Sunteți pe pagina 1din 53

CURS 7

14.Oteluri aliate
Definitie, clasificare, simbolizare:
Otelurile aliate sunt aliaje fier cu carbon, care pe langa fier si carbon mai
contine si alte elemente de aliere introduse in mod voit si in proportii bine
determinate, cu scopul de a modifica una sau mai multe dintre proprietati.
Functie de elemental principal de aliere introdus, otelurile se mai numesc si
oteluri aliate cu Mn, Ni, Cr, Si, etc.
Dupa suma elementelor de aliere prezente in compozitia chimica, in mod
conventional, otelurile aliate se impart in:
- slab aliate daca suma elementelor de aliere e mai mica de !"#
- mediu aliate daca suma elementelor de aliere e intre $!%1&'"#
- bogat aliate daca suma elementelor de aliere e mai mare de 1&".
Dupa continutul in carbon si starea de tratament termic, otelurile aliate
se impart in:
- oteluri de cementare continutul de carbon mai mic de &,(!", se utili)ea)a
in stare cementata urmata de calire si revenire joasa#
- oteluri de imbunatatire continutul de carbon intre $&,(!%&,*!'", calire si
revenire inalta $sorbita de revenire'.
Dupa destinatie otelurile aliate se impart in:
- oteluri aliate de constructie#
- oteluri aliate de scule#
- oteluri cu destinatie speciala $ino+idabile si refractare, criogenice, pentru
domeniul naval si aerospatial, etc.'.
Otelurile aliate de constructie se simboli)ea)a dupa principiul compo)itiei
c,imice prin cifre si litere.
-rimul grup de cifre indica continutul in carbon impartit la 1&&, literele indica simbolul
elementelor de aliere in ordine crescatoare, iar ultimul grup de cifre indica continutul
in elemente pe care il precede, in )ecimi de procente.
.+emple:
% Oteluri slab aliate de cementare:
1/M
n
C
r
1&
(10
i
M
n
C
r
1(
% Oteluri slab aliate de imbunatatire:
4&1C
r
1&
23M
o
4
l
C
r
1!
!15M
n
C
r
1&
6neori otelurile aliate se simboli)ea)a dupa principiul compo)itiei c,imice
combinat cu al destinatiei $*&Si1!4 otel slab aliat cu &,*" carbon, aliat cu 1,!"
siliciu, destinat arcurilor'. Sunt situatii cand simboli)area se face dupa principiul
destinatiei $7681, 768(, 7p
1
, 7p
2
,9,7p
1&
oteluri rapide pentru scule'. Otelul turnat
apare in simboli)are: 02!Mn114, 04&0iCrNi1:.
1
4: Oteluri aliate cu Nichel:
Nic,elul este un element de aliere ;%gene care mareste domeniul de e+istenta
al austenitei pe diagrama Fe%Fe
2
C. Nu formea)a carburi in otel, ci dinpotriva
contribuie la descompunerea cementitei, fiind un element grafiti)ant. Nic,elul
contribuie la marirea proprietatilor de re)istenta fara a afecta pe cele de plasticitate.
Functie de continutul in nic,el si carbon apar diferite structuri, diagrama structurala a
otelurilor cu nic,el fiind pre)entata in figura:
8uand in considerare punctul de 1,*!"
carbon si diferenta continutului in nic,el, se
observa ca apar structuri de tip perlitic,
martensitic, austenitic, cu )one intermediare de
perlita si martensita, martensita si austenita.
Se preci)ea)a faptul ca acestea sunt structuri
de ec,ilibru re)ultate in urma tratamentelor
termice de recoacere. Ca urmare a acestor
modificari de structura, functie de continutul in
nic,el se modifica si proprietatile de maniera
pre)entata in figura:
Se observa ca otelurile cu structura martensitica
au cea mai mare re)istenta la rupere 7m,
respective limita de curgere, dar au si cea mai
mica alungire specifica, deci mare tendinta spre
fragili)are, motiv pentru care nu se utili)ea)a in
practica otel cu structura pur martensitica, ci cu
structura intermediara perlita si martensita sau
martensita si austenita.

Nic,elul influentea)a calibilitatea otelului,
aceasta fiind o consecinta a cresterii stabilitatii
otelurilor aliate cu nic,el. Se observa ca nic,elul nu
modifica forma curbelor 000, ci le deplasea)a spre
dreapta, spre timpi de incubatie de valori mai mari,
deci scate vite)a critica si totodata coboara po)itia
punctelor critice M
s
si M
f
, conform figurii urmatoare:
Otelurile aliate cu nic,el sunt paramagnetice,
desi nic,elul este un element feromagnetic. <in
categoria otelurilor aliate cu nic,el $oteluri speciale' intalnim oteluri criogenice, care
sunt folosite la temperaturi joase si foarte joase $e+emple: 1&Ni2! $%1&&' =C#
1(Ni3& $%13*' =C'.
2
<in categoria aliajelor speciale cu ba)a de nic,el amintim:
- Invarul ce contine 2!,!" nic,el, are coeficientul de dilatatie mic si se
utili)ea)a la rigle etalon si la placile de oprire a dilatatiei pistoanelor si
motoarelor termice#
- Platinita ce contine 4*" nic,el, are coeficientul de dilatatie comparative cu
cel al sticlei si se foloseste la fabricarea electro)ilor lampilor cu
incandescenta#
- Elinvarul ce contine 2*" nic,el, are modulul de elasticitate ce nu varia)a
cu temperatura si se utili)ea)a la diapa)oane, arcuri, etc#
- Monelul ce contine intre $*2%:&'" nic,el, are o deosebit de buna re)istenta
la coro)iune si se utili)ea)a in industria c,imica si petroc,imica.
-
1: Oteluri aliate cu mangan
:Manganul este un element de aliere ;%gene, se alia)a cu cementita formand o
cementita aliata, dar totodata poate da nastere la o carbura de tipul Mn
+
C. Cementita
aliata cu manganul, respectiv carbura de mangan, sunt sensibile la supraincal)ire,
adica face sa creasca granulatia structurala a otelului. Manganul mareste domeniul
de e+istenta al austenitei pe diagrama Fe%Fe
2
C. Functie de continutul in carbon si
mangan apar diferite structuri de tip perlitic, martensitic, austenitic, )one
intermediare perlita si martensita, martensita si austenita pre)entate in figura:
Se observa ca apar pe diagrama structurii de
tip -,M,4 cu )one intermediare ->M,M>4.
<atorita tendintei Manganului $Mn' de a forma
carburi in O8 trebuie do)ata concentratia in Mn si in
C de maniera din figura alaturata,adica se vor utili)a
O8 din clasa ??%a cu structura 4$)ona
,asurata'pentru ca O8 din )ona ? pot deveni usor M
iar cele din )ona ??? pot contin si carburi deci o
structura 8edeburitica cu mare tendinta de fragili)are
.Se mai observa pe diagrama ca actiunea gena a
Mn este dubla fata de cea a Ni.
Functie de continutul in mangan se modifica si proprietatile .-e masura ce
creste continutul in mangan, @ si 7
m
cresc si scade 4. Manganul are o influenta
puternica asupra calibilitatii. -e diagrama 000 a otelului aliat cu mangan incepe sa
se conture)e domeniul transformarii bainitice, diferentiat de cel al transformarii
perlitice. Otelurile aliate cu mangan se pot cali la bainita daca
se face o racire cu vcr
1
si la martensita daca v
r
Avcr
(
, ambele
fiind mai mici decat vcr
2
de la otel obisnuit.
Otelurile aliate cu mangan au o deosebit de buna
re)istenta la u)ura si se utili)ea)a in
constructii sudate si de cai ferate. 6n otel
special aliat cu mangan este otelul @atfield,
simboli)at 01&!Mn1(&. Se foloseste la
maca)urile de cale ferata, mori cu bile, falci
de concasoare, etc. Se prelucrea)a greu
prin asc,iere, de aceea se foloseste in
stare turnata.
C: Oteluri aliate cu crom:
3
Cromul este un element de aliere B%gen ce mareste domeniul de e+istenta al feritei
in detrimentul austenitei pe diagrama Fe%Fe
2
C. Cromul face sa creasca re)istenta la
coro)iune a otelului pentru ca da nastere la o pelicula de o+i)i foarte aderenta,
densa si compacta. Cromul se alia)a cu cementita, dand o cementita aliata de tipul
$FeCr'
2
C, dar poate da nastere si la carburi comple+e de tipul Cr
+
C
C
. Cromul are o
influenta pregnanta asupra liniilor de ec,ilibru din diagrama Fe%Fe
2
C, ca si in figura:
-e masura ce creste continutul in crom, linia de 4cem se deplasea)a spre
valori mai ridicate ale temperaturii, iar punctul S spre stanga spre continuturi mai
mici in carbon. <e e+emplu pentru &,1" carbon si 1(" crom dispare domeniu
austenitic, iar pentru $&,(%&,2'" carbon sunt necesare 13" crom pentru a disparea
domeniul austenitic.
Functie de continutul in crom si carbon apar
diferite structuri, ca in figura:
<e e+emplu la &,!" carbon si 1(" crom,
structura este pur feritica, la alte continuturi apar
structuri de ferita si perlita, perlita si cementita
secundara, ledebuita. Cromul influentea)a si
calibilitatea otelurilor, astfel ca curbele 000
pre)inta ,istere)is de transformare . Otelurilor
aliate cu crom le putem aplica tratamentul
termodinamic 0M<4.
