HISTOLOGIE CURS 1

Sistemul vascular

Sist. circulator pe care il putem grupa in 2 comp:
1. Sist. limfatic
2. Sist. vascular

In general, sist. circ. este un sistem tubular inchis alcatuit din mica si mare circ. si
are ca functie princ. mentinerea constanta cantitativa si calitativa a lichidului tisular
dec a mediului intern in toate regiuniile organismului. In esenta sistemul vascular
este alcatuit din 2 comp.:

1. organul central musculo-vascular adaptat functiei de propulsare a
sangelui = inima
2. un sist. de conducte adaptate structural si funct. pentru propulsarea si
vehicularea sangelui numite vase sangvine care formeaza un sist. tubular inchis
reprezentat de artere, capilare, vene.
Structura comuna si esentiala este endoteliul reprezentat de un epiteliu simplu
pavimentos ce provine din celulele periferice ale insulelor lui Wolf (insule sangvine
din ale caror elemente centrale se formeaza hematiile).

Caractere generale comune:

1. Vasele au un lumen delimitat de un perete. In lumen se pot obs -/+
hematii de asemenea se pot obs nucleii cel. endoteliale ce tapeteaza lumenul.
Peretele care delimiteaza lumenul este format din mai multe tunici. Vasele
sangvine sunt org. ce au in struct. lor mai multe tipuri de tesuturi:
- tesutul epitelial rep. de endoteliu vascular dispus pe membr. bazala
- tesutul conjunctiv cu fibre, cel., subs. fundamentala. Fibrele pot fii: fibre
de colagen, elastice chiar si fibre de reticulina.
- tesutul muscular neted. Cel musculare sunt dispuse pe 2 sau mai
multe straturi, fie circular fie longitudinal.
- TN: fibre nervoase mielinice sau amielinice. Cele mielinice formeaza
baro si chemoreceptori iar cele amielinice formeaza TNL butonate.

In structura peretelui vascular, cele 3 straturi sunt:
1. Intima, endarterma sau tunica interna ce delimiteaza lumenul vasului
2. Media sau tunica mijlocie.
3. Adventicea sau tunica externa.

Arterele sunt determinate de totalitatea vaselor sangvine ce pleaca de la inima. Se
pot clasifica dupa 2 criterii:

A. Dupa calibru:
- Artere mari
- Artere mijlocii
- Artere mici
- Artere metaarteriole

A. Clasificare dupa structura tunicii medii:
- Artere de tip elastic
- Artere de tip muscular
- Artere intermediare
Particularitatiile Arterelor de tip elastic (Artera aorta si pulmonare): Acestea se mai
numesc si arterele mari, ele sunt legate direct de inima iar prin contractia lor pasiva
din timpul diastolei, transforma coloanele sangvine evacuate ritmic de catre inima
intr-o coloana continua determinanad astfel presiunea diastolica. Sunt structuri
pasiv contractile, contractia lor fiind consecinta revenirii la forma normala a
structuriilor elastice destinse in timpul sistolei. O caracteristica princ. a acestor artere
este faptul ca predomina net tunica medie*, unii autori spun ca aceasta ajunge la
80% din grosimea peretelui. Cele 3 tunici sunt:

I. Andartera sau tunica interna: Edoteliu format din cel. endoteliare
aplatizare si solidarizate de membr. bazala prin hemidezmozomi.
Spatiul subendoteliar este bine rep. si este fomat din subs. amorfa in care se gasesc
in nr. mic fibroblaste, ocaziunal macrofage, putine fibre de colagen si numeroase
structuri elastice dispuse circular si spiralat.
Structurile elastice fuzioneaza in apropierea mediei (sau a tunicii medii) formand o
structura numita limitanta elastica interna (LEI). Aceasta este greu de deosebit de
medie deoarece este formata din 2-3 lame elastice fenestrate.

II Tunica medie: Este stratul cel mai bine rep. Este formata din lamele elastice
dispuse concentric sau spiralat. Sunt dispuse discontinuu, sunt fenestrate. Numarul
si grosimea lor variaza cu varsta (sunt mai subtiri si mai putine la copil, aprox 40 si
mai numeroase si mai groase la adult, aprox. 70-80). Spatiile dintre lamelele elastice
sunt ocupe de subst. fundamentala cu MPZ, cu fibroblaste, cu cel musc netede, cu
fibre de colagen si fibre elastice ce leaga si solidarizeaza intre ele lamelele. La MO,
fibrele elastice apar palid colorate in roz dar se evidentiaza foarte bine cu col.
Orceina si apar col in brun-roscat.

I. Adventicea sau tunica externa: Este form. din fibre de colagen si fibre
elastice dispuse spiralat si longitudinal. Fibrele elastice adiacente mediei
fuzioneaza intr-o structura elastica numita limitanta elastica externa (LEE). Este
destul de greu de obs la MO in coloratia obisnuita. Tot in aceasta tunica se
gasesc vasele vaselor,(o arteriola si o venula) ce asigura nutritia jumatatii externe
a peretelui vascular. Mai gasim fibre nervoase mielinice si amielinice ce pot forma
plexuri. Aceasta structura este caract. aortei iar ramurile sale pe masura ce se
departeaza de origine isi modifica structura adica elementul muscular devine din
ce in ce mai bine rep. (scade prop. de comp elastica si creste prop. de comp
musculara). Arterele de tip muscular sunt cele mai numeroase si reactive.

Structura dominanta este media format din tesut musc. neted care impr. cu puterna
inervatie a peretelui rep. substratul morfo-functionar al acestor artere:
Acela de a-si modifica diametrul lumenului:
- Vasoconstrictie
- Vasodilatatie
Si de a asigura un debit sangvin necesar si adegvat bunei functionari a organelor si
tesuturilor.

Structura:
I. Tunica interna: endoteliul aplatizat asezat pe membr bazala. Stratul
subendotelial ce contine rare fibre de colagen si fibre de reticulina. LEI bine
reprezentata sub forma unei linii duble ondulata si stralucitoare obs. la MO in
coloratia standard.
II. Tunica medie: este groasa, bine reprezentata si este rep. din fibre
musc. netede dispuse circular. Nucleul cel. musc devine spiralat la cel in
contractie. Intre cel musc si intre straturile de cel exista un tesut de legatura format
din fibre de reticulina, fibre elastice si rare fibre de colagen. Se mai gasesc rare
fibroblaste. La limita cu adventicea, fibrele elastice conflueaza si formeaza LEE
III. Adventicea sau tunica ext.: este relativ groasa dar nu depaseste
niciodata media. Comp sa princ este tes. conj.lax + vasele vaselor+ TN. Sunt
lipsite de vase limfatice. Arterele sunt structuri morfo-functionale de o importanta
esentiala. De integritatea lor depinde starea de sanatate a individului dar si starea
lui de tinerete sau batranete. Deteriorarea lor fiziologica incepe dupa 40 de ani
dar modificari de uzura sunt prezente mult mai precoce, chiar de la 30 de ani la
pers. aparent sanatoase.

Arteriolele nu sunt numai niste artere mici, ci sunt artere adaptate functionar pentru
scaderea presiunii sangvine evitandu-se ruperea capilarelor. Ele sunt elementele
morfo-functionale care controleaza cantitatea de sange si presiunea cu care acesta
patrunde in patul vascular. Structural prezinta:
1. Intima - care este foarte subtire si este alcatuita din edoteliu asezata pe
membr. bazala.
2. Media - Fibre musc netede asezate pe 2-3 randuri + fibre de reticulina
3. Adventicea - formata din fibre de reticulina dar si rare fibre de colagen
dispuse longitudinal. Contine o mare bagatie de TN.

Diam. arteriolelor este pana la 50 de microni.
Arteriolele se continua cu metaarteriolele care structural prezinta:
1. Endoteliu asezat pe membrana bazala
2. Un stra de cel. musc netede dispuse spiralat izolate sau grupate.

Se mai numesc si arteriole precapilare. Formeaza la emergenta cu, capilarul
sfincterul precapilar.

CAPILARUL:

Sunt conductele foarte fine si inguste ce au o lungime cuprinsa intre 0.25-1-50 de
microni. Diametrul este cuprins in 6-30 de microni. Capilarele foarte mici permit
numai trecerea hematiilor in sir indian cu o cantitare redusa de plasma.

Structura: Este adaptata pentru realizarea in conditii optime a schimburilor active
dintre sange si tesuturi.

Clasificare: Deosebim 3 tipuri:
- tipice sau comune (au perete continuu)
- fenestrate
- sinusoide

Structura generala a peretelui capilar: Prezinta endoteliu asezate pe un singur rand,
cel. sunt turtite sau pavimentoase, sunt dispuse sau orientate II cu axul lung al
vasului. La ME se poate obs. cum lumenul capilarului este delimitat de 1-2-3 cel.
endoteliale. Nucleul cel. este hipercrom si proemina in lumenul capilarului.
Citoplasma prezinta organite sla reprezentate insa contine numeroase vezicule mici
de pinocitoza. Cel endoteliare sunt solidarizate intre ele prin complexe jonctionale.
Ele sunt asezate pe membrana bazala ce are o grosime in jur de 1 micron si are 2
comp.:
a. Lamina bazala pas-pozitiva (MPZ) si este amorfa
b. Lamina reticulara care contine numeroase fibre de reticulina (vizibile la
MO colorate cu saruri de Ag. in negru). +/- rare cel. numite pericite, ce sunt
considerate cel. nediferentiate capabile de a se diferentia in decursul regenerarii
vaselor

Tot in perete este prez si tesut de ....format din fibre de reticulina si rare fibre de
colagen, are rol de suport dar si cel responsabile de ....

Capilarele fenestrate:
Prezinta orificii la nivelul cel. ondoteliare, acestea avand un diam. cuprins intre 70-80
de nm iar fenestrele pot fi acoperite sau nu de diafragme. Capilarele fenestrate sunt
loc in organele in care au loc schimburi rapide de subs. nutritive (rinichi, glande
endocrine).

Capilarele sinusoide:
Le gasim in organele activ metabolice (ficat, maduva hematogena, splina). Au un
lumen si un traiect neregulat, un diametru de 30-40 de microni si sunt adaptate
pentru o circulatie lenta care favorizeaza schimburile dintre sange si tesut.
Structural, cel. endoteliale sunt dispuse la distanta* unele de celelalte.
Membr. bazala este intrerupta. Pericitele lipsesc. Peretele lor este discontinuu.

Functiile capilalelor:
- pot fii traversate de leucocite pt. a trece in tes. conj.
- Nu permit agregarea plachetelor
- Circularia sangvina in capilare este controlata de stimuli umorali, resp.
hormoni
- Reprezinta o bariera cu permeabilitate selectiva
- Au rol in sinteza si metabolizarea unor subs. organice
- Transportul de metaboliti prin peretele capilalelor este facilitat de
discontinuitatiile capilalero atipice.
- Transportul poate fii pasiv prin difuziune sau activ cu consum de
energie realizat cu ajutorul receptoriilor specifici de la suprafat cel.

Regenerare capilalor:
1. Regenerarea cel. endoteliale
2. Regenerarea intregului capilar

Cel. endotel. au o capacitate de regenerare nesimnificativa, ele pot fii inlocuite prin
metaprazia macrofagelor circulante. Regenerarea capilarului in totalitate se face prin
inmugurirea capilalelor existente sau prin metaprazia histiocitelor in cel. endoteliare.