Sunteți pe pagina 1din 12

Un periodic al elevilor Liceului Onisifor Ghibu Oradea - Secia Jurnalism SEPTEMBRIE 2014

Art pentru toi


coala de Arte Francisc Hubic este un
loc unde persoane de toate vrstele
sau clas social pot invata s cnte,
s danseze, s sculpteze sau s de-
seneze, fie c vor s profeseze n
domeniul respectiv, fie ca vor s se
recreeze ori s gaseasca o nou surs
de socializare.
Intrarea n aceast coal se face pe
baza unei admiteri. Probele se susin
dup achitarea taxei de concurs n val-
oare de 60 de lei. Liceele si facultile
cu aceste specializri sunt foarte re-
strictive i din cauza acestor interdicii,
muli dintre acei cursani au talent care
poate fi valorificat. Datorita acestui
fapt, coala de Arte Francisc Hubic este
permisiv la nevoile cursanilor. / pag.
6-7
2 LOGO times - septembrie 2014
ANDREEA LUCACIU
O campioan printre ghibiti
Odat cu nceperea colii, pe holuri au
aprut tot felul de fee, unele mai
cunoscute, al tel e nu. Aa am
cunoscut-o i pe campioana cu care ar
trebui s ne ludam, pe nume An-
dreea Lucaciu, care face parte din
clasa a IX-a A. Afland cu ce se ocup
aceast elev simpatic, i-am luat un
interviu.
REPORTERI: Ce fel de sport practici i
de cat timp?
ANDREEA LUCACIU: Practic dansul hip-
hop de 10 ani in trupa RITM-MIC, nfiin-
at de antrenorul nostrum, Darius Do-
moco. Hip-hop-ul este mai mult o
art, un stil de via.
REPORTERI: Ce premii ai obinut, m-
preun cu trupa alturi de care
dansezi?
ANDREEA LUCACIU: RITM-MIC-ul a
reuit s cucereasc podiumul la di-
verse concursuri: locul 1, trei ani con-
secutiv la festivalul-concurs Nymphea
Dance, locul 1, doi ani consecutiv la
Campionatul Hip Hop International Ro-
mnia, i suntem mndri c am ajuns
s reprezentm Romnia la Campi-
onatul Mondial HHI n America, Las Ve-
gas Nevada, luptnd alturi de 48 de
ri din ntreaga lume.
REPORTERI: Cum ai ajuns la aceast
performan de a catiga atatea pre-
mii?
ANDREEA LUCACIU: La performan se
poate ajunge doar prin munc, sacri-
ficii i mult plcere, deoarece e impor-
tant s apreciezi ceea ce faci, s fii
mndru c poi duce aceast cultur
mai departe. Alturi de trupa mea am
trecut prin multe, bune i rele, dar
mereu am tiut c dac dorim s evolu-
m trebuie s muncim.
REPORTERI: Ce beneficii i-au adus
acest sport?
ANDREEA LUCACIU: Beneficiile pe care
acest sport i le pot oferi sunt ocuparea
timpului liber ntr-un mod sntos,
gsirea unui colectiv, a unor prieteni
noi i, cel mai important, te ajut s te
exteriorizezi s i ari personalitatea.
REPORTERI: De cate ori pe sptman
avei antrenament?
ANDREEA LUCACIU: Noi ne pregtim
intens avnd trei antrenamente pe
sptmn.
REPORTERI: Ce le transmiti celor care
vor citi acest articol si ce le recomanzi?
ANDREEA LUCACIU: i sftuiesc pe toi
oamenii, indiferent de vrsta, s fac
ceea ce le place, gsind sportul n care
se simt cel mai liber, cel mai potrivit
pentru personalitatea lor.
GEORGE HODIAN, ALEXANDRU VR-
VA
3 LOGO times - septembrie 2014
ANDREEA PACA
i-a dorit i s-a-mplinit
Visul elevei scolii noastre, Andreea
Paca, din clasa a XII-a B, s-a mplinit
in urma cu opt ani, cand a inceput sa
practice volei. Ambitia conteaza
vom afla de la ea cum si de ce.
REPORTERI: De cat timp practici acest
sport, Andreea?
ANDREEA PACA: Practic acest sport
de aproximativ 8 ani.
REPORTERI: Ce sau cine te-a motivat
sa practici acest sport?
ANDREEA PACA: Faptul ca verisoara
mea era in echipa liceului si mama
mea, mi-au dat un impuls.
REPORTERI: Faci volei de performanta
sau doar din placere?
ANDREEA PACA: Inca nu m-am decis
daca in continuare voi continua cu
voleiul, dar pana acum in toti acesti ani
a fost pur si simplu din pasiune si
placere.
REPORTERI: Cum iti imparti timpul in-
tre scoala si antrenamente?
ANDREEA PACA: Fizic este foarte greu,
incerc sa fac fata la ambele cat se
poate de bine.
REPORTERI: Cum te motivezi inainte
de meciuri?
ANDREEA PACA: Pare amuzant, dar
spun Tatal Nostru inainte de meci si
incerc sa ma calmez sa nu fiu emotion-
ata, mai ales ca sunt atatea persoane
care ma privesc.
REPORTERI : Ai avut rezul tate
notabile?
ANDREEA PACA: Da, am avut, am
ajuns alaturi de echipa liceului la Na-
tional.
REPORTERI: Ce reactie ai dupa un
meci pierdut?
ANDREEA PACA: Reactia pe care o am
este una pozitiva, pentru ca din fiecare
greseala pe care am facut-o am invatat
ceva si am incercat sa o remediez pe
parcurs.
REPORTERI: Din ce cauza echipa de
volei s-a desfiintat si cum ai reaction-
at cand ai primit vestea?
ANDREEA PACA: Echipa liceului s-a
destramat din cauza numarului putin
de fete care a ramas, deoarece unele
au plecat la universitate, iar altele au
terminat clasa a XI-a. Fiind ca o familie,
mi-a parut foarte rau ca am ajuns sa ne
despartim .
REPORTERI: Ti-ai dori sa fiti din nou o
echipa?
ANDREEA PACA: Mi-as dori extrem de
mult, deoarece pot spune ca voleiul si
colegele mele inseamna foarte mult
pentru mine. Cu unele dintre ele am
legat stranse prietenii si sper sa ra-
mana pe viata.
REPORTERI: Ce ai invatat din aceasta
experienta?
ANDREEA PACA: Am invatat ca nu
suntem perfecti si ca oamenii gresesc,
dar in viata conteaza foarte mult am-
bitia, seriozitatea cu care tratezi lu-
crurile, pot spune ca sportul mi-a influ-
entat viata.
GIULIA TUDUC, GEORGE MANGRA
4 LOGO times - septembrie 2014
Prof. CLIN PERE, director adjunct al Liceului Onisifor Ghibu
Sunt pus s slujesc coala
i interesele ei
Dupa un nceput aglomerat al noului
an colar, am reuit s i furm dom-
nului prof. Clin Pere cteva clipe
pentru un interviu legat de noua func-
ie i de schimbrile de care a avut
parte n ultimul timp. Dup cum prob-
abil tim cu toii, domnul profesor
Pere ocup funcia de director ad-
junct din data de 1 septembrie a aces-
tui an.
REPORTERI: Spuneti-ne cateva cu-
vinte despre dumneavoastra.
Prof. CLIN PERE: Pot sa spun ca am
facut majoratul in aceasta scoala. Este
scoala la care mi-am inceput cariera de
profesor si la care o sa mi-o si inchei.
Acum cativa ani am ocupat functia de
inspector scolar , unde am avut provo-
carea de a construe, deoarece religia
era la inceput. Dupa 50 de ani in care
religia s-a reintrodus in scoli, organi-
zarea a durat foarte mult pe Bihor, fiind
foarte greu sa ii notezi pe elevi. Pe
primul loc insa a fost provocarea sa il
introducem pe Dumnezeu in vietiile
copiilor. Alaturi de colegii mei, am incet
sa fac materia sa fie placuta, interesan-
ta si bine organizata. O alta provocare
a fost sa reusim sa facem din religie o
disciplina importanta in scoala, in acea
vreme fiind una marginala. Pot sa spun
ca inceputurile n-au fost usoare si ca
inspectoratul mi-a mancat 80 de ani
din viata.
REPORTERI: Cum se explica schimbar-
ile dese de directori in ultimii ani?
Prof. CLIN PERE: Scoala noastra e
cea mai mare scoala din oras, ceea ce
inseamna foarte multa munca intr-o
perioada foarte scurta. In Romania nu
exista oameni pregatiti pentru aceasta
functie. Lucrurile care duc la aceste
schimbari sunt cele precum pierderea
timpului la scoala, bunurile materiale
nu sunt mari, iar relatia de prietenie
dintre profesori se schimba dupa ce
ocupi o astfel de functie. Avand in
vedere ca ne mentinem in topul celor
mai bune scoli din judet, ajung la con-
cluzia ca nu am avut o conducere rea.
Ca director insa, satisfactiile sunt mini-
male fata de cele pe care la ai la cate-
dra.
REPORTERI: Ce v-ati propus pentru
mandatul dumneavoastra?
Prof. CLIN PERE: Provocarea de a
construi alaturi de echipa manageriala,
pentru binele scolii.
REPORTERI: Care este lucrul care v-a
determinat sa acceptati aceasta func-
tie?
Prof. CLIN PERE: Ceea ce m-a deter-
minat sa accept este increderea acor-
data de niste oameni, cum ca esti sufi-
cient de bun pentru a ocupa aceasta
functie. Am primit sansa de a construi
alaturi de ei.
REPORTERI: Ce calitati credeti ca va
recomanda pentru functia de director
adjunct?
Prof. CLIN PERE: Experienta si
partea ce tine de la invataturile Parin-
tilor . Imi plac provocarile si depasirea
obstacolelor iar formarea din punct de
vedere crestin m-a ajutat sa imi dezvolt
capacitatea de empatie, care este
foarte importanta cand lucrezi cu oa-
meni. Sunt pus sa slujesc scoala si in-
teresele ei, nu sa fiu ef peste coala.
REPORTERI: Ce schimbari credeti ca
puteti aduce scolii si care este limita
pana la care puteti interveni?
Prof. CLIN PERE: Limitele sunt date
de un sistem centralizat. Politica de
cadre e limitat, ministerul angajeaza
profesorii in scoala, nu directiunea.
Partea de resurse materiale este o alta
limita , deoarece primim foarte putine
resurse . Trebuie sa luptam pentru mai
multe resurse materiale pentru binele
scolii, sa ne mentinem si sa crestem in
performante la exemene si concursuri
scolare. Alaturi de colegii mei ne-am
propus sa vindem coala mult mai
bine, in conditii in care elevii nostri
sunt preponderent formati la noi.
REPORTERI: Care sunt punctele tari si
cele vulnerabile ale scolii noastre?
Prof. CLIN PERE: Punctele tari sunt
rezultatele, cadrele didactice de cali-
tate . Conteaza antrenorul, dar con-
teaza si sa ai ce antrena. Punctele slabe
sunt: promo-ul de imagine, trebuie sa
invatam cum sa atragem elevii, nu
avem o strategie agresiva de pro-
movare.
REPORTERI: Spuneti-ne care este situ-
atia chioscului in acest moment.
Prof. CLIN PERE: Chioscul nu tine de
scoala , ci de primarie. Din pacate, nu
gestionam noi chioscul. O licitatie a
fost organizata, dar nimeni nu a fost in-
teresat . Avem o varianta pentru gi-
manaziu si liceu cum ar fi cateringul.
REPORTERI: In ce masura va afecteaza
viata personala aceasta functie ?
Prof. CLIN PERE: Sper sa nu ma
schimbe aceasta functie. Structura
omului nu poate fi schimbata de o
functie anume. Prapastia apare atunci
cand impui regulile institutiei, care pot
fi o problema in apropierea de elevi.
Regulile nu sunt in detrimentul elevilor,
scoala este pentru elevi. Unul din
punctele forte ale acestei scoli este re-
lationarea calda dintre elevi si profe-
sori, suntem aici pentru voi.
REPORTERI: Cum de ati ramas dirig-
inte la clasa dumneavoastra, de-
venind si director ?
Prof. CLIN PERE: Era foarte greu sa
vina altcineva in a 12-a, ar fi fost o co-
laborare dificila. Trebuie sa onorez o
promisiune a parcursului acestor patru
ani fata de elevii mei. Nu acceptam
functia de director daca nu puteam fi in
continuare diriginte.
5 LOGO times - septembrie 2014
Prof. IOAN PIRTEA Foto: Natanaiel
Bogdan
Noul
regulament
Ghibu se organizeaz
Noul director e prea dur?
REPORTERI: Cat de realista credeti ca
este intrarea in scoala cu ecusonul?
Prof. CLIN PERE: Inca nu am gasit
formula cea mai buna pentru intrarea
in scoala, insa este cert ca vrem sa asig-
uram protectia elevilor nostri. Legea
ne-a cerut acest lucru. Este mai dificil,
insa vom vedea cum sa facem sa nu
mai intre straini in scoala.
REPORTERI: Clasele de liceu de Filolo-
gie-Intensiv Engleza si Matematica-In-
formatica au atestat. Ce se poate face
pentru clasele de Filologie-Jurnalism
si Bio-Chimie ca sa aiba si ele atestat?
Prof. CLIN PERE: Totul tine de minis-
ter, sunt discutii si la ce ajuta mai de-
parte aceste atestate. Deocamdata se
discuta si ce greutate are acest atestat
in ajutarea gasirii unui loc de munca.
au consemnat FLAVIU ALBU i BOG-
DAN GAVRI
La i nceputul acestui an scol ar,
2014-2015, la Liceul Teoretic Onisifor
Ghibu Oradea, fostul director, prof.
Mircea Pop, a fost inlocuit de catre
prof. Ioan Pirtea. Odata cu schimbarea
directorului, s-au produs mici schim-
bari si in regulament, acestea fiind mai
stricte decat cele precedente, spun
multi elevi.
Dupa cum a observat toata lumea, noul
director si-a luat treaba in serios inca
de la inceputul anului, fiind mai atent
si mai interesat de ceea ce fac elevii
acestei scoli, impunandu-si autoritate
prin sanctiuni. De ce sunt revoltati ele-
vii? Majoritatea elevilor sunt revoltati
deoarece domnul director Pirtea este
atent la ceea ce fac ei, la cine intra, cine
iese din scoala, la cine sare gardul si la
multe alte aspecte care privesc incal-
carea regulilor. Asadar, elevii sunt re-
voltati, in principiu, pe faptul ca nu mai
pot iesi din scoala in timpul orelor, dar
asta nu il face pe domnul Pirtea un di-
rector ru, ci unul mai responsabil si
mai interesat de soarta elevilor sai. In
concluzie, dupa doar trei saptamani de
la inceperea acestui an scolar, domnul
Pirtea si-a facut simtita prezenta pe
postul de director, schimband multe in
scoala, cum ar fi: a inlocuit usile cele
vechi de la intrare cu unele noi din ter-
mopan, a renovat baile de la parter si
suntem siguri ca va mai schimba multe
in bine in aceasta scoala. Acestea fiind
spuse, noi, elevii, ii uram bafa domnu-
lui director si sa conduceti aceasta
scoala cum nu a mai facut-o nimeni
pana acum!
NATANAIEL BOGDAN
n data 3 octombrie 2014 domnii di-
rectori au hotarat sa adune toate
clasele in sala festiva pentru a le
prezenta noul regulament.
n noul regulament s-a pus foarte mult
accentul pe securitatea fiecarui elev
din scoala noastra, iar din aceasta
cauza de luni, fiecare elev va intra in
scoala pe baza ecusonului.
Tot pentru siguranta noastra s-a in-
terzis iesirea din scoala in timpul
orelor, doar ca aici s-a facut un com-
promis si anume ca in pauza mare 2
elevi din fiecare clasa au voie sa iasa
din scoala dupa mancare deoarece
chioscul din curtea scolii s-a inchis.
n ceea ce priveste tehnologia, elevilor
le este intezis sa foloseasca telefoanele
in timpul orelor, fiecare trebuind sa-l
predea profesorilor pana la sfarsitul
orelor. Elevii vor avea voie cu tele-
foanele doar in pauze.
Nici cei care lipsesc nu vor scapa, la 20
de absente nemotivate vor primi un
avertisment de examtriculare iar la 40
de absente nemotivate vor fi exmatric-
ulati din scoala.
LARISA BOSTAN, ANDREEA TEUDEA
Din acest nou an scolar s-au schimbat
unele reguli cu privire la siguranta
elevilor in scoala: intrarea se face pe
baza carnetului de elev si a ecusonului
personal, iesirea din perimetrul scolii
este interzisa pana la sfarsitul orelor de
curs, telefonul in timpul orelor este
complet interzis. O alta regula este cea
a absentelor. La 10 absente se scade
nota la purtare cu 1 punct. La 20 de ab-
sente se trimite preaviz elevului. La 40
de absente elevul va fi exmatriculat.
Parintii au dreptul la 6 invoiri ale elevu-
lui din motive personale. In final, se
discuta de amendarea parintilor de
catre autoritatea locala de politie, daca
absentele nemotivate depasesc limita
de 20. Amenzile pot ajunge de la 100 la
1000 de lei. Orice tentative de incalcare
a noului regulament va fi sanctionata.
Prima data se va face o mustrare in fata
clasei a elevului infaptuitor. A doua
oara se va scadea nota la purtare. Daca
fapta este mai grava, se va ajunge la ex-
matriculare.
BIANCA BETE
6 LOGO times - septembrie 2014
Andreea Lucaciu va reprezenta clasa
IX A
La castel
Lact pe
tehnologie!
O producie
remarcabil
n data de 1 octombrie 2014, elevii
clasei a 10-a B de la Liceul Teoretic
Onisifor Ghibu au vizionat filmul In-
stinct, regizat de Jon Turteltaub. E un
film care merit vzut.
Aprut n anul 1999, descrie timpul pe-
trecut de ctre doctorul Ethan Powell,
expert n comportamentul gorilelor, n
habitatul lor natural. Dupa doi ani n
care doctorul Powell ncepuse s preia
comportamentul gorilelor, o grupare
de braconieri ncepe s le ucid . Fiind
tulburat de cele ntamplate, doctorul
Ethan omoar doi dintre braconieri,
dup care e nchis ntr-un penitenciar
de maxim securitate. Powell urmeaz
s fie expertizat de ctre doctorul Theo
Caulder, care l va ajuta s si gaseasca
linistea.
Am vrut sa aflu ce l-a impresionat la
acest film, pe colegul meu, Robert Pup,
care a afirmat faptul c aceast pro-
ductie a fost una incredibil, iar ceea ce
l-a impresionat cel mai mult a fost
modul in care doctorul Theo Caulder l
abordeaz pe Ethan i felul n care a re-
zolvat problemele din inchisoare.
LARISA FULOP
Asa cum bine stim, de la inceputul anu-
lui scolar un nou punct de ordine si re-
stricite a fost lipit in regulamentele din
institutiile de invatamant din Romnia.
Dar oare cat la suta este aceasta de
bun augur pentru elevi? Multi se intrea-
ba: Daca ne vor taia perfuziile, cu ce
vom mai trai?
Fiecare cred ca intelege ca in timpul
orelor de curs nu este un lucru sanatos
nici pentru noi sa folosim telefonul, dar
de multe ori am putea noi sa aratam ce
inseamna puterea asa-zisului smart-
phone, si anume ca pe langa statul pe
Net si alte chitibusuri, tehnologia ne
poate ajuta atat informativ, cat si in caz
de urgenta in familie.
Iar aceasta nu e numai parerea mea, ci
si a mai multor consumatori de An-
droid si IOS, vechi si noi
REPORTER: Cum ti se pare aceasta
noua regula?
INTERVIEVAT: Mi se pare ca deja pun
un lacat pe un drept
REPORTER: Ti se pare binevenita
aceasta noua restrictie?
INTERVIEVAT: Nu mi se pare deloc bin-
evenita. Sunt constienta ca nu pro-
cedam bine in timpul orelor, dar cred
ca pauza este a noastra si avem voie sa
facem ce vrem, chiar daca asta inseam-
na sa stau pe telefon!
Deci, intr-o tara care pretinde a fi euro-
peana cred ca e timpul sa trecem de la
praf de creta si urme de gel la o gener-
atie stocata pe un sistem de operare si
tehnologie! In definitiv, cred ca pentru
aceasta problema care de la data de
1 octombrie se poate numi dorinta
am putea ca noi sa o tranformam intr-
un drept, macar in timpul pauzei.
SERGIU JURC
n data de 14 noiembrie va avea loc
Balul Bobocilor Liceului Onisifor Ghibu,
n incinta clubului Shadows, organizat
de doamna Sandor Lila i Consiliul
Elevilor. Balul se va ine pentru a de-
semna Miss & Mister Boboc 2014-2015 ,
pentru a afla cine sunt cei mai buni
dintre cei mai buni. Spectacolul n sine
va fie ca in filmele vechi, cu prini si
prinese, ct mai rafinai si elegani.
Vor fi apte perechi cu cei mai talentai
boboci din toate clasele.
ROXANA VLAD, BIANCA GOLDEA
7 LOGO times - septembrie 2014
Socializare fr Internet
Avnd n vedere numerosele activiti
extracurriculare ale elevilor colii
noastre, am hotrt s v mprtesc
cteva experiene ale unei voluntare,
Denisa Popa din clasa XII A.
REPORTER: Ce nseamn voluntariat-
ul pentru tine?
DENISA POPA: Voluntariatul pentru
mine este o activitate care te scoate
din zona de confort. Totodat, te ajut
s percepi diferena dintre aparen i
esen (lucrurile nu sunt ntotdeauna
ceea ce par), perspectiva din interior fi-
ind diferit fa de cea din exterior.
REPORTER: Ce te-a determinat s
practici aceast activitate?
DENISA POPA: Eu am nceput s fiu
voluntar din pur curiozitate: am vzut
proiecte foarte interesante realizate de
unele organizaii de voluntariat i mi-
am zis c i eu vreau s fac parte din
astfel de iniiative. Zis i fcut! De
asemenea mi-am dorit s-mi petrec
timpul i s cunosc ct mai muli tineri
de vrsta mea.
REPORTER: De ct timp practici vol-
untariatul? i unde?
DENISA POPA: Practic voluntariatul de
un an. Timp de cteva luni am fost vol-
untar la Interact Oradea, iar n prezent
sunt voluntar a Teatrului Regina
Maria.
REPORTER: Ce activiti desfori n
cadrul teatrului?
DENISA POPA: n timpul stagiunii, m-
preun cu ceilali voluntari, ntmp-
inm i informm spectatorii, iar mai
apoi, opional, vizionm piesa. Trebuie
s specific c atmosfera de la teatru
este una foarte cald, iar ceilali volun-
tari (n mare elevi de liceu din alte
coli) sunt deschii, comunicativi i oa-
meni n compania crora te simi bine.
O activitate major n care am fost im-
plicat a fost organizarea i pro-
movarea FITO 2014 (Festivalul Interna-
ional de Teatru Oradea). Astfel, vara
aceasta am participat la diverse
parade, respectiv Caravana Florilor, am
fost majoret la Swimathon, am facut
figuraie la spectacolul Aida etc.
REPORTER: Ce trebuie s faci pentru a
fi voluntar?
DENISA POPA: Pentru a fi voluntar tre-
buie n primul rnd s-i iei inima-n
dini i s treci peste timiditate, respec-
tiv frica de a ncerca lucruri noi. Astfel,
pentru a intra ntr-un ONG trebuie ori
s contactezi o persoan care este
membru, ori s completezi un formular
de nscriere. Eu am devenit voluntar pe
baza unui formular (Interact) si a trgu-
lui de voluntariat organizat de CJE Bi-
hor (la Teatru).
REPORTER: Mai practici altceva na-
far de voluntariat?
DENISA POPA: Da, pe lng voluntar,
mai sunt i promoter.
REPORTER: Dac un elev din coala
noastr ar veni s-l ndrumi spre
aceast activitate, ce i-ai spune?
DENISA POPA: I-a recomanda cu cea
mai mare cldur s devin voluntar.
Nu este o ruine s faci ceva fr s
atepi bunuri materiale n schimb i
nici nu este o pierdere de timp. Cum
poate fi considerat ceva o pierdere de
timp atunci ct tu te distrezi i faci ceva
productiv att pentru viitorul tu, ct i
pentru comunitatea oraului tu? Nu
v spun s devenii voluntari la teatru,
ci v recomand s v interesai asupra
organizaiilor din Oradea i s aplicai
pentru cea a crei activitate v place
cel mai mult.
a consemnat BOGDAN POPA
8 LOGO times - septembrie 2014
Foto: MIHAI DAN
Arta stradal ntre
Art pentru toi
pag. 1 / coala de Arte Francisc Hubic
vizeaza cerinele populaiei din zon:
pstrarea valorilor tradiionale i nu
numai, stimularea creativitii i talen-
tului, nvarea i promovarea mete-
ugurilor i ndeletnicirilor tradiionale,
cultivarea valorilor creaiei populare
dar i a celor contemporane.
colile de arte sunt instituii de tradiie
i au o vechime de 80-100 ani n dome-
niul nvmntului artistic; la Oradea,
coala de Arte Francisc Hubic a fost n-
fiinat n 1925. n colile de arte se re-
gsesc unele discipline care nu exist
n nici o alt instituie de nvmnt
formal, i anume: acordeon, org, elec-
tronic, sintetizator, vioar cu goarn
(Bihor), cobz, ambal, instrumente de
suflat populare (taragot, saxofon,
fluier, nai, ocarin), chitar electric
solo, acompaniament, bas, percuie,
muzic uoar.
Ca o not final, n postura de cursant
la coala respectiv, ncurajez pe toat
lumea care vor s-i valorifice talentul
intr-un domeniu anume s se nscrie la
coala de Arte Francisc Hubic care se
afl pe strada Moscovei nr. 5 (lng Fi-
larmonic).
MIHAI CHI
Adesea, prea obosii sau prea ngn-
durai trecem pe strad fr s vedem
sau s auzim arta ce st chiar lng
noi. Artitii sunt adesea ru vzui,
huiduii sau chiar li se interzice s-i
arate operele, chiar dac este vorba de
art vizual sau auditiv.
De ce? nc din trecut, consumul de
droguri sau originea lor etnic i so-
cial (Jean-Michel Basquiat) sau famil-
iaritatea cu cluburile de noapte (Keith
Haring) i afinitatea subculturii muzi-
cale, explic reputaia dubioas a artei
stradale. Primii artiti de acest gen
sunt cei care, neavnd acces la galerii,
decid s-i expun lucrrile n vzul tu-
turor. Astfel, gestul lor are o semnifi-
caie protestatar, iar spaiul public
este un cmp de negociere.
Ca orice alt adolescent, strbat destul
de des strzile centrului oraului i ob-
serv c muli sunt cei care i consider
pe cntrei doar simpli ceretori, ns
eu nc cred c acetia sunt mpini de
dragostea pentru art i de dorina de
a o mprti cu toi ceilali. Ci dintre
noi am avea curajul s cntm n faa
unei mulimi fr nicio reinere?
Depind aspectele superficiale, arta
stradal e pn la urm o art, trebuie
s o lsm s ne inunde i s scoat la
suprafa calmul interior i zmbete.
LOREDANA PAVEL
9 LOGO times - septembrie 2014
vandalism i miestrie
10 LOGO times - septembrie 2014
GEORGIANA PUCA
Dansatoare de nota zece!
Georgiana Puca este elev in clasa a
IX-a B la liceul nostru i de o bun bu-
cat de vreme este o dansatoare apre-
ciat. Mai multe detalii vom afla chiar
de la ea n urmtorul interviu.
REPORTER: De ct timp practici
dansurile populare?
GEORGIANA PUCA: Am nceput
dansurile populare acum opt ani, cnd
eram elev n clasa I.
REPORTER: Ce te-a determinat s n-
cepi acest dans?
GEORGIANA PUCA: n clasa I s-au f-
cut nite preselecii la coal, la care
am participat i eu i am fost admis,
iar pe parcurs am nceput s prind drag
de acest stil de dans.
REPORTER: Cum se numete ansam-
blul din care faci parte?
GEORGIANA PUCA: Ansamblul Fol-
cloric Lioara.
REPORTER: Ci membri are Ansam-
blul Lioara?
GEORGIANA PUCA: n jur de 30-40
de membri, avansai i nceptori.
REPORTER: Dansand de opta ani, pre-
supun ca apartii grupei de avansati.
GEORGIANA PUCA: Da, aa este.
REPORTER: De ctre cine este condus
ansamblul?
GEORGIANA PUCA: De ctre coregra-
ful Mircea Drban.
REPORTER: Unde se desfoar orele
de dans?
GEORGIANA PUCA: La Casa Tinere-
tului din Ioia.
REPORTER: Cror zone sunt specifice
dansurile voastre?
GEORGIANA PUCA: Unor zone
diferite ale judeului Bihor: Beiu, Bar-
cu, Aled. Pe lnga acestea, mai avem
i dans iganesc i din zona Banatului.
REPORTER: Cum arat costumele pe
care le purtai?
GEORGIANA PUCA: Avem patru cos-
tume. Primul este alctuit din poale, ie,
zadie roie, batic cu bii, coroni i un
prosop pe care l folosim la dansul
Lioara. Al doilea este alctuit din poale,
ie, zadie roie, cojoc rou i batic rou.
Al treilea este alctuit din poale, ie,
zadie neagr i batic negru, iar al pa-
trulea este costum iganesc format din
fust viu colorat, cma i batic cu
bnui, care se leag peste mijloc.
REPORTER: Ct timp dedici acestei ac-
tiviti?
GEORGIANA PUCA: ntregul meu
timp liber, cam trei ore pe zi, de trei ori
pe sptmn.
REPORTER: Este greu s mbini repeti-
iile cu coala?
GEORGIANA PUCA: Nu este nici
greu, dar nici foarte uor, deoarece un-
ele spectacole sau filmri au loc n tim-
pul colii, dar cu ajutorul domnilor pro-
fesori, care sunt indulgeni, reuesc s
fac fa att colii, ct i dansului.
REPORTER: Ce relaii s-au format n-
tre voi, dansatorii?
GEORGIANA PUCA: Nite relaii
foarte strnse, de prietenie, pe care
vom ncerca s le meninem toat
viaa.
REPORTER: Ce nseamn dansul pop-
ular pentru tine?
GEORGIANA PUCA: Distracie, so-
cializare, dar totodat i mult munc.
REPORTER: Te gandeti ca pe viitor s
i faci o carier din asta?
GEORGIANA PUCA: Da, deoarece
hobby-ul acesta poate deveni pe par-
curs un loc de munc, o surs bun de
venit.
a consemnat ADRIANA COBE
11 LOGO times - septembrie 2014
Prof. DANIEL TODORAN Foto: Diana Curtui
Back in business
O alt via
n aceasta vara am avut deosebita
surpriza si totodata placerea sa ajung
intr-una din cele mai frumoase capi-
tale ale lumii, si anume la Londra,
capitala Marii Britanii.
Odata ajunsa acolo, nimic nu mai era la
fel ca in Romnia, parca era o lume din
viitor. Am stat toata vacanta de vara,
iar rudele mele de acolo au avut grija
sa imi fie si ghizi turistici, sa imi arate
Londra in toata splendoarea ei, aproxi-
mativ vazand cele mai importante
obiective turistice.
Desi oamenii de acolo sunt de toate na-
tionalitatile sunt oameni primitori si
prietenosi. Ceea ce se intampla in
prezent la noi in tara intre multe per-
soane este lipsa de respect, iar la cate-
va tari distanta respectul este la el
acasa. Am ramas placut impresionata
de atitudinea oamenilor si de atata
bun-simt de care au dat dovada.
A fost prima mea iesire in afara Ro-
maniei si spun cu nostalgie ca as merge
de cate ori as avea ocazia. Aceasta
sedere m-a facut sa imi doresc sa fiu
studenta la o facultate londoneza, iar
odata ajunsa inapoi in tara, imi pre-
gatesc terenul pentru a putea pleca
anul viitor inapoi la Londra. Mi-as dori
ca fiecare elev care urmeaza sa termine
liceul sa deschida ochii spre ceva bun,
iar mai apoi sa fie renumit pentru
studiile sale.
DENISA MARTIN
Am avut plcerea s l ntlnim pe
domnul profesor de sport Daniel Nico-
lae Todoran, care totodat este
antrenor de volei i dorete s readu-
c echipa liceului nostru pe culmile
gloriei. Nu am ales ntmpltor s
facem acest articol, tiind c avem de-
a face cu un profesionist, care are o
carier impresionant n spate, aceas-
ta neputnd fi dobndit doar prin
mult munc i perseveren.
Visul domnului profesor Todoran a n-
ceput s prind contur nc de la frage-
da vrst de 5 ani, avnd n total 22 de
ani de performan, din care 19 de
beach volley, reuind s cucereasc ti-
tlul de campion naional timp de 4 ani.
Ca dovad c pentru performan este
nevoie de sacrificiu, domnul profesor a
fcut parte din mai multe echipe, cum
ar fi: LPS Bihorul Oradea, divizia A Baia
Mare, CS Piatra Neam, Remat Zalu,
CSMU Craiova i U Cluj, reuind s se
adapteze cu succes la fiecare, fiind 15
ani la divizia A.
Plcerea de a juca volei a devenit un
microb, avnd ca rezultat alegerea
domnului profesor de a deveni
antrenor, dorind s mpart i cu restul
frumuseea acestui sport. A ales s re-
nfiineze echipa liceului n ciuda faptu-
lui c aceasta a avut parte de suficieni
ani de pauz.
Domnul profesor i ia n serios aceast
misiune, deoarece a nceput s re-
cruteze doritoare la un eventual post n
echip. Standardele pe care trebuie s
le ndeplineasc o posibil componen-
t sunt eseniale, aceasta trebuind s
obin rezultate satisfctoare la n-
vtur deoarece voleiul este un sport
strategic n care este nevoie de impli-
carea mai multor mini sclipitoare i s
dea dovad totodat de disciplin i
voin.
Domnul profesor Todoran este sigur c
poate s i duc misiunea pn la cap-
t i s readuc echipa liceului la
nivelul nalt la care era odinioar, con-
vins c prin voin totul este posibil.
DIANA CURTUI, MDLINA MURG
12 LOGO times - septembrie 2014
Prof. Ladanyi Andrea, antrenoarea
echipei de handbal
Sala de sport a Liceului Onisifor Ghibu
ANDREEA BUNDEA
Crina Pintea i Denisa Cotro, membre
ale echipei de handbal
Start la
handbal!
Cea mai bun majoret MBTA
n 29 septembrie au nceput antrena-
mentele de handbal in sala de sport a
Liceului Teoretic Onisifor Ghibu din
Oradea.
Pentru inceput, doamna profesoara
Ladanyi Andrea ne-a invatat aproape
toate tehnicile de baza pe care trebuie
sa le stim. Doamna profesoara a
declarat c ,,pentru inceput a fost
foarte bine. Echipa este formata deo-
camdata din Crina Pintea, Denisa
Cotro, Alexandra Rasianu, subsemnata
si cateva fete din gimnaziu.
Toate par o joaca, doar vorbe, dar cand
esti la fata locului, atunci iti dai seama
cata munca iti trebuie si cata rabdare!
MIRUNA DRBAN
n coala noastr am ntlnit o ma-
joret amabil, vesel i prietenoas,
ea se numete Andreea Bundea din
clasa a VIII-a C.
REPORTER: Cum ai ajuns s fii majore-
t?
ANDREEA BUNDEA: Am vzut un anun
n ziar i am mers la club s vd despre
ce e vorba, mi-a plcut i aa am ajuns
aici!
REPORTER: Dac n-ai fi fost majoret,
ce i-ar fi plcut s faci?
ANDREEA BUNDEA: Probabil c a fi
mers la hip-hop, orice dans!
REPORTER: La ce club ai nceput?
ANDREEA BUNDEA: La Mini-Mistique,
iar dup civa ani am trecut la Mist-
ique.
REPORTER: De ct timp eti majoret?
ANDREEA BUNDEA: Sunt majoret de
aproape ase ani.
REPORTER: Cte ore pe zi faci antre-
nament?
ANDREEA BUNDEA: n general de patru
ori pe sptmn, cte dou-trei ore
de antrenament.
RE PORT E R: A i pa r t i c i pa t l a
concursuri?
ANDREEA BUNDEA: Da, am fost n mai
multe ri la diferite concursuri organi-
zate n general de MBTA Asociaia de
Majorete cu Baston i Twirling i IMA
Asociaia Internaional de Majorete.
REPORTER: Ce premii ai luat?
ANDREEA BUNDEA: Am luat cteva
medalii i diplome, iar n 2010 titlul de
cea mai bun majoret de la MBTA.
REPORTER: Ce nseamn pentru tine
s fii o majoret?
ANDREEA BUNDEA: La nceput s fiu o
majoret nsemna s mi trisc visul,
iar acuma nseamn ceva mai mult
a consemnat EMANUELA BOGDAN