Otelurile aliate cu crom au duritatea mai
mare, re)istenta la u)ura, dar si mare tendinta
spre fragili)are. -entru a le diminua tendinta spre
fragili)are si a le mari domeniul de utili)are se
adauga nic,el. Otelurile aliate cu crom si nic,el
formea)a o categorie importanta de oteluri
folosite in constructia de masini, in general la
organe de masini in miscare $e+emple: 4&1Cr1&,
1/CrNi(&, 1:MoCrNi14, (&!Cr11!'.
<:Oteluri pentru rulmenti:
7ulmentii sunt organe de masini solicitate la u)ura, oboseala si dinamic.
-entru a satisface aceste conditii, materialele din care se confectionea)a rulmentii
trebuie sa aiba continutul in carbon ridicat $mai mare decat &,3" carbon' si sa fie
aliat cu cel putin un element de aliere care sa dea nastere la carburi.
4
?n tara noastra pentru fabricarea rolelor, bilelor si inelelor de rulmenti se
folosesc otelurile 7681 si 768(, care au continurul in carbon de $&,3!%1,&!'" si
continutul in crom de $1,2%1,*'", iar 768( are mangan si siliciu in cantitate mai mare
decat 7681. ?n ultimul timp se utili)ea)a si 76825.
Otelurile pentru rulmenti trebuie elaborate in mod ingrijit, sa nu aiba inclu)iuni
nemetalice, sulfuri sau alte defecte de elaborare si nu se admit carburi grosolane
sau in siruri. 0oate defectele mentionate pot conduce la concentratii de tensiuni, ce
constituie surse de aparitie a microfisurilor si care contribuie la scoaterea
permanenta a acestora din functionare.
?n stare de semifabricat, otelurile pentru rulmenti trebuie sa aiba o structura
de perlita globulara, re)ultata in urma unui tratament de recoacere de globuli)are.
<upa prelucrearea rulmentului se aplica tratamentul de calire obisnuita, urmata de
calire la frig si revenire joasa. Ciclograma de tratament este pre)entata in figura:
Se pleaca de la structura formata din
perlita globulara, care prin incal)ire trece in
austenita si carburi $D'. Se face recirea in ulei
si apare transformarea: 4 > D E M
t
> 4
re)
> D.
Cantitatea de austenita re)iduala este
mare $1&%1!'". Cu scopul de a transforma
cat mai multa austenita re)iduala in
martensita, deci de a creste stabilitatea
dimensionala, imediat dupa calirea obisnuita
se aplica o calire la frig la $%2& 9 %4&' =C,
urmata de o revenire joasa la $1!&%1:&' =C.
?n urma revenirii joase, structura este formata
din martensita de revenire si carburi, cu o
duritate de $*(%*!' @7C. ?n ca)ul rolelor greu
solicitate in e+ploatare, se recomanda
folosirea otelurilor slab aliate de cementare (10iMnCr1(. 4cesta se supune unei
caliri obisnuite, unei caliri la frig, urmate de o revenire joasa.
.: Oteluri pentru arcuri:
4rcurile sunt organe de masini ce trebuie sa aiba o buna re)istenta mecanica,
o buna elasticitate, re)istenta la oboseala, ductilitate si tenacitate. -entru a le
satisface, arcurile se confectionea)a din otel carbon si slab aliate cu concentratii in
carbon de $&,!%&,/'". .lementul ce le
asigura elasticitatea este siliciul, care
se introduce in proportie de 1".
Otelurile pentru arcuri sunt sensibile la
fenomenul de o+idare si decarburare,
si de aceea incal)irea pentru tratament
se face in bai de saruri. 4rcurile de
dimensiuni mici, in vederea calirii, se
introduc in cosuri speciale, iar cele de
dimensiuni mari se incal)esc in
dispo)itive. Ciclograma de tratament
este pre)entata in figura:
5
Calirea consta dintr%o incal)ire cu vite)a mica pana la $/2&%/*&' =C, urmata
de o mentinere de $(%2' minFmm, racire in ulei sau i)oterma in bai de saruri la $(&&%
((&' =C. <upa calire se face o revenire medie la $4&&%4!&' =C. ?n urma revenirii
medii re)ulta troostita de revenire cu $4(%!&'@7C, constituent ce asigura elasticitate.
Otelurile pentru arcuri se simboli)ea)a dupa principiul compo)itiei c,imice, combinat
cu cel al destinatiei : O8C/!4, *&Si1!4.
Conform normelor europene .N 1&&(:F1
Simboli)area se face tot dupa principiul compo)itiei c,imice in felul urmator:
O8 aliate a caror continut al fiecarui element de aliere este mai mic de !"
?n care
100
X
G" C # H.
1
.
(
.
2
p%I%r .
1
.
(
.
2
%.4 in ordinea descrescatoare a
continutului # p,I,r%continutul mediu in procente$"' al elementului multiplicat cu
factorul F din tabel:
.8.M.N068 C@?M?C,. F4C0O768 <. M680?-8?C47.$F'
C
r
,C
o
,M
n
,N
i
,S
i
,J 4
4
l
,1
e
,C
u
,M
o
,N
b
,-
b
,0
a
,0
i
1&
C
e
,N,-,S 1&&
1 1&&&
.+emplu:12CrMo4%4 otel aiat cu &,12"C,1"Cr si &,4"Mo
4&Cr14%( otel aliat cu &,4"C,1"Cr si &,&&( "1
Otelurile aliate al carui continut in elemente de aliere este mai mare de !"
H
+
.
1
.
(
.
2
p%I%r #+ semnifica pre)enta unui element de aliere mai mare de !"
100
X
G"
C# .
1
.
(
.
2
.4 in ordinea descrescatoare a continutului #p%I%r%continutul procentual al
elementului de aliere
.+emplu: H
!
C
r
N
i
1/%1& otel aliat cu &,&!"C 1/C
r
,1& N
i
#
S04S !N
i
C
r
1/ H
(
C
r
N
i
M
o
1/%1&%(
CURS 8
6
1!.Materiale metalice pentru scule
<efinitie si clasificari:
Materialele metalice pentru scule, respectiv otelurile pentru scule se
caracteri)ea)a prin continut ridicat in carbon $A&,:"' si in urma tratamentului termic
final de calire si revenire joasa, au o duritate de $*&%*!' @7C, care asigura o buna
re)istenta la u)ura si durabilitate corespun)atoare in e+ploatare. Structura acestora
in urma tratamentului termic final de calire si revenire joasa este alcatuita dintr%o
matrice martensitica fina si carburi secundare de dimensiuni mici. .+ceptie fac
otelurile utili)ate pentru scule de deformare la cald, la care datorita prescriptiilor de
tenacitate si ductilitate ridicata, continutul in carbon varia)a intre $&,2%&,*'", iar dupa
tratamentul termic de calire martensitica urmea)a o revenire medie la troostita sau
c,iar sorbita. 4ceste oteluri au o duritate mai mica, re)istenta la u)ura sca)uta, dar
au o buna ductilitate si tenacitate.
O caracteristica de ba)a a otelurilor pentru scule este stabilitatea la cald,
adica re)istenta la revenire in timpul incal)irii sculei aflate in e+ploatare.
Dupa stabilitatea la cald otelurile pentru scule se impart in:
- oteluri cu stabilitate mica la cald oteluri carbon si slab aliate#
- oteluri cu stabilitate medie la cald contin $4%1/'" carbon#
- oteluri cu stabilitate mare la cald oteluri bogat aliate cu: J, Cr, Mo, Co,5, Nb
$oteluri din clasa ledeburitica'.
Dupa destinatie otelurile pentru scule se clasifica in:
- oteluri pentru scule asc,ietoare si aparate de masura si control#
- oteluri pentru scule de deformare plastica la rece si scule pneumatice#
- oteluri pentru scule de deformare plastica la cald.
4: Oteluri carbon pentru scule:
Se elaborea)a in mod ingrijit si de obicei in cuptoare electrice. Se
simboli)ea)a dupa principiul destinatiei combinat cu compo)itia c,imica ,de e+emplu
OSC:, OSC/, 9 , OSC12# daca se introduce mai mult mangan pentru a le mari
calibilitatea se simboli)ea)a aparte: OSC/Mn.
?n vederea usurarii prelucrabilitatii prin asc,iere se supun tratamentelor
termice de recoacere de globuli)are, re)ultand o perlita globulara cu duritatea de
$1:&..(1!' @1.
<upa prelucrarea la dimensiuni a sculelor se aplica tratamente termice de
calire ce consta intr%o incal)ire la o temperatura mai mare de 4c
1
#durata de
mentinere e functie de dimensiunea produsului# racirea se face in apa pana la
$1!&%1:&' =C, dupa care se continua in aer$calire intrerupta sau in doua medii'. 8a
scule de dimensiuni mici racirea se poate face si in ulei.
Observatie: daca sculele au dimensiuni mari$ peste (&mm',se face o preincal)ire
la $!&&..!!&' =C, iar incal)irea finala la 0A4c
1
se va face in bai de saruri. <upa calire
se face o revenire joasa la $1!&..1/&' =C,temperatura de mentinere este de t
men
G$*&%
3&'min. Otelurile OCS: fiind ,ipoeutectoide se supun incal)irii in vederea calirii la o
temperatura mai mare ca 4c
2
si apoi revenirii la o temperatura de $(:!..2(!' =C
obtinand o duritate de $4/..!/' @7C, sau c,iar unei reveniri medii la $4&&..!&& '=C,
obtinandu%se o duritate de $44..4/' @7C.
7
Otelurile carbon pentru scule pe langa o calibilitate redusa au si o stabilitate
mica la cald adica in timpul incal)irii sculei in e+ploatare la temperaturi de $1/&..(&&'
=C, se declansea)a descompunerea martensitei de revenire intr%un amestec de ferita
si carburi, si astfel duritatea muc,iei taietoare scade in mod continuu. <e aceea
otelurile se folosesc in special pentru scule de deformare plastica la rece dalti,
ciocane, coase, foarfeci, bricege, intrumente c,irurgicale# si la scule ce lucrea)a in
conditii usoare de asc,iere burg,ie, taro)i, ale)oare, fre)e, asc,iere lemn si mase
plastice.
1: Oteluri slab aliate pentru scule:
4cestea au caracteristici asemanatoare otelurilor carbon numai ca contin cel
putin un element de aliere care cu carbonul duc la cresterea re)istentei la u)ura si a
calibilitatii. 0ratamentele termice
ce se aplica acestor oteluri
consta din calirea incomplete
$0A4c
1
', urmata de o revenire
joasa la $1!&..(&&' =C, re)ultand
in final o structura formata din
martensita de revenire, carburi
si austenita de revenire, cu o
duritate de $*&..*!'
@7C.Ciclograma de tratament
termic este pre)entata in figura:

Se face o preincal)ire la
$!&&%!!&'KC%curba 1 #incal)irea
finala la o temperatura mai mare decat 4c
1
#racirea se face in ulei sau in bai de
saruri$calire in trepte'%curba (.
Observatie: la sculele la care se cere stabilitate dimensionala ridicata imediat dupa
calirea obinuita se face o calire la frig sau joasa la $%4&..%*&' =C, cu mentinere de
1minFmm.
8enuta e la satSe utili)ea)a la scule de tipul: filiere, taro)i, burg,ie, brose,
sabloane, instrumente de masura. -entru scule de deformare plastica la rece si
scule pneumatice se folosesc oteluri aliate cu 5, Cr, J, Si de tipul: 11:5Cr2*#
1&&5MoCr!(. Se utili)ea)a la scule de poansonat si gravat, scule penumatice, scule
foarte re)istente la u)ura pentru prelucrari la rece, scule re)istente la socuri si
lovituri: dalti pneumatice, stante si matrite pentru prelucrari la rece.
6n otel bogat aliat din clasa ledeburitica care se utili)ea)a la scule ce
lucrea)a la socuri si lovituri puternice, ca matrite, poansoane, scule de laminare la
rece (&!Cr11! $C1(&'.
-entru sculele de deformare la cald se folosesc oteluri aliate cu Mo, 5, Cr, Ni.
4ceste oteluri trebuie sa aiba proprietati mecanice ridicate $re)istenta, tenacitate si
ductilitate', la temperaturi inalte, si o mare capacitate de a suporta incal)iri si raciri
multiple fara a fisura. <e asemenea trebuie sa aiba si o conductivitate termica
ridicata.
.+emple: !!MoCrNi1*# !:5MoCrNi1:. Se folosesc la matrite mari, matrite pentru
injectat mase plastice, nivovale, cilindrii de laminar, etc.
C: Oteluri rapide:
8
-entru asc,ierea cu vite)a mare a otelurilor se utili)ea)a scule din oteluri
rapide. .le asigura o vite)a de asc,iere de $(..4' ori mai mare decat a otelurilor
obisnuite si o durabilitate a sculei de 1&..2& ori mai mare. Se simboli)ea)a prin 7p1,
7p(,9,7p11. 4cestea sunt oteluri bogat aliate ce contin: $&,:..1,4' "C, $4..!' "Cr,
$1..1/' "J, $&,2..3' "Mo,$ 1..1,(!' "5, $!%*'"Co.
4ceste elemente asigura o stabilitate la cald a sculei de pana la $*&&..*(&' =C, adica
isi pastrea)a structura martensitica, duritatea si re)istenta la u)ura re)ultate in timpul
asc,ierii cu vite)a mare.
Transformarile structurale in otelurile rapide:
<upa turnare otelurile rapide au o structura formata din ledeburita perlita si
carburi ale elementelor de aliere. Cu scopul finisarii carburilor se practica forjarea lor.
?n timpul incal)irii au loc transformari de tipul ->carburiE4>carburi. Lradul de
di)olvare a carburilor depinde de nivelul de temperatura atins. 6rmarind gradul de
di)olvare a carburilor functie de temperatura se constata urmatoarele: la 1&&& =C
incepe di)olvarea carburilor. Cel mai mult se di)olva carburile de J, iar stabilitatea
cea mai mare o au carburile de 5, conform figurii:
-entru a avea o
imagine globala asupra
di)olvarii carburilor, se
repre)inta cantitatea de
carburi nedi)olvate
functie de temperatura si
se constata ca la 1&&&
=C avem nedi)olvate
$(2..2&'" carburi, iar la
12&& =C circa /". <e
aceea temperatura de
incal)ire trebuie sa fie
$12&&%121& '=C. <in
domeniul austenitic se
face racirea cu o vite)a mai mare decat vite)a critica, si apare transformarea
4>carburiEM
t
>4
re)
>carburi. Cantitatea de austenita re)iduala este mare si este
influentata de temperatura de incal)ire. <aca temperatura de incal)ire are valori
ridicate, punctual de transformare martensitica Ms coboara, si ca atare dupa calire
apare multa austenita re)iduala si duritatea este mult mai mica $influenta
temperaturii de incal)ire se pune in evidenta prin incercari magnetice'.
<upa calire se face revenirea. 0ransformarile de la revenire sunt:
M
t
>4
re)
>carburiESr>carburi.
6rmarind variatia duritatii cu temperatura de revenire dupa calire, se constata
situatia din figura:
Se observa ca pana la o
anumita temperatura 0
+
, duritatea
scade ca si la otelul obisnuit,
dupa aceea duritatea creste si
9
ating un ma+im la apro+imativ !:& =C, apoi scade ca si la otelul obisnuit. 4ceasta
duritate de valori mai ridicate obtinuta dupa revenire decat in ca)ul calirii, se
numeste duritate secundara. <uritatea secundara apare la temperaturi de !:& =C si
este pusa pe seama transformarii austenitei re)iduale in martensita si a precipitarii
carburilor elementelor de aliere. <e asemenea daca otelul a fost calit de la
temperatura de incal)ire mai mare, duritatea dupa calire este mai mica, iar duritatea
dupa revenire este mai mare $curba punctata' decat in ca)ul otelului calit de la
temperatura de incal)ire mai mica. 8a otelurile rapide trebuie e+ploatat fenomenul de
durificare secundara.
Tratamente termice aplicate otelurilor rapide:
-entru imbunatatirea prelucrabilitatii prin asc,iere, micsorarea duritatii si
pregatirea structurii in vederea calirii, otelul rapid este supus tratamentelor termice
de recoacere din figura:
Mentinerea
i)oterma
la$ :(&..:!&'
=C timp de
$4%*' ,
asigura
descompunerea austenitei in constituenti de treapta perlitica. Structura de recoacere
va fi alcatuita din carburi globulare uniform distribuita intr%o masa sorbitica, iar
duritatea va scadea la $(4&%(!&'@1.
-entru a obtine proprietati mecanice de valori ridicate, sculele din oteluri
rapide se supun tratamentelor termice de calire si revenire. Se preci)ea)a faptul ca
otelurile rapide nu sunt sensibile la supraincal)ire ci la decarburare in special in )ona
muc,iilor taietoare a sculei, fapt pentru care incal)irea finala trebuie facuta in
atmosfera controlata sau in bai de saruri. <e asemenea otelurile rapide au o
conductivitate termica sca)uta, deci vor trebui incal)ite si racite cu vite)a mica.
Sculelor din oteluri rapide li se pot aplica urmatoarele tratamente finale:
- calire obisnuita si revenire#
- calire obisnuita, calire joasa si revenire#
- calire i)oterma.
- a) Calirea obisnuita si revenirea:
Calirea obisnuita se aplica sculelor cu forma geometrica simpla. Se face o
incal)ire in trepte cu vite)a mica pana la $!&&%!!&' =C, unde se mentine un timp
scurt pentru uniformi)area temperaturii, dupa care se face a doua incal)ire cu vite)a
mai mare la $/&&%/!&' =C, unde se mentine un timp pentru uniformi)area
temperaturii, dupa care se mareste vite)a de incal)ire pana la $1(/&%121&' =C. -rima
treapta de incal)ire se face in cuptor electric, a doua in cuptor electric sau in bai de
saruri, iar ultima treapta obligatoriu in bai de saruri. 0impul de mentinere in bai de
saruri este mic $/%3' secFmm. <e la temperatura de incal)ire se face racirea in ulei .
10
<upa calire se fac (%2 reveniri succesive la $!!&..!:&' =C timp de *&min, cu scopul
de a transforma cat mai multa austenita re)iduala in martensita si de a creste
stabilitatea dimensionala a sculei. Se recomanda ca revenirea sa se faca imediat
dupa calire, altfel datorita tensiunilor interne de valori ridicate cau)ate de calirea
sculelor pot fisura. 4ceasta varianta se aplica sculelor cu forma geometrica simpla,
de obicei cutitelor de strung.
b) Calirea obisnuita, calirea joasa si revenirea:
Se aplica sculelor ce necesita stabilitatea dimensionala de valori ridicate
precum si tuturor instrumentelor de masura si control confectionate din oteluri rapide.
Se aplica o incal)ire in trepte ca si in primul ca), si imediat dupa calirea obisnuita se
face o calire joasa $la frig' la apro+imativ $%/&' =C, dupa care urmea)a (%2 reveniri
succesive. ?n urma acestui tratament se obtine o transformare mai completa a
austenitei in martensita, deci creste stabilitatea dimensionala a sculei.
c Calirea izoterma:
Calirea i)oterma se aplica sculelor de importanta deosebita. -arametrii de
tratament termic se aleg de pe diagrama 000 a marcii de otel. <e la temperatura de
austeniti)are se face racirea cu o vite)a mai mare decat cea critica pana in domeniul
transformarii austenitei in bainita sau a austenitei in martensita, unde se mentine
i)oterm pana la terminarea transformarii dupa cum se urmareste transformarea de
tip bainitic sau martensitic.
?n urma racirii i)oterme in domeniul bainitic sau martensitic apare o
transformare mai completa a austenitei, tensiunile interne sunt mult mai sca)ute
comparativ cu calirea obisnuita si scade pericolul aparitiei fisurilor.
Ca o varianta a calirii i)oterme este calirea in trepte $curba 2', adica de la
temperatura de austeniti)ar se face racirea in bai de saruri la $4!&..!&&' =C, timpul
de mentinere este egal cu cel de incal)ire finala, dupa care se continua racirea in
aer.
Concluzii:
Otelurile rapide se utili)ea)a numai in stare tratata termic de calire si revenire. <upa
calire duritatea este de $*&..*(' @7C, iar dupa revenire de $*(..*!' @7C, aparand
fenomenul de durificare secundara. Structura in urma calirii si a revenirii este
formata din carburi inglobate intr%o matrice de martensita de revenire. O crestere
suplimentara a duritatii stratului de suprafata $pana la 1&&&..11&& @5' se poate obtin
prin aplicarea tratamentelor termoc,imice de nitrurare sau carbonitrurare joasa.
Se folosesc la sculele de tipul: cutite de strung, fre)e, burg,ie, taro)i, scule de
filetat, scule de decupat, etc.
11
CURS !
"#$Oteluri ino+idabile si refractare
Otelurile ino+idabile si refractare fac parte din categoria otelurilor speciale.

4: Otelurile inoidabile:
Otelurile ino+idabile sunt oteluri care re)ista la coro)iunea electrica. Sunt
aliaje Fe%C%Cr.
Conditia ca un otel sa aiba c,aracter de ino+idabil este ca sa aiba continutul
de CoA1(". <esi Co este un element ce se o+idea)a usor, el confera caracter de
ino+idabil pentru ca formea)a o pelicula de o+i)i foarte aderenta , densa si compacta
ce re)ista la foarte multe medii agresive.
Otelurile ino+idabile pot fi aliate numai cu Co. 4cestea au duritatea mare,
re)istenta mare la u)ura, dar au o tenacitate redusa si mare tendinta spre fragili)are.
-entru a le reduce tendinta spre fragili)are se adauga Ni. 4cesta formea)a o
categorie importanta de oteluri folosite in te,nica. Cu scopul de a le reduce
continutul in Ni, care este un element deficitar, se introduc si alte elemente ca Mn,
Si, 4l, N, Cu si re)ulta oteluri comple+e. Mn se introduce pentru a le mari re)istenta
la rupere a otelurilor ino+idabile. Si si 4l se introduc cu scopul de a le mari re)istenta
la o+idare la cald. Mn si N se introduc pentru a diminua cantitatea de Ni si a obtine
aceleasi efecte te,nice, insa cu un indice economic mai ridicat. 0ot cu scopul de a
diminua continutul in Ni se adauga si Cu.
Functie de cantitatea de elemente de aliere, otelurile ino+idabile pot avea
diferite structuri de ec,ilibru. 8uand in considerare actiunea combinata a elementelor
de aliere B%gene sub forma unui continut ec,ivalent de Co $.
cr
', respective a
elementelor ;%gene sub forma unui continut ec,ivalent de Ni $.
ni
'# daca .
cr
F.
ni
E12,
re)ulta o structura feritica# daca .
cr
F.
ni
E1&, re)ulta o structura martensitica# daca
.
cr
F.
ni
E1,*, re)ulta o structura austenitica, in care .
cr
GCo>+
1
Si>+
(
Mo>9$suma
elementelor B%gene', iar .
ni
GNi>C
1
Mn>C
(
N>9$suma elementelor ;%gene'.
Structura otelurilor ino+idabile, luand in considerare .
cs
si .
ni
,se poate
determina cu ajutorul diagramei Sc,affler, ca si in figura:
Folosirea diagramei:
4vand componentele c,imice
a otelului, se calculea)a .
cr

fie +, respectiv .
ni
fie C. -rin
+ se duce o verticala, prin C o
ori)ontala, iar intersectia lor
ne da structura. ?n ca)ul
considerat, structura este
formata din austenita si
martensita.
12
Simboli)area otelurilor ino+idabile se face dupa principiul compo)itiei c,imice.
/0iCr1:& are structura feritica si se foloseste in industria alimentara, la tacamuri,
diferite obiecte de menaj, conducte. 1(Cr12& are o structura feritica, are o
plasticitate ridicata, foloseste la paletele turbinelor cu ga)e. 2&Cr12&, 4&Cr12& au
structura martensitica, sunt piese cu re)istenta mare la u)ura si se folosesc la
intrumente c,irurgicale, supape. 1&0iNiCr1/&, 1&0iMoNiCr1:! au o structura
austenitica, se folosesc pentru piese componente din industria c,imica, metalurgica,
la diferite utilaje de constructii.
1: Oteluri re!ractare:
Otelurile refractare sunt oteluri bogat aliate care pre)inta re)istenta la o+idare
si bune proprietati mecanice la temperaturi mai mari de !&& =C. .lementul principal
de aliere este CrG$!..2&'".
Se impune atentie deosebita la alegerea continutului in C si Cr, elemente de
care depinde in principal comportarea otelurilor refractare.
-e masura ce creste continutul in carbon, re)istenta la o+idare se
diminuea)a, iar pe masura ce creste continutul in Cr, pierderile in greutate se
diminuea)a. Se considera ca un otel refractar va pre)enta siguranta in e+ploatare
daca pierderile in greutate sunt mai mici de &,2 gFm
(
, sau daca pierderile in grosime
sunt mai mici de 1mm timp de un an de )ile. 4ceste date se iau in calcule la
proiectare. Functie de cantitatea de elemente de aliere, otelurile refractare pot fi
feritice, martensitice sau austenitice.
Coroziunea otelurilor inoxidabile:
-roprietatea cea mai importanta a otelurilor ino+idabile este re)istenta la
coro)iune impotriva apei, solutiilor apoase, aci)ilor, clorurilor. Coro)iunea poate avea
caracter:
a'global c'sub tensiune
b'cavernos d'intercristalin

13
<intre aceste tipuri de coro)iuni, pentru otelurile ino+idabile periculoasa devine
coro)iunea intercristalina care consta in corodarea limitelor grauntilor otelului si
pierderea datorata acestui fapt a proprietatilor mecanice.
a' Coroziunea globala: % nu este asa de periculoasa intrucat ea se sesi)ea)a
datorita pierderilor de material prin corodare. Cunoscandu%se pierderile de material
in unitatea de timp se iau masuri de la proiectare, adica grosimi de material care
permit anumite durate de functionare in e+ploatare in conditii de siguranta $fig.a'.
b' Coroziunea cavernoasa: % este o coro)iune locala cau)ata in special de
lipsa o+igenului. .a apare in )onele in care materialul este acoperit cu diverse
re)iduuri si aeratia locala este slaba. <atorita lipsei de o+igen, stratul de o+id de
crom este mai putin compact si in consecinta mediile agresive pot ataca materialul
$fig.b'.
c' Coroziunea sub tensiune: % este cau)ata de cumularea efectului nociv al
mediului de lucru, al temperaturii si presiunii de valori ridicate. <atorita tensiunilor
create in material pot aparea microfisuri sau fisuri care sunt amorse de corodare
$fig.c'.
d' Coroziunea intercristalina: % este cea mai periculoasa. 4supra
mecanismului acestei coro)iuni s%au emis mai multe teorii. 8uand elementele
favorabile ale acestora se poate afirma ca repararea carburilor de crom la limitela
grauntilor de austenita duce la decromi)area si de)omogeni)area austenitei si la
aparitia coro)iunii intercristalina.$fig.d'
Consideram mai multi graunti de austenita si urmarind separarea carburilor ca
si in figura urmatoare:
Se constata ca in
)onele de separare
a carburilor Cr
scade sub 1(" si
otelul devine
sensibil la
coro)iune
-rin urmare
coro)iunea
intercristalina se
instalea)a pe
interfata austenita%
carburi. -entru a
preintampina
coro)iunea
intercristalina se
iau urmatoarele
masuri: se reduce
continutul in
carbon sub &,1",
se alia)a otelul cu
0i si Nb, elemente mai avide fata de carbon decat Cr, formandu%se carburi ale
acestora si evitandu%se astfel formarea carburilor de Cr. Se evita incal)irea de lunga
durata in intervalul $4&&%*&&' =C, interval care favori)ea)a aparitia carburilor de Cr.
14
Se reali)ea)a calirea de punere in solutie pentru obtinerea unei austenite omogene.
Se practica pasivi)area otelului si reali)area unei calitati superioare piesei prelucrate
$fara ri)uri sau particule de alte materiale'.
"ratamente termice aplicate otelurilor inoidabile:
4ceste tratamente au ca scop imbunatatirea proprietatilor mecanice, a
prelucrabilitatii si a maririi re)istentei la coro)iune. Se aplica diferentiat, in functie de
categoria de otel astfel: feritica, martensitica si austenitica.
a' Otelurile inoidabile !eritice:
Otelurile ino+idabile feritice sunt monofa)ice, li se aplica doar tratamente
termice de recoacere ce este in functie de gradul de deformare plastica aplicat. 8a
grade mici de deformare se aplica o recoacere simpla, ce consta dintr%o incal)ire cu
vite)a mica la :2& =C, apoi racire in aer, asa ca
si in figura urmatoare:
8a grade mari de deformare se aplica o
recoacere ce consta din incal)irea la 3&& =C,
mentinere functie de dimensiunile produsului,
racire in cuptor pana la *&& =C, dupa care se
continua in aer, conform figurii:
Sunt si situatii cand racirea se face in
apa, ceea ce duce la marirea re)istentei
la coro)iune.
b'Oteluri inoidabile martensitice:
Otelurilor ino+idabile martensitice li se aplica tratamente termice primare de
recoacere si secundare de calire si revenire.
15
#ecoacerea % are ca scop imbunatatirea prelucrabilitatii si pregatirea structuri pentru
tratamentul termic secundar de calire si
revenire.
.ste functie de gradul de deformare aplicat. 8a grade mici de deformare se
aplica o recoacere simpla ce consta din incal)irea pana la :&& =C, mentinere functie
de dimensiunile produsului si racire in aer, ca si in figura:
8a grade mari de deformare se aplica o recoacere dubla ce consta din
incal)irea la 3&& =C, mentinere functie de dimensiunile produsului, racire in aer,
urmata de a doua incal)ire la :&& =C, mentinere si racire in aer, ca si in figura
precedenta.
Ca si tratament termic secundar se aplica calirea si revenirea. 4legerea
temperaturii de incal)ire se face functie de proprietatile mecanice obtinute in
urmatoarele figuri:
Cele mai bune proprietati
mecanice se obtin la 3&& =C. <upa calire
se face revenire. 4legerea temperaturii
de revenire se face functie de
proprietatile mecanice obtinute.
Se observa ca duritatea creste odata cu
cresterea temperaturii de revenire, D
creste pana la 2&& =C, apoi scade, iar
vite)a de corodare este ma+ima intre
$2&&%4&&' =C, deci temperatura de
revenire nu va depasi 2&& =C, precum in
figura:
Ciclograma de tratament
termic de calire si revenire are
aspectul din figura:
Otelurile ino+idabile
martensitice determina continutul
ridicat in C si Cr, sunt autocalibile,
deci se calesc la racire in aer,
16
uneori numai in ulei. Nu se racesc in apa pentru ca pot aparea fisuri sau crapaturi
datorita tensiunilor interne de valori ridicate.
c' Otelurile inoidabile austenitice:
Otelurilor ino+idabile austenitice li se aplica tratamente termice de calire de
punere in solutie, de sensibili)are, de coro)iune, de stabili)are si de detensionare.
Calirea pentru punere in solutie consta din incal)irea cu vite)a mare pana
la 1&!& =C, mentinere functie de dimensiunile produsului, apoi racire in apa, ca si in
figura:
?n timpul incal)irii si mentinerii la temperaturi
ridicate, se di)olva carburile in austenita, obtinandu%
se o austenita omogena ce este mai re)istenta la
coro)iunea intercristalina. <aca pe parcursul racirii
se aplica si o deformare cu un anumit grad de
deformare, creste gradul de omogeni)are a
austenitei, respectiv re)istenta la coro)iune.
"ratamentul termic de sensibilizare: % la
coro)iune consta din stabilirea intervalului de
temperatura si timp intre care otelul are cea mai
mare sensibili)are la coro)iune. <in otelul de
cercetat se iau mai multe probe, se supun incal)irii la diferite temperaturi cu diferite
durate de mentinere. Se supun apoi incercarii la coro)iune in diferite medii, iar cu
re)ultatele obtinute se trasea)a diagrama 00S:
?n stanga curbei 1, otelul
nu este sensibil la coro)iune, iar
in dreapta este. Otelul ( are o
comportare mai buna la
coro)iune decat otelul 1.
"ratamentul termic de
stabilizare: % are ca scop
obtinerea de austenita omogena,
de o re)istenta mare la
coro)iune. Se aplica otelurilor
ino+idabile aliatecu 0i si Nb,
numite si oteluri stabili)ate, si
consta fie dintr%o calire de punere in solutie, fie dintr%o recoacere de normali)are.
"ratamentul termic pentru detensionare: % se aplica in scopul reducerii
tensiunilor interne din material, deci de a diminua aparitia coro)iunii sub tensiune.
Consta din incal)irea cu vite)a mica pana la !&& =C, mentinere ( ,, racire in aer, ca
si in figura:
Nu este permisa depasirea temperaturii de !&&
=C si nici a timpului de (,, pentru ca se poate
instala coro)iunea intercristalina.<in categoria
otelurilor ino+idabile, cea mai larga utili)are o au
cele cu structura austenitica. 4cestea se pot
utili)a la temperaturi joase in domeniul
criogenic, si la temperaturi ridicate. Se utili)ea)a
17
sub forma de bare, table,ben)i, tevi, sarme, in industria c,imica, alimentara,
medicala si nucleara.
18
CURS "%
"7$ Metale si aliaje neferoase
4: Cuprul si aliajele sale:
Cuprul este un metal de culoare roMie caracteristicN, cristali)ea)N in sistemul
CFC Mi are 0
f
G1&/2 =C Mi OG/34&PgFm
2
. ?n stare foarte purN, el pre)intN bune
proprietNQi de conductibilitate termicN Mi electricN $fiind depaMit doar de argint', motiv
pentru care se utili)ea)N la fabricarea conductorilor de curent. <e asemenea are Mi o
re)istenQN ridicatN la coro)iune, se poate usor imbina prin sudare si lipire.
-roprietNQile mecanice ale cuprului sunt scN)ute.4stfel in stare turnatN are
7
m
G1*daNFm
(
,7
-&,(
G2,!daNFm
(
, iar 4 $alungirea' este de (!". <upa deformarea
plasticN Mi recoacere, 7
m
G(4daNFm
(
si 7
-&,(
G3,!daNFm
(
, iar procentul de 4 este de
4!". -rincipalele metode de creMtere a re)istenQei mecanice sunt deformNrile
plastice la rece $ecruisarea' Mi in special alierea. -rin ecruisare mecanicN
7
m
G4!daNFm( iar 4 va fi de 2". Cuprul pre)intN importanQa la formarea unor aliaje
deosebit de interesante pentru praticN,
dintre care cele mai importante sunt
alamele &i bronzurile.
1: $lamele :
4lamele sunt aliaje ale cuprului $C
u
' )incul$R
n
' purtSnd denumirea de alame
obiMnuite sau curente. <aca pe langa C
u
Mi
R
n
mai participa Mi alte elemente in
cantitate suficientN ca sN modifice una sau
mai multe dintre proprietNQile alamelor,
atunci ele poartN denumirea de alame
aliate sau speciale.
%olidi!icarea alamelor obi&nuite, respectiv transformNrile de fa)N se
studia)N cu ajutorul diagramei C
u
%R
n
. ?ndustrial se utili)ea)N alame cu un conQinut Tn
)inc de pSnN la 4!". -re)intN interes numai acea parte din diagramN:
-SnN la 23" cupru structura este
formatN din soluQia solidN BGC
u
$R
n
'. 8a
concentraQie de $23%!3'" )inc apare
fa)a U, care este un compus intermetalic
C
u
R
n
ce se formea)N pe ba)a
concentraQiei electronice C
e
G
2
3
,
2
3
1 1
2 1
=
+
+
=
aZn aCu
eZn eCu
Ce
. Fa)a U apare la
temperaturi ridicate este o fa)N
de)ordonatN Mi este plasticN, motiv
pentru care alamele cu structura U pot fi
19
prelucrate uMor prin deformare plasticN la cald. 8a rNcirea sub 4!&%4:& =C apare o
ordonare a atomilor Tn nodurile reQelei cristaline si UEUV, care este o fa)N ordonatN.
Se preci)ea)N cN fa)a UV este mai bunN decat fa)a U, Mi Tn consecinQN mareMte
tendinQa spre fragili)are a aliajului. 8a conQinuturi de peste !3" )inc apare fa)a
Wcare este un compus electronic de tipul C
u!
R
n/
, avSnd CeG
13
21
.
Fa)a Wcristali)ea)N in sistemul ,e+agonal compact Mi are duritatea foarte
mare Mi pre)enQa ei Tn structurN conduce la creMterea duritaQii aliajului Mi la
fragili)area lui.
-roprietNQile mecanice ale alamelor varia)N funcQie de conQinutul Tn R
n
, de
maniera pre)entatN in figura:
-ana la $2!..23'" )inc Tn domeniul monofa)ic creMte 4 Mi 7
m
, dupN care 4 scade
iar 7
m
creMte pSnN la circa 4!" )inc, apoi scade, motiv pentru care nu se folosesc
alame cu peste 4!" R
n
. 4lamele monofa)ice sunt mai plastice, se pot prelucra uMor
prin deformare plasticN la cald Mi la rece, fiind utili)ate sub forma de ben)i, table, Qevi
si piese ambutisate, diferite obiecte decorative. FuncQie de conQinutul in R
n
alamele
TMi sc,imbN Mi culoarea. -TnN la 1&" R
n
au o culoare roMiaticN, intre $1&%2&'"
culoarea devine gNlbuie, iar peste 2&" culoarea devine din nou roNMiaticN. 4lamele
cu $2&%4&'" R
n
se folosesc la instrumente mu)icale, re)ervoare Mi mie)uri de
radiatoare auto, feronerii pentru construcQii, etc.
$lamele aliate conQin pe lSngN C
u
si R
n
cel puQin incN un element de aliere
$.4' pentru a imbunataQi una sau mai multe dintre proprietNQi.
a' Alame cu M
n
: C
u
>R
n
>M
n
.
Manganul este ma+im 4" din motive de fragilitate. Manganul mNreMte
re)istenQa la rupere Mi la coro)iune. Se utili)ea)N la piese comple+e de la
navele maritime si fluviale.
b' Alame cu S
n
: C
u
>R
n
>S
n
.
Staniul este ma+im 4" tot din motive de fragilitate. Comparativ cu alamele cu
mangan, cele cu staniu au o mai bunN tenacitate. Se folosesc la piese ce
necesitN re)istenQN la coro)iune Mi sunt solicitate Mi dinamic.
4lama aliatN cu staniu, aluminiu Mi fier se numeMte XduranY Mi are o
deosebit de bunN re)istenQN la coro)iunea apei de mare.
c' Alame cu F
e
: C
u
>R
n
>F
e
.
Fierul este ma+im 2". Fierul durificN alama Mi Ti mareMte tendinQa spre
fragili)are. Fierul formea)N cu )incul un compus F
e
R
n:
, ce se separN de obicei
la limita graunQilor Mi contribuie la finisarea granulaQiei alamei Mi la
imbunatNQirea prelucrabilitNQii prin aMc,iere.
Se utili)ea)N la armNturi din instalaQii termice la parametrii nu prea ridicaQi
ai fluidului de lucru.
d' Alame cu N
i
: C
u
>R
n
>N
i
.
Nic,elul mareMte toate caracteristicile de re)istentN ale alamei farN a afecta
plasticitatea, deci alamele cu nic,el au cele mai bune proprietNQi, dar sunt si
cele mai scumpe.
Se utili)ea)N la rame de oc,elari, argintarea tacSmurilor, diferite
obiecte decorative.
20
%imbolizarea alamelor se face dupa principiul compo)iQiei c,imice, prin cifre
si litere. <e e+emplu C
u
R
n1&
alama cu 1&" R
n
. 4lamele cu mai puQin de 1&" )inc se
mai numesc Mi XtombacuriY. C
u
R
n2/
M
n4
-
b2
alamN cu 2/" R
n
, 4" M
n
si 2" -
b
$alamN
aliata'. Zn practicN se intalneMte noQiunea de Munt)%Metall sau alamN forjabilN, ce
conQine *&" C
u
Mi 4&" R
n
, Mi alama de strunjire, cu !/" C
u
Mi 4/" R
n
.
-entru a TmbunNtNQi prelucrabilitatea se introduce plumb$-
b
' Tn
proporQie de $1%2'". -lumbul nu se di)olvN Tn alamN, ci se separN sub forma
de insuliQe Mi favori)ea)N detaMarea uMoarN a aMc,iilor.
"ratamentele termice aplicate alamelor:
Se aplicN tratamente termice primare de tipul recoacerilor, Mi secundare de
cNlire Mi revenire.
a' Recoacerea de omo'enizare: % se aplicN alamelor turnate pentru a
inlatura segregaQiile c,imice Mi structurale. 0emperatura de TncNl)ire este de $*&&%
:&&' =C, timpul de menQinere este de ordinul orelor funcQie de dimensiunile
produsului, iar rNcirea se face Tn cuptor. Zn timpul acestui tratament termic se inlaturN
structura dendriticN Mi se obQine o structurN poliedricN.
b' Recoacerea de recristalizare: % se aplicN alamelor deformate la rece cu
scopul inlaturarii ecruisajului specific deformNrii. 0emperatura de Tncal)ire este de
$!&&%*&&' =C, timpul de menQinere este de ordinul orelor funcQie de dimensiunile
produsului, iar rNcirea se face in aer.
c' C(lirea &i revenirea: % se aplicN numai alamelor bifa)ice cu structurN
formatN din B>UV. 0emperaturN de TncNl)ire este de $/&&%/!&' =C, timpul de
menQinere este funcQie de dimensiunile produsului, iar rNcirea se face Tn apa. Zn
timpul TncNl)irii, B>UV
incalzire
U. [ este mai puQin durN decSt UV, Mi deci prin TncNl)ire
alama se Tnmoaie $este un mijloc de mulare a conductelor Mi a Qevilor din alamN'

racire
V. Fa)a U este metastabilN Mi prin TncNl)ire U
incalzire
B>UV. -re)enQa fa)ei UV
face sN creascN duritatea alamei Mi i se imbunNtNQeMte prelucrabilitatea prin aMc,iere.
<in aceste considerente tratamentul de cNlire Mi revenire se aplicN numai Tn condiQii
speciale. ObiMnuit alamele se supun recoacerii Mi Tn special recoacerii de
recristali)are.
C: 'ronzurile:
1ron)urile sunt aliaje ale
cuprului$C
u
' cu staniu$S
n
', formSnd
categoria bron)urilor obiMnuite, iar
dacN pe lSngN cupru Mi staniu mai
conQin Mi alte elemente de aliere,
bron)urile se numesc aliate. S%a
TncetNQenit denumirea de bron) a
aliajelor C
u
S
n
, TnsN orice aliaj al
cuprului cu oricare element de aliere
Tn afarN de )inc, se numeMte tot
bron).
21
%tudiul bronzurilor obi&nuite se face cu ajutorul diagramei de ec,ilibru C
u
%S
n
, care
este una dintre cele mai comple+e diagrame de ec,ilibru a aliajelor binare.
<eoarece pe mNsura ce creMte conQinutul Tn staniu apar compuMi duri si fragili
ce mNresc tendinQa spre fragili)are, industrial nu se folosesc bron)uri cu mai mult de
(&" staniu.
<iagrama Cu%Sn simplificatN este cea din figura alaturatN.
Staniul se di)olvN Tn cupru Mi formea)N o soluQie solidN B. Staniul formea)N cu cuprul
compusul C
u!
S
n
GU cu C
e
G
2
3
, C
e
G
2
3
6
9
1 5
4 5
= =
+
+
aZn aCu
eZn eCu
.Fa)a U este o fa)N
de)ordonatN Mi la temperaturi mai mici de !:& =C suferN transformarea ordine%
de)ordine Mi trece Tn UV care este o fa)N ordonatN. 8a concentraQii mari Tn S
n
24",
apare fa)a \ care este un compus de tipul C
u21
S
n/
cu C
e
G
13
21
. 8a concentraQii Mi mai
mari Tn staniu apare fa)a ]GC
u2
S
n
cu C
e
G
4
7
. 8a concentraQii Mi mai mari in staniu Mi la
temperaturi ridicate apare fa)a , care este o soluQie solidN de staniu Tn cupru. 8a
temperaturi de !(& =C Mi (*,/" staniu, apare o transformare eutectoidN. .utectoidul
SGB>.
-roprietNQile bron)urilor varia)N cu conQinutul Tn staniu S
n
de maniera
pre)entatN Tn figura.
<uritatea creMte pe masurN ce creMte conQinutul Tn staniu. 7
m
creMte pana la
$1(%14'" staniu apoi scade, iar alungirea creMte pana la /" staniu, Tntre $/%1('"
staniu rNmSne aproape constanta,
apoi scade, ca la (&" staniu sa fie
aproape nulN. <in aceste
considerente nu se utili)ea)N
bron)uri cu mai mult de (&"
staniu.
'ronzurile aliate sau
speciale conQin pe lSngN cupru Mi
staniu Mi alte elemente de aliere
sau alt element de aliere Tn afarN
de staniu Mi )inc, in cantitate mai
mare.
a' )ronzurile cu *n:
C
u
>S
n
>R
n
Rincul le mNreMte
fluiditatea $se toarna uMor'. Se
utili)ea)N la piese care nu au
caracteristici mecanice ridicate Mi se obQin prin turnare. Cel mai popular bron) este
3!"C
u
> 4"S
n
> 1"R
n
, folosit pentru fabricarea monedelor.
b' )ronzurile cu +b: C
u
>S
n
>-
b
-lumbul este Tntre $2&..*&'". O parte din
plumb se di)olvN iar o altN parte ramane nedi)olvatN Mi formea)N o serie de compuMi
care pe lSngN faptul cN mNreMte duritatea Mi re)istenQa la u)urN, reduce coeficientul
de frecare dintre piesele conjugate. Se utili)ea)N in construcQia cu)ineQilor.
c' )ronzurile cu +: C
u
>S
n
>- Fosforul deMi nu este un metal, are un rol
benefic asupra caracteristicilor bron)ului, Tn sensul cN formea)N compuMi cu duritate
mare care face sN creascN re)istenQa la u)urN Mi la coro)iune. <e asemenea
22
bron)urile cu fosfor sunt destul de re)iliente. Se necesitN la piese ce necesitN
re)istenQN la u)urT ridicatN Mi la coro)iune.
d' )ronzuri cu )
e
: C
u
>S
n
>1
e


1eriliu se introduce Tn proporQii de $(%(,!'".
Solubilitatea beriliului Tn cupru varia)N cu temperatura, fapt ce face ca aceste aliaje
sN%Mi modifice proprietNQile in urma tratamentelor de cNlire pentru punere Tn soluQie,
urmatN de imbNtrSnirea naturalN sau artificialN. O caracteristicN de ba)N a lor este
aceea cN nu produc scSntei la lovire, deci se pot utili)a la scule din industria c,imicN
Mi petroc,imicN, minerit, arcuri de la ceasornice, etc.
e' )ronzuri cu ,l: % 4luminiul TnlocuieMte staniul, care este un element mai
deficitar. <iagrama de ec,ilibru C
u
%4
l
are aspectul din figura de mai jos.
4luminiul se di)olvN Tn cupru Mi formea)N o
soluQie solidN B, solubilitatea este de 3,4"4
l
.
8a concentraQii mai mari de aluminiu apare
fa)a
(
, care este un compus electronic
C
u2(
4
l13
. 8a temperaturi ridicate apare fa)a
U, care este o soluQie solidN pe ba)N de
compus electronic C
u2
4
l
.
8a !*! =C Mi 11,3" aluminiu apare o
transformare eutectoidN UESGB>W
(
. <eci
bron)urile cu peste 3,4" aluminiu sunt
bifa)ice Mi li se poate aplica un tratament
termic de cNlire Mi revenire pentru
TmbunNtNQirea proprieNQilor. ?n urma cNlirii se
obQine o structurN martensiticN
asemNnNtoare cu cea a oQelurilor .
1ron)urile $1
)
'cu aluminiu$4
l
' au
caracteristici de re)istenQN mecanicN mai
bune decat a bron)urilor obiMnuite, Mi
re)istenQa la coro)iune de 3 ori mai mare.
-entru TmbunNtNQirea proprietNQilor se mai adaugN pe lSngN aluminiu si N
i
, M
n
, F
e
, -
b
Mi re)ultN bron)uri comple+ aliate.
%imbolizarea se face cu cifre si litere: C
u
S
n14
, C
u
S
n*
. 1ron)urile obiMnuite sunt
folosite la piese obQinute prin turnare: statui, clopote, angrenaje, armNturi, elemente
elastice. C
u
4
l1&
M
n4
N
i1
F
e
1&" 4
l
#4"M
n
#1"N
i
#F
e
^1"%se folosesc la piese ce trebuie
sN aibN bunN re)istenQN la coro)iune Mi cavitaQie.
"ratamentele termice aplicate bronzurilor:
a' Recoacerea de omo'enizare: % se face pentru TnlNturarea segregaQiilor
c,imice Mi structurale. 0emperatura de incal)ire este de $:&&%:!&' =C, timpul de
menQinere este funcQie de dimensiunile produsului, iar recoacerea este rapidN.
b' Recoacerea de recristalizare: % se face pentru eliminarea ecruisajului, a
tensiunilor interne, specific deformarii. 0emperatura de incNl)ire este de $*&&%:&&'
=C, timpul de menQinere este funcQie de dimensiunile produsului, urmatN de rNcire.
c' Calirea &i revenirea: % se aplicN la bron)uri bifa)ice, Tn aceleaMi condiQii ca Mi la
alame.
23
CURS ""
1/. ,luminiul &i alia-ele sale
4luminiul este cel mai rNspSndit element din scoarQa pNmSntului, conQine circa
/". Cristali)ea)N in sistemul CFC Mi nu pre)intN forme alotropice Mi nu formea)N
macle. 4re 0
f
G*!/
o
C, OG(:(&PgFm
2
. -rin urmare aluminiul este un metal uMor, cu o
foarte bunN re)istentN la o+idare Mi coro)iune, datoritN formNrii peliculei de 4l
(
O
2
. 4re
o buna conductivitate termicN si electricN. Conductibilitatea electricN este circa *&"
din cea a cuprului. -rincipalele impuritaQi din aluminiu sunt fierul$F
e
' Mi siliciul$S
i
'
provenite din bau+ite de la elaborare. Fierul formea)N cu aluminiul un compus F
e
4l
2

care se asea)N la limita graunQilor Mi contribuie la fragili)area aluminiului.
4luminiul are slabe caracteristici de re)istenQN mecanicN, care sunt funcQie de
starea Tn care se aflN. 4stfel aluminiul recopt are 7
m
G$!%1&'daNFm
(
, @1G$(&%
(!'daNFm
(
, iar 4G$2!%!&'". Zn stare deformatN, 7
m
G$1!%1/'daNFm(, @1G$4&%
4!'daNFm
(
, iar 4G$*%/'". 4luminiul se livrea)N sub forma de bare, table, sSrmN, etc.
4luminiul te,nic conQine $3/..33,!'" aluminiu, iar aluminiul pur conQine 33,33"
aluminiu. 4luminiul se simboli)ea)N prin 4l urmat de conQinutul Tn procente: 4l33,2.
Face e+ceptie aluminiul pentru electrote,nica, la care Tn simboli)are apare litera .:
4l..
<atoritN bunei sale re)istenQe la o+idare Mi coro)iune, aluminiul se foloseMte in
industria alimentarN, c,imicN, se plac,ea)N diferite metale pentru a le mNri re)istenQa
la coro)iune. Fiind un metal uMor, este indispensabil Tn industria aeronauticN. <e
asemenea se utili)ea)N la fabricarea conductorilor electrici.
4luminiul pre)intN ca inconvenienQe faptul ca are slabe caracteristici de
re)istenQN mecanicT. -rin deformare plasticN $ecruisare' se TmbunNtaQesc
caracteristicile de re)istenQN, TnsN efectul obiMnuit este mic. <in aceste motive,
pentru a mNri caracteristicile de re)istentN se recurge la aliere. -rincipalele aliaje pe
ba)a de aluminiu sunt: 4l%S
i
, 4l%C
u
, 4l%M
g
# Mi aliaje comple+e: 4l%C
u
%M
n
sau 4l%C
u
%M
g
%
M
n
.
$liajele pe baza de aluminiu se impart (n:
a' aliaje deformabile obQinute sub formN de semifabricate sau piese finite prin
laminare, presare, ambutisare, etc. 4cestea la randul lor pot fi durificabile prin
tratamente termice sau nedurificabile prin tratamente termice#
b' aliaje de turnNtorie obQinute prin turnare#
c' aliaje sinteri)ate
obQinute prin metalurgia
pulberilor.
$liaje $
l
)%
i
: % Se numesc
siluminuri. Studiul lor se face cu
diagrama 4l%S
i
pre)entatN Tn
figura:
24
Siliciul se di)olvN in aluminiu Mi formea)N o soluQie solidN B. Se pare ca e+istN
Mi o anumitN solubilitate a aluminiului Mi Tn siliciu se formea)N solutia U. Zn unele
TncercNri de laborator se atestN e+istenQa soluQiei U, Tn altele nu, din aceastN cau)N
se repre)intN punctat Tn figura :2.
8a 11,:" siliciu Mi la o temperaturN de !:: _ =C ` apare o transformare
eutecticN, eutecticul fiind format din B>Si. Solubilitatea ma+imN a siliciului Tn
aluminiu este de 1,*!" la temperatura eutecticului Mi de numai &,&!" la
temperatura ambiantN. 4liajele cu o concentraQie mai micN decSt a
eutectoidului sunt aliaje ,ipoeutectice si au structurN formatN din B>., au
slabe caracteristici de re)istenQN TnsN bune caracteristici de plasticitate Mi
re)istenQN la o+idare Mi coro)iune. Se utili)ea)N la accesoriile din industria
alimentarN. 4liajele cu 11,:" siliciu $eutectice' au punctul de fu)iune cel mai
sca)ut. Se utili)ea)N la produse obQinute prin turnare. 4liajele ,ipereutectice
au structura formatN din eutectic Mi cristale primare de siliciu

care TnrNutNQesc proprietNQile mecanice. 4stfel la elaborare se
introduce Tn topiturN sodiu metalic sau florura de natriu, ce
deplasea)N eutecticul spre dreapta Mi coboarN
temperatura, )ona punctatN din figura :
0otodatN se produce Mi degajarea aliajului
Mi se finisea)N granulaQia. 4liajul astfel obQinut se
numeMte modificat Mi are proprietaQi mecanice
superioare comparativ cu cel nemodificat.
<atoritN scNderii solubilitNQii siliciului Tn aluminiu
odata cu temperatura, aliajele cu mai puQin de
1,*!" siliciu s%ar putea trata termic prin cNlire
de punere Tn soluQie urmatN de revenire, dar
efectul obQinut este mic $neglijabil', motiv pentru
care siluminurile nu se supun tratamentelor
termice, ci numai operaQiei de modificare.
Simboli)are: 40S
i1(
aluminiu turnat cu
1(" siliciu# 40NS
i1(
, 40-S
i1(
, 40CS
i1(
,
unde N%nisip, -%presiune, C%coc,ila.
Siluminurile fiind uMoare se utili)ea)N
la fabricarea cartuMelor si blocurilor
cilindrilor de motoare, a trenurilor de
ateri)are, etc.
$liaje $
l
)C
u
: % Studiul lor se
face cu ajutorul diagramei 4
l
%C
u
,
pre)entatN Tn figura:
Cuprul se di)olvN Tn aluminiu Mi
formea)N o soluQie solidN B.
Solubilitatea ma+imN este la !,*!"
25
cupru, la temperaturN eutecticului de !4/
o
C $ grade Celsius' Mi de numai &,!" la
temperatura ambiantN. 8a temperatura de !4/
o
C si 22" cupru, are loc o
transformare eutecticN: .GB>a, unde a este un compus intermetalic C
u
4l
(
. 0oate
aliajele cu o concentraQie mai micN de !,*!" cupru Mi mai mare de &,!" cupru pot fi
durificate prin tratamente termice de cNlire pentru punere Tn soluQie, urmatN de
imbunataQire naturalN sau artificialN. -entru e+emplificare vom considera un aliaj cu +
" cupru, &,!^+"^!,*!, care la temperaturN ambiantN are structurN formatN din B Mi
aY. -rin TncNl)irea aliajului la temperatura 0
+
mai mare decSt limita de solubilitate a
cuprului Tn aluminiu, dar mai micN decSt a eutecticului, are loc transformarea: B>aY

incalzire
B. Faptul cN s%a di)olvat la incal)ire aY Tn B, aceasta operaQie te,nologicN
poartN denumirea de Tncal)ire pentru punere Tn soluQie. MenQinSnd la temperatura 0
+
o anumitN perioada de timp, funcQie de dimensiunile produsului, se obQine o soluQie
solidN omogenN Bo. <acN se face rNcirea soluQiei solide omogene B& cu vite)N mare,
ea trece intr%o soluQie suprasaturatN Bss. ? se spune soluQie suprasaturatN deoarece
are +"C
u
Mi nu &,!"C
u
, cSt are B Tn condiQii de ec,ilibru. SoluQia solidN Bss este
metastabilN Mi menQinerea timp Tndelungat la temperatura ambiantN $TmbNtrSnire
naturalN' sau un timp de cateva ori mai scurt la $1!&..1/&'
o
C $TmbNtrSnire
artificialN', atomii de cupru suferN deplasari pe distanQe Tn interiorul soluQiei solide B,
aglomerandu%se Tn agregate bidimensionale, lamelare sau Tn formN de discuri numite
zone *uiner)Preston. 4ceste )one ./+ sunt de dimensiuni mici, de ordinul a
cStorva straturi atomice, se pun Tn evidenQN numai cu ra)e +, Mi provoacN
distorsionNri ale reQelei cristaline cu implicaQii asupra creMterii duritaQii Mi a re)istenQei
la rupere a aliajului. Zn ca)ul imbunNtNQirii artificiale, )onele bogate Tn cupru sunt
sediul precipitaQilor unor particule de dimensiuni care amorsea)N durificarea aliajului.
Mentinerea timp indelungat la temperaturi de $1!&..1/&'=C, sau mNrirea temperaturii
face sN creascN coalescenQa particulelor, compusul iMi pierde coerenQa, deci tinde sN
aibN reQea proprie Mi aliajul se Tnmoaie.
6rmNrind variaQia duritaQii Tn timp la o anumitN temperatura de imbNtrSnire se
obQine situaQia pre)entatN Tn figura:
0ratamentul termic de cNlire pentru
punere Tn soluQie urmat de menQinere timp
Tndelungat la temperatura ambiantN Tn
vederea durificNrii prin precipitare se
numeMte TmbNtrSnire naturalN.
0ratamentul termic de cNlire pentru
punere Tn soluQie urmat de TncNl)ire la
$1!&..1/&'
o
C $revenire' timp de cateva ore
Tn vederea durificNrii prin precipitare se
numeMte TmbNtrSnire artificialN.
-roprietNQile obQinute Tn urma
imbNtrSnirii naturale, care este de ordinul
)ilelor, sunt net superioare faQN de cele
obQinute Tn urma TmbNtrSnirii artificiale, care
este de ordinul orelor.
4liajele 4l%Cu se simboli)ea)N prin 40C
u4
, 40C
u/
, 40N, 40-, 40C. Se utili)ea)N
la fabricarea pistoanelor, motoarelor cu ardere internN Mi Tn construcQia cu)ineQilor.
26
+uraluminiul:
<uraluminiul este un aliaj comple+ cu ba)a de aluminiu, care conQine C
u
, M
g
si
M
n
$C
u
G$2,/..4,/'", M
n
G$&,4..&,:'", M
g
G$&,4..&,/'"'. FuncQie de conQinutul Tn
elemente de aliere, duraluminiul poate fi de mare re)istenQN sau de mare plasticitate.
.lementele de aliere sunt obligatorii, dar Tn acelaMi timp trebuie limitate deoarece au
o anumitN influenQN asupra proprietNQilor. 6rmNrind variaQia proprietNtilor Tn funcQie de
conQinutul Tn C
u
, M
g
Mi M
n
se constatN urmNtoarea situaQie din figura:
-e
masurN ce
creMte conQinutul
Tn cupru,
re)istenQa la
rupere creMte
pSnN la circa 4"
dupa care
creMterea este
nesemnificativN,
deci nu este
rational sN se
introducN continut mai mare de !" cupru. 8a depNMirea concentraQiei de &,!"M
n
,
respectiv M
g
, apare o creMtere bruscN a 7
m
, dar Tn acelaMi timp creMte Mi tendinQa spre
fragili)are, deci conQinutul Tn aceste elemente se limitea)a sub 1". Ca Mi impuritaQi,
duraluminiul conQine fier Mi siliciu. 4cQiunea acestora daca sunt sub &,:", nu are
influenQN asupra proprietNQilor duraluminiului. Structura duraluminiului este
comple+N , formatN dintr%o solutie solidN B de cupru Tn care s%a di)olvat M
g
Mi M
n
Mi
diferiQi compuMi de tipul: BGC
u
$M
g
,M
n
', aGC
u
4l
(
, SG4l
(
C
u
M
g
, 0G4l
*
C
u
M
g4
, UGM
g2
4l
(
.
<uraluminiul oferN cele mai importante proprietNQi mecanice putSnd fi deformat
plastic la cald Mi la rece. <e asemenea proprietNQile mecanice pot fi TmbunNtNQite Tn
urma tratamentelor termice de cNlire pentru punere Tn soluQie urmat de TmbNtrSnire
naturalN sau artificialN. 7olul cel mai important Tn durificarea prin imbatranire il are
fa)a a. 6rmNrind variaQia proprietNQilor Tn funcQie de temperaturN de cNlire pentru
punere Tn soluQie, se constatN situaQia din figura:
<acN temperatura este mai micN de !&&
o
C, nu
apar proprietaQi mecanice de valori ridicate. <acN
temperatura este mai mare de !(&
o
C, datoritN faptului
cN apar o+idari accentuate a limitelor grauntilor ca
urmare a initierii proceselor de topire a
acestora.
-rin urmare
temperatura optimN de cNlire are un interval
restrSns de !&&>$%'1&
o
C.
27
?n urma cNlirii pentru punere Tn soluQie se obQine o soluQie solidN suprasaturatN B
ss

care este moale, plasticN Mi uMor deformabilN. MenQinSnd aceastN B
ss
timp
Tndelungat la temperatura ambiantN $TmbNtrSnire naturalN', respectiv un timp mai
scurt la $1!&..1/&' grade Celsius $TmbNtrSnire artificialN' Tn interiorul soluQiei solide B,
precipita fa)ele a,S,0, care contribuie la durificarea aliajului, ca Mi Tn figura /1
Ciclograma de tratament termic de cNlire pentru punere Tn soluQie urmatN de
TmbNtrSnire naturalN sau artificialN este pre)entatN Tn figura /(
Fig /1 Fig /(
6rmNrind variaQia proprietaQilor Tn timp Mi la diferite temperaturi de revenire, se
constatN situaQia din figura/(
Cele mai bune proprietaQi se obQin la temperatura ambiantN, dar Tn timp foarte
Tndelungat, de ordinul )ilelor. <acN creMte temperatura se obtine ma+imum de
proprietNQi intr%un timp mai scurt, dar de valori mai scN)ute decat la temperatura
ambiantN. <acN temperatura este mai micN decSt cea ambiantN, Tn ca)ul considerat
04, atunci se pastrea)N soluQia solidN suprasaturatN Tn timp. Se preci)ea)N faptul cN
durata TmbNtrSnirii naturale este de circa 2 )ile, dupN care creMterea proprietNQilor
este nesemnificativN, iar Tn cadrul TmbNtrSnirii artificiale