni din Elvetia. Este facuta din carne sarata de vita, sunca si ceapa, tocate foarte fin, si coapte ca
painea, pana are o crusta crocanta maro.

Pestele
In meniurile germane cel mai frecvent peste de apa dulce este pastravul, alaturi de crap, stiuca si biban, de
obicei preparati la gratar.
Pestele era in trecut consumat in special in regiunile nordice de coasta, cu exceptia scrumbiei murate care se
gasea peste tot. Insa in ziua de azi, germanii din intreaga tara mananca multi pesti marini, cum ar fi scrumbia
proaspata (de asemenea sub forma de rulou de scrumbie murata rollmops), sardinele, tonul, macroul si
somonul.
Ca un amanunt interesant, inainte de revolutia industriala care a cauzat poluarea raurilor, somonul era atat de
comun in Rin, Elba si Oder, incat servitorii se plangeau cand aveau somon la masa prea des.
Alte tipuri de fructe de mare nu sunt foarte intalnite, cu exceptia midiilor si a crevetilor din Marea de Nord, care
sunt foarte scumpi in comparatie cu crevetii importati.
Legumele
Legumele se consuma de obicei in tocane, mancaruri, garnituri sau supe. Se folosesc la gatit morcovi, ridichi,
spanac, mazare, fasole, diverse tipuri de varza, ceapa prajita (nu se foloseste in bucataria bavareza).
Sparanghelul, in special cel alb, este foarte iubit de nemti drept fel principal sau garnitura. Unele restaurante
au meniuri intregi numai cu sparanghel.
Garnituri
Taieteii sunt de obicei mai grosi decat pastele italiene, si de multe ori sunt preparati cu galbenus de ou. In
special in sudul Germaniei, taieteii Sptzle contin foarte mult galbenus.
In ultimii ani insa, pastele in stil italian au inlocuit acesti taitei traditionali, si chiar Sptzle au inceput sa se
pregateasca cu faina din grau dur si fara galbenus.
Pe langa taitei, germanilor le mai plac cartofii si galustele (Kle sau Kndel facute din cartofi piure sau rasi,
sau paine uscata, cu lapte si galbenus de ou). Cartofii au inceput sa fie folositi in bucataria germana la sfarsitul
secolului XVIII, devenind foarte populari, dar in ultima vreme au pierdut teren in fata taiteilor si a orezului.
Metoda de preparare cea mai frecventa este fierberea in apa sarata, urmata de piure si prajirea in ulei.
Bauturi
Berea se consuma pe tot teritoriul Germaniei, multe berarii locale producandu-si varietatea lor. Cel mai popular
tip de bere este Pils, iar in sud (in special in Bavaria) se prefera Lagerul (berea de grau).
Unele regiuni au tipuri speciale de bere locala, cum ar fi berea neagra Altbier, in partea de jos a Rinului, berea
Klsch in Cologne, care este o bere slaba si este fabricata dupa un procedeu mai traditional decat Pils. La
Berlin, se serveste o bere foarte slaba numita Berliner Weie, deseori amestecata cu siropuri de fructe.
Berea mai poate fi amestecata si cu alte bauturi, cum ar fi Pils cu limonada, cunoscut drept Alsterwasser sau
Radler.
Vinul se produce in special in zonele Rinului superior si mijlociu si a afluentilor sai. Nordul este mult prea rece
pentru a sustine vita de vie.
Cele mai cunoscute varietati de vin sunt Riesling si Silvaner. Vinul alb este mai popular decat cel rosu si ros,
ca si vinul dulce fata de cel sec.
Cafeaua se serveste la micul dejun si dupa-amiaza cu o prajitura.
Ceaiul este preferat in special in nord-vest. Locuitorii Friziei de est beau ceaiul cu frisca si caramele Kluntje.
Apfelsaftschorle este suc de mere amestecat cu apa minerala.
Spezi este o bautura racoritoare preparata din cola si limonada. In Germania de sud si in Austria, numele de
Spezi se foloseste pentru amestecuri din cola si fanta (sau o alta bautura de portocale). In alte regiuni
(Emsland), Spezi este un amestec de cola si schnapps.
Germanii sunt unici printre vecinii lor, deoarece prefera apa minerala tare celei slabe si plate.
Condimente
Mustarul german este foarte iute si se consuma cu carnati. In sud, exista o varietate de mustar dulce, care se
serveste cu specialitatile bavareze Weiwurst si Leberkse.
Usturoiul n-a fost utilizat frecvent mult vreme in bucataria germana din cauza mirosului, dar popularitatea lui a
crescut datorita influentelor franceze, italiene si turcesti. In general, cu exceptia mustarului pentru carnati, felurile
de mancare nemtesti sunt rareori iuti si condimentate. Cele mai folosite plante sunt patrunjelul, cimbrul,
hreanul, dafinul si arpagicul, cele mai folosite condimente sunt piperul alb in cantitati mici, boabele de
ienupar si chimenul. Alte condimente si plante cum ar fi oregano, busuiocul, salvia si ardeii iuti chilli au
devenit mai populare in ultima vreme.
Deserturi
Germania are foarte multe tipuri de prajituri si tarte, de obicei cu fructe proaspete cum ar fi merele, prunele,
capsunile si ciresele. Prajitura cu branza este foarte mult iubita si se prepara de obicei cu branza nemteasca
moale din lapte batut smantanit.
Gogosile sunt de obicei bile de aluat dulce cu gem sau alte umpluturi si se numesc Berliner Pfannkuchen sau
Krapfen in functie de regiune. Sunt coapte in grasime si umplutura se injecteaza dupa preparare. Se pot pudra
cu zahar sau se poate pune glazura.
Unul din deserturile populare din nordul Germaniei este Rote Grtze, jeleu de fructe rosii din coacaze rosii,
zmeura, si uneori capsuni sau cirese. Se serveste cu smantana, dar si cu sos de vanilie, lapte sau frisca.
Variatiile lui Rote Grtze sunt Rhababergrtze (jeleu de rubarba) and Grne Grtze (jeleu de agrise).





Son poderoses los que siempre rio con lagrimas
y que esconde su problemas por acerte feliz.
(Barby Kelly)
DATE GENERALE DESPRE SPANIA
Numele : Spania este derivat din
lat.Hispania
Situarea : S-E Europei
Vecini : n nord-est se nvecineaz cu Frana
i Andora de-a lungul Munilor Pirinei. Face
parte din Peninsula Iberic mpreun cu
Portugalia i Gibraltar, avnd de asemenea
dou arhipelage, situate unul n Marea
Mediteran (Insulele Baleare) i cellalt n
Oceanul Atlantic (Insulele Canare). De
asemenea, de Spania aparin dou mici
teritorii din nordul Africii (care includ
oraele autonome Ceuta i Melilla), precum
i enclava Llivia din Pirinei.
Suprafata : 504.645 km
Populatia: 45.116.894 locuitori
Densitatea populatiei: 89,4 loc./km
Capitala: Madrid
Limba oficiala: Spaniola
Culte : catolicism (79.4%),agnosticii si ateii
(17% ), religii minoritare(2.3%)
Moneda: Euro



















Din punct de vedere teritorial-administrativ ara se divizeaz n 17 provincii.
SARBATORI NATIONALE
Anul nou -1 ianuarie
Noaptea regilor (Epifania) - 6 ianuarie - celebreaz venirea magilor n Bethleem).
Carnavalul - februarie sau nceputul lui martie, se sfrese n prima zi din postul patelui sau
dup aceasta cu ngroparea Sardelui, un simbol al iubirii.
Srbtoarea de San Jose -19 martie - Srbtoare religioas naional a ndatorrii.
Sptmna Patimilor Seniana Santa - sptmna dinaintea Patelui
Arminden (Ziua muncii) -1 mai
Carpics Chresti (Srbtoarea euharistiei) -data variabila iunie -Procesiuni in toata tara; cele
mai ample in Sitges si Toledo
Naterea Sf. loan Boteztorul - 24 iunie - In cinstea Sf. loan Boteztorul se aprind focuri in aer
liber toata noaptea, in special de-a lungul Coastei Mediteranei
Adormirea Maicii Domnului -15 august
Ziua hispanitatii -12 octombrie - Este srbtorita descoperirea Americii de ctre Columb
Ziua tuturor sfinilor -1 noiembrie - Familiile depun flori pe mormintele strmoilor
Ziua Constituiei -6 decembrie - Celebreaz ratificarea Constituiei Spaniei in 1978
Srbtoarea Imaculatei Conceptiuni - 8 decembrie - Marcheaz inceputul srbtorii de Crciun
Crciunul - 25 decembrie
TRADITII SI OBICEIURI
Sptmna sfnt.
Sptmna dinaintea Patelui este Semna Santa, o perioad de ritual naional n Spania, n toate colurile rii,
procesiunile erpuiesc zi i noapte de la parohiile locale la caterdralele principale i peste 30 de procesiuni la fiecare
24 ore. n funcie de mrimea oraului i posibilitile economice ale acestuia, fiecare zi este marcat printr-un regal
de culori, ncrcate care alegorice prezentnd scene din Patimi i muzic veche de secole. nc din secolul XVI,
acesta a fost modul n care s-a comemorat Sptmna Sfnt.
Un an ntreg de fieste
Spania srbtorete zilele Bisericii Catolice precum i alte zile speciale din timpul anului, cu o nestvilit
intensitate i pasiune. Chiar i satele mai mici din Spania las lucrul pentru a srbtori cel puin o fiesta pe an, n
onoarea sfntului lor patron. Indiferent dac e o zi de pelerinaj comunal romeria sau o sptmn de parade, o fiesta
ofer populaiei ansa de a se mbrca n costume, de a dansa ntreaga noapte, de a aprinde artificii sau de a alerga
cu taurii. Unele srbtori sunt o scuz pentru distracie, dar altele sunt gesturi solemne de veneraie sau conserv
ritualuri pgne de fertilitate, dei sunt mbrcate ntr-un simbolism cretin.
Corul tobelor. Nencetatele bti ale tobelor creeaz o atmosfer solemn n Vinarea Mare, n oraele din
Andaluzia i La Mancha.
Ritualuri de Pate. Desculii picaos se autoflageleaz n Joia i Vinerea Mare n SanVicente de la Sonsierra
( La Rioja).
Turnuri umane . Catalonia de Sud este casa echipelor de castelers , care se ntrec n a-i construi structuri
nndrznee ct mai nalte.
Numita Feria din Sevilla. Trgul de primvar din Sevilla e posibil s fi aprut n secolul XIX, ca o adunare
a fermierilor i a oamenilor de afaceri,dar a evoluat, devenind o uria petrecere care nu are alt scop dect distracia.
Timp de ase zile i nopi, locul amenajat special pentru trg, compus din peste 1000 de casetas (chiocuri -cele mai
multe private) rsun de muzica de flamenco tipic Sevillei, sevillana. Att brbaii, ct i femeile se mbrac la
patru ace pentru aceast ocazie-acestea din urm n uimitoarele rochii flamenco-i defileaz clare sau n trsuri.



GASTRONOMIA SPANIEI
Bucataria spaniola consta in esenta din feluri simple, usor de
preparat si cu produse proaspete. Felurile variaza foarte mult dupa
regiune, de la Andaluzia in sud, unde mancarea este foarte picanta si are
influente arabe, la Galitia in nord-vest, unde celtii au lasat mostenire
supele de carne si fasole si Asturias, o zona faimoasa pentru fasolele
Fabada. Valencia in est, are o inclinatie spre feluri mediteraneene, iar in
Extremadura din vest veti intalni mai cu seama carnati, sunca si soric de
porc.
Deosebit de gustoasa si diversificata bucataria spaniola produce
mancaruri consistente si picante, cu numeroase mirodenii ce fac sa se
stearga gustul specific al ingredientelor carnate. Uleiul de masline,
legumele, orezul si usturoiul ocupa un rol important in bucataria
spaniola.
Pentru amatorii preparatelor culinare exotice, bucataria spaniola
va fi o continua surpriza pentru gusturile acestora : o varietate de retete
culinare traditionale cum ar fi preparate din peste, fructe de mare, carne,
fructe, legume proaspete, cereale. Ca exemplu: ardei copti cu aluat si
cascaval.
Alte mancaruri traditionale sunt paella, tortilla (cartofi , ou si ceapa prajite in tigaie sub forma de
omleta).
Primele sunt platouri cu aperitive, insotite de un pahar de vin. De la cele mai simple variante, care contin
sunca, carnati, branza, pana la cele mai rafinate delicatese cu peste, creveti, caracatita si fructe de mare,
alaturi de sosuri traditionale, platourile tapas aduna gusturile nenumarate ale Spaniei.
GASTRONOMIA SPANIEI
Una dintre cele mai populare bauturi traditionale este sangria.
Desi berea este extrem de populara in Spania, servindu-se absolut in orice
carciuma, celebritatea acestei tari este data de vinurile sale aromate.
Vinurile excelente ale Spaniei, precum Rioja, Jerez si Ribera del Duero,
sunt deja faimoase in toata lumea.
Viaa spaniolilor este mult diferit fa de cea a americanilor (de exemplu).
Pentru spanioli ziua ncepe cu un mic dejun uor la ora 8 dimineaa.
La ora 11 dimineaa se va servi o gustare, urmeaz apoi n jurul orei 2 prnzul.
O gustare trzie nu va fi niciodat refuzat de ctre un spaniol, ceva uor n jurul orei 6 dup amiaz
este ntotdeauna bine venit.
Cina, n Spania se servete trziu, n jurul orei 10 seara i este compus din trei feluri.
Prnzul i cina, mesele principale ale spaniolilor nu sunt foarte consistente datorit gustrilor dese din
timpul zilei.
GASTRONOMIA SPANIEI
Dulciuri

Dintre dulciuri, Chocosurile sunt exceptional de bune. Nuga, delicioasa nuga spaniola cu
migdale, produsa n provincia Salamanca si mai ales n La Alberca, este foarte apreciata.

Cofetaria si patiseria locala sunt delicioase. Bune exemple ar putea fi amarguillos (fursecuri
facute din migdale) si marzapanes (martipan) de la Manastirea de las Dueas, sau los bollos si las
galletas produse de calugaritele din Alba de Tormes, faimos si bollo maimon, un tip de prajitura
spongioasa.

Alte dulciuri sunt roscas (covrigi dulci locali) de La Alberca; almendras garrapiadas
(migdale cu sirop de zahar ars) de la Alba de Tormes; huesillos (dulciuri fripte cu forma unor
osisoare) de la Bjar; perronillas (biscuiti n forma de cerc cu migdale si cu migdale), hojaldres de la
Ledesma; obispos de la Yeltes si Obleas (napolitane) din ntreaga provincie.
POZIIE GEOGRAFIC
Portugalia sau Republica Portughez este o ar situat n extremitatea sud-vestic
a Europei, n Peninsula Iberic, avnd ieire la Oceanul Atlantic n vest i n sud, i
grani cu Spania n nord i n est. De asemenea include dou grupuri de insule ale
Atlanticului: Insulele Azore i Insulele Madeira.
Portugalia este departe de a fi o ar omogen din punct de vedere lingvistic, etnic
i religios.
Limba portughez este vorbit n ntreaga ar, cu excepia oraului Miranda de
Douro, n care dialectul Asturian este recunoscut ca limb oficial. Minoritile,
inclusiv cele formate din imigranii africani din fostele colonii, numr mai puin de
100.000 de oameni.
Majoritatea populaiei portugheze este de confesiune romano-catolic.
Oraele importante: Lisabona,Porto,Coimbra,Setubal
Capitala Lisabona, este un oras situat intr-o regiune colinara, in apropiere de
litoralul atlantic, pe tarmul nordic al estuarului raului Tejo.
Lisabona este cel mai mare centru economic al rii: financiar, bancar, comercial,
industrial (construcii de maini, reparaii de superpetroliere, rafinarea petrolului,
industria chimica i alimentar.

ALGARVE
FLORA DIN
I-LE MADEIRA
GASTRONOMIA PORTUGHEZ
In mod paradoxal arta culinara portugheza este putin cunoscuta. Ea a ramas oarecum in umbra celei
spaniole. Cu toate acestea diferentele dintre cele doua sunt fundamentale, respectiv, asemanarile tin
mai degraba de particularitati lingvistice.
Climatul generos, relieful variat si marea ofereau din start premisele unei bucatarii bogate si variate.
Incepand insa cu secolul al XV cand primele vase pleaca spre Brazilia, Orient si Africa, gastronomia
portugheza isi deschide portile pentru experimente extraordinare arome si ingrediente noi dintre cele
mai spectaculoase. Piperul, ghimbirul, coriandrul, sofranul, nucsoara, orezul, ceaiul, cafeaua, ardeii
si rosiile, cartofii, sunt doar cateva din descoperirile care au revolutionat inevitabil si modul
portughez (si mai apoi european) de a percepe bucataria. La toate acestea se mai adauga si contactele
cu triburi, popoare si populatii din zonele descoperite.
E foarte greu sa incerci sa vorbesti despre tot ceea ce inseamna gastronomie portugheza in doar
cateva randuri, de la bacalhau (codul) pentru care exista aproape o reteta pentru fiecare zi a anului,
la sardine, la fructe de mare, la sosuri, nenumarate preparate din carne de porc, salate, prajituri cu
zahar si oua sau vinul de porto.
Gradul de dificultate al felurilor portugheze variaza, in functie de timpul pe care esti dispus sa il
petreci in bucatarie. Oricat ar fi insa de simpla, bucataria portugheza ofera experiente gustative
inedite. Fie ca e vorba de preparatele de peste (cod, creveti, scoici, pastrav, somon, crab) sau de carne
de porc, portughezii sunt maestrii imbinarii gusturilor, al condimentelor si ierburilor aromatice.
Caldeirada este un fel de ostropel de peste innbusit cu condimente si mai ales ceapa si rosii.
Carne de porco a Alentejana este fara indoiala ceva ce n-ati mai mancat si probabil nici nu v-ati
gandit la o asemenea asociere. Porcul este preparat intr-un sos de scoici inabusit cu ceapa si rosii, un
adevarat regal gastronomic.
Supa (sopa) este prezenta pe toate meniurile din restaurante, cel mai des fiind preparata din
ingrediente proaspete cumparate din pietele locale. Supa de legume (sopa de legumes) este foarte des
intalnita si mereu o alegere inspirata. O alta optiune este caldo verde - o supa cu varza, cartofi si
carnati afumati. Multe localuri cu specific pescaresc servesc o delicioasa supa de peste (sopa de
peixe).
Pestele reprezinta o prezenta importanta in bucataria portugheza, in special sardinele (sardinhas) sau
codul uscat cunoscut ca bacalhau. Se mai mananca si somonul (salmao), pastravul (truta) si multe alte
specii. Nici fructele de mare nu sunt uitate, ca si langustele (lagosta), crabul (sapateira), scoicile
(ameijoas), stridiile (mexilhoes) foarte cautate de turisti si localnici.
Nici carnea nu este uitata in Portugalia, carnea de porc fiind de departe preferata. Sacrificarea anuala
a porcilor ( a matanca do porco), care are loc intre decembrie si Paste, este un adevarat ritual pastrat
inca in mediul rural. In regiunea Bairrada, la nord de Coimbra, multe restaurante ofera specialitati de
porc din bucataria locala, intre care leitao assado sau feijoada, o fiertura de fasole cu carne de porc.
Oul este un aliment de baza, fiert, fript sau prajit este uneori oferit ca si garnitura la pestele prajit in
timp ce in regiunile sarace este unul din alimentele de baza.
Prajiturile, de la cele mai simple, pana la cele mai complicate par uneori sa abuzeze chiar de oua. Fie
ca e vorba de prajituri cu crema cu fructe confiate, cu migdale sau cu gem de fructe, acestea sunt de
obicei foarte dulci, cu zahar pudra sau cu glazura.
Vorbind despre Portugalia, nu putem uita vinurile, fie ca e vorba de cele albe fie ca e vorba de cele
rosii : Vinho Verde este un vin usor acidulat poate fi alb, rosu sau roze, vinho maduro e un vin sec mai
aspru, le moscatel un vin alb dulce, consumat adesea ca aperitiv.
Cel mai apreciat vin este fara indoiala cel de Porto, obtinut in regiunea Haut Douro, particularitatea
constnd in cele 20 de grade alcoolice, mult mai mult decat un vin obisnuit. Pentru a ajunge la aceste
caracteristici, in vinul tanar de Porto se adauga aguadente, o tuica de struguri, care va modifica
procesul de fermentatie.

DATE GENERALE REFERITOARE LA ITALIA
Nume oficial: Republica Italian

Limb oficial: Italiana

Sunt oficiale mai multe limbi :
germana i latina n Tirolul de Sud,
slovena n Friuli-Venezia Giulia i
franceza n Valle d'Aosta.

Asezare: ltalia este situat n
Europa de Sud ntre 3529'26"-
475'29" lat. N i 6
0
37'32"-1831"I4"
long. E.

Capital: Roma

Suprafa: 301.230 km
2
; din care
ap: 7210 km
2

Populaie: 58.057.477;

Densitate: 192,73/km
2
Italia este divizata in 20 de
regiuni,dintre care cinci se
bucura de o stare autonoma
speciala:
Friuli-Venezia Giulia,
Sardinia,
Sicilia,
Trentino-Tirolul de Sud,
Valle DAosta.

O regiune poate fi divizata in
provincii.
Valle d'Aosta. Situat n partea de N-V a Italiei n zona montan a masivului Mont-Blanc la
grania cu Frana. Resursa principal este turismul. Capitala: Aosta.
Piemont este o vestit regiune ntre Alpi i Apenini traversat de rul Pad. n aceast
zon este concentrat 3/5 din producia italian de orez. De asemenea, regiunea Asti este
celebr prin vinurile i brnzeturile produse aici. Capitala regiunii este Torino, puternic
centru al industriei de autombile (Fiat) italiene.
Lombardia reprezint zona cea mai atractiv a Italiei. Este situat n zona de cmpie
dintre rurile Ticino i Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate sunt: Brescia (industria
siderurgic, chimic i mecanic), Bergamo (industria textil i mecanic), Pavia
(important centru universitar). Capitala regiunii este Milano, ora ce reprezint centrul
financiar al Italiei i capitala modei italiene.
Veneto, situat n zona aluvionar de vrsare a rului Pad i afluenilor si, este o regiune
predominant agricol. n zona Mestre-Marghera, lng Veneia, sunt concentrate rafinrii
de petrol i industrie chimic. Capitala regiunii - Venezia este un important port, centru
cultural i turistic.
Trentino-Alto Adiqe - regiune italian cu statut special, divizat n dou provincii
autonome - Trento i Bolzano, a crei populaie este predominant german.
Friuli-Venezia Giulia este situat la poalele Alpilor Carmici fiind o zon cu tradiie agricol.
Capitala regiunii este Trieste, ora port cu statut de zon liber.
Emilia-Romaqna, regiune ce flancheaz masivul muntos al Apeninilor, este o zon
agricol renumit pentru sfecla de zahr. Capitala Bologna este important centru industrial
(siderurgie, industrie alimentar) i comercial (piaa cerealier i zootehnic).
Liguria, regiune n zona litoral a Mrii Liguriei, prezint un relief n terase, favorabil
cultivrii pomilor fructiferi i mslinilor. Este o regiune renumit prin marmur de Carrara.
Capitala regiunii este Genova - important port comercial, antiere navale.
Toscana este una dintre cele mai frumoase i renumite regiuni ale Italiei avnd n centru
valea rului Arno. Orae importante: Pisa i Siena. Capitala: Florena - centru cultural i
turistic de importan mondial.
Umbria - regiune colinar cu vi sinuoase. Capitala: Perugia.
Marche - zon muntoas, riveran la marea Adriatic, strbtut de vi adnci.
Litoralul este bogat n plaje. Capitala: Ancona.
Lazio - reprezint leagnul civilizaiei romane, cuprins ntre Apenini, la est i coasta
tireniana la vest i strbtut de rul Tibru. Capitala regiunii este Roma, ea fiind
totodat capitala Italiei i a cretintii de rit catolic unde se afl statul Vatican.
Abruzzo - regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lanul munilor Apenini.
Capitala regiunii, L'Aquila, este centru siderurgic.
Campagna - regiune cu cmpii fertile unde se practic cultura cerealelor, tutunului,
cnepii. Capitala regiunii, Napoli, este situat n golful cu acelai nume i dominat
de prezena vulcanului Vezuviu.
Molise - regiune cu relief muntos, vi adnci, pduri ntinse. Capitala:
Campobasso.
Puglia - regiune bogat n resurse agricole. Capitala: Bari important centru
comercial cu legturi cu lumea oriental.
Basilicata, Calabria - regiuni cu caractere morfologice asemntoare: relief montan
grandios i slbatic, zona de coast stncoas. Capitale: Potenza, Catanzaro.
Sicilia - cea mai mare insul mediteranean dominat de vulcanul Etna. Este o
zon agricol, cerealier. Orae importante: Siracusa, Catania, Taormina. Capitala:
Palermo.
Sardinia este situat n Marea Tirenian. Se caracterizeaz printr-un relief muntos
i plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul i turismul estival.
Capitala: Cagliari.
SICILIA
Peninsula Sicilia nu a aparinut dintotdeauna Italiei. Ea a fost i sub dominaie greac, arab sau
habsburgic. Toate aceste culturi i-au influenat att viaa spiritual, ct i buctria.
Sicilia este considerat un paradis al fructelor pentru c se gsesc toate sortimentele de citrice. De
asemenea, avnd o clim variat i un sol fertil, Sicilia se poate mndri i cu legumele care cresc aici.
Goethe spunea: "Legumele din Sicilia sunt delicioase, n special lptuca are un gust foarte fin de
lapte, iar petele are cea mai fin arom". ntr-adevr, fiind scldat de ape, Sicilia are n specificul ei
multe preparate din pete.
Tonul are chiar un festival al su care se numete "Matazza del tonno". Este vorba de un ritual de
prindere a petelui, care probabil i are originea nc de pe vremea fenicienilor. Festivalul are loc
primvara cnd tonul noat prin strmtoarea Gibraltar pentru a depune icre n Marea Mediteran.
Preparatul cel mai popular la acest festival sunt pastele cu bottarga (icre de ton). Pe parcursul
secolelor, aceast insul a fost sub diferite dominaii. Fiecare perioad i-a lsat amprenta n
gastronomia zonei.
Vinul i mncarea sicilian sunt recunoscute ca unele dintre principalele atracii ale insulei. Atunci
cnd v gndii la mncarea italian, primul lucru care v vine n minte este pizza. Dar buctria
sicilian i cea mediteranean, n general, are mult mai multe delicatese dect v imaginai.
Palermo este un ora cu 720.000 locuitori n provincia omonim din Italia, capital a Siciliei.
Palermo a fost fondat de fenicieni cu numele de Ziz (floare). Curnd a intrat n contact cu
navigatorii i negustorii greci, de aici numele de Panormus, latinizare a numelui grecesc care
nseamn "tot portul". Este de subliniat particularitatea geografic a unei peninsule, izolat de dou
ruri, deci uor de aprat. Cunoate perioada sa de maxim prosperitate cu normanzii, sub Federico
al II-lea (1194-1250), care a tiut s racoleze i s utilizeze motenirea cultural arab, greac i
roman.
In capitala sicilian predomin activitile din sectorul teriar i administrativ. Oraul se bucur de
un mare aflux de turiti, atras de blndeea climei i patrimoniul artistic bogat
GASTRONOMIA SICILIEI SI A ITALIEI
Care sunt componentele unei mese italiene traditionale

Buctria italian este caracterizat prin flexibilitate, o gam larg de ingrediente i o bogat
varietate regional a reetelor. Felurile de mncare reprezint un element important al stilului de
via italian i reflect n principal cultura i istoria acestui popor.
Din punct de vedere culinar, Italia este o tara a incredibilei diversitati. Felurile de mancare,
ingredientele, timpul de preparare si mirodeniile se schimba radical de la o regiune la alta.
Elementul constant este filozofia de baza. Mesele sunt vazute ca o ocazie pentru familie si
prieteni de a se relaxa inainte de a se intoarce la viata agitata a secolului XX.
Primo
De asemenea, mesele festive pot incepe cu aperitive (antipasta).
Aceasta etapa a mesei se numeste assaggio di primi, o gustare a primelor (feluri), antreuri.
Tipuri de supe: minestrone (supe groase din zarzavaturi proaspete, pasta, orez sau fasole, care
poate contine carne), supe de peste, supe limpezi, supe de legume cu paste
Antipasta: bruschetta (paine prajita unsa cu usturoi si ulei de masline), antipasti cu peste, cu
carne, vegetariene, antipasti prajite, gustari
Secondo
Dupa primul fel, se serveste felul al doilea, secondo, felul principal bazat pe carne, peste, oua
sau legume cu o garnitura aleasa astfel incat sa-l completeze. De exemplu, puteti incerca
scottiglia, o tocana specifica regiunii Toscana, impreuna cu spanac fiert deshidradat (squeezed
dry) condimentat (sauteed) cu ulei de masline si usturoi. Portiile sunt de asemenea mici, in jur de
150 de grame, si in plus garnitura si painea. Se pot servi mai multe secondo la restaurant sau la
mesele festive.
Deserturi
Masa de pranz se incheie de obicei cu fructe proaspete si cu o cescuta de espresso. O masa
festiva va avea un desert mai elaborat, continand branzeturi, budinca, produse de patiserie sau
prajituri cum ar fi faimosul tiramisu.
Per total, aceasta masa este extrem de echilibrata, continand carbohidrati (primul fel si painea),
proteine (primul si al doilea fel), vitamine si minerale din zarzavaturi, legume si fructe.
In toate cazurile se va servi vin. La o masa festiva vor fi mai multe vinuri atfel incat sa completeze
respectivele feluri de mancare si de obicei, va fi o sticla de vin spumos la desert.
TRADITIE SI PRINCIPII
Gastronomia este un element important al stilului de viata italian, reflectand mai
ales cultura rurala si pe cea familiala. Accentul nu este pus atat pe
complexitatea si rafinamentul unei bucatarii sofisticate, cat pe calitatea si
respectul traditiilor. Orice fel de mancare trebuie preparat cu seriozitate,
respectand reteta originala, pentru a-i da gustul cunoscut din copilarie.

Aromele puternice, exotice, nu sunt foarte indragite; in schimb, este apreciata
combinarea subtila de gusturi autentice, fara excese si fara complicatii inutile.
Italia se remarca si prin varietatea sa de masline, fiecare soi avand forme, culori
si gusturi distincte. Aceste arome se regasesc in uleiurile de masline italiene,
atat de apreciate pe plan international. Cea mai mare productie de ulei de
masline este in Sicilia. Uleiurile din Toscana au o aroma delicata, regiunea
Umbria produce uleiuri cu gust puternic, in timp ce uleiul de Trevi are o culoare
de aur si un gust de migdale.

Italienii sunt cei mai mari consumatori de paste din lume in medie, fiecare
italian consuma 28 kg de paste pe an. Pastele sunt de numeroase tipuri, iar
stilurile in care pot fi gatite sunt si mai variate. Fiecare regiune detine propria sa
specialitate de paste: farfalle, de exemplu, provin din Bologna. In prezent,
pastele preparate acasa sunt concurate de cele din comert.
Reputatia cafelei italiene este bine cunoscuta. Italia detine un adevarat record
in vanzarea de cafea, servita in numeroase forme.
SPECIALITATI ITALIENE
Italia are 20 regiuni, fiecare cu stilul sau culinar propriu.
Regiunea Emilia-Romagna este denumita La Grassa datorita bucatariei sale copioase.
Specificul acestei bucatarii regionale este dat de utilizarea carnii de porc, ingredient de baza
in prepararea carnatilor renumiti ai orasului Bologna mortadella si a unui sos ideal pentru
paste ragu. In plus, untura de porc este folosita pentru gatit mai mult decat uleiul de
masline, spre deosebire de celelalte regiuni.

Pastele cu care se mandreste aceasta regiune sunt tortellini (in forma de inel), tagliatelle (in
forma de panglica) si lasagna verde (varianta de lasagna la care se adauga spanac).
Parmigiano Reggiano este un tip de cascaval italian, apreciat in toata lumea si cunoscut la
noi sub numele de parmezan.

Pesto sosul italian celebru, preparat in restaurantele din toata lumea, a fost creat in
regiunea Liguria. Pesto contine ca ingrediente esentiale busuioc, usturoi, parmezan, branza
de oi si ulei de masline.

Risotto - specialitate italiana, preferata in special in nordul si centrul tarii. Consta in
utilizarea unui anumit tip de orez, calit in ulei sau unt si apoi fiert prin adaugarea succesiva
de cantitati mici de apa fierbinte. Orezul poate fi utilizat intr-o varietate de retete, gatit cu
fructe de mare sau legume, la care se adauga smantana si condimente, printre care
celebrul sofran.

Risotto este un aliment de baza in bucataria milaneza, unde este si cel mai bine preparat
(faimosul risotto alla Milanese).

Milano este renumit si pentru panettone un fel de cozonac foarte pufos, plin cu stafide si
fructe confiate. Panettone este in prezent popular in toata Italia si este consumat in special
de Craciun.
Pizza reteta de origine napolitana, pizza este astazi prezenta in toate tarile,
fiind unul dintre simbolurile mondializarii. Pizza autentica napolitana contine
mozzarella, ardei gras, ceapa, carnati, ansoa si sos de tomate si este iubita
pretutindeni.

Stracciatella supa de pui sau vita, la care se adauga oua batute si cascaval
ras si ingrosata uneori cu gris specialitate a capitalei Roma.

Gnocchi asemanatoare unor chiftelute, facute dintr-un amestec de faina de
grau si cartofi, fierti in apa sarata si la care se adauga branza.

Lasagna specialitate italiana, compusa din straturi succesive de paste,
branza si sos. Tipul de branza variaza in functie de reteta: mozzarella sau
parmezan.
LASAGNA DE PUI
Uleiul de masline ingredient de baza al oricarei bucatarii din zona
mediteraneana, in Italia este folosit pentru salate, pentru asezonarea
pastelor sau pentru prajirea pestelui. O gluma spune ca italienii nu stiu ce
inseamna ulei de floarea-soarelui. Cu o mica exceptie: nordul Italiei care
a ramas mare iubitor de ulei de floarea-soarelui.

Pomodoro rosiile, folosite proaspete in salate sau tocate in amestecurile
pentru paste sau pentru pizza.

Orezul preparat cu precadere in nordul Italiei, orezul de aici poarte
denumirea de risotto si este servit in peste 200 de feluri, ca si garnitura
pentru felurile principale.

Branza exista o nesfirsita varietate de branzeturi, de la mozzarella la
ricotta, de la gorgonzola la mascarpone, de la parmigiano reggiano la
grana padano. Exista mai multe grade de maturare pentru branzeturile de
tip solid.
Cannelloni cu pui i sos de roii
Masa - n Sicilia const din cinci feluri i ine cteva ore. Primul fel este de obicei rizotto sau
gnochetti, paste. Dup servirea supei urmeaz felul principal salzicia (crnai din carne de
miel, iepure, pui, porc) sau una dintre foarte rspnditele mncruri din pete. Dup aceasta
urmeaz fructele i cacavalul. Al cincilea fel este "dolce": martorana, tort cu crem de
brnz, bomboane cu lichior sau cea mai cunoscut invenie sicilian- ngheata. Buturi:
vinuri, granita, latte di mandorola, nectaruri din fructe proaspete i bineneles cafea espresso.

n general, buctria italian (i cea sicilian n particular) reprezint triumful pastelor
finoase n alimentaie pe o scar cu mult mai ntins i mai variat dect la orice alt popor.
Cele mai ntrebuinate paste finoase sunt, n principal, macaroanele, spaghetele, tieii, sub
cele mai diverse forme. Pastele finoase se prepar ntr-o multitudine de sortimente, ca
antreuri sau adaos la preparatele de baz.

Un alt aliment naional al italienilor este orezul, preparat sub diferite forme i consumat fie ca
aliment principal (risotto) fie ca adaos la alte preparate culinare. Aceast larg utilizare a
orezului se datoreaz i faptului c a fost cultivat prima oar n Italia, de unde s-a rspndit i
n alte regiuni ale continentului.

Locul trei n alimentaie este ocupat de produsele lactate, mai cu seam brnzeturile, care
sunt preparate cu deosebit miestrie i n diverse forme de mncare inclusiv la carne, sub
form ras.

n Italia se consum multe fructe ca: citrice, castane, smochine, rocove, mere, pere, piersici,
struguri.

Carnea preferat este cea de miel, al crei consum se bucur n Italia, chiar din antichitate,
de un binemeritat renume. Ocupaia de baz a popoarelor migratoare stabilite n Cmpia
Padului sau n cmpiile litorale era pstoritul. Dar sicilienii sunt i mari consumatori de
preparate din carne sub form de mezeluri i accept cu plcere jambonul afumat, unca de
Parma, unca de Praga, muchiul file i muchiul ignesc.
CONCLUZII
Bucataria italiana inseamna gust si calitate.
Nu este atat de rafinata precum cea franceza, dar, in schimb, este
casual.
Este bucataria perfecta pentru cel care vrea sa manance bine, sanatos
si gustos.
Este si foarte complexa, datorita varietatii incredibile a felurilor de
mancare care pot fi preparate din acelasi produs de baza (cum ar fi
pastele sau orezul).
Nu uitati sa asortati un vin bun la mancarea italiana, este de preferat
berii, cu exceptia felurilor de pizza.
Nu in ultimul rand, cea mai buna mancare italieneasca se poate
consuma evident in Italia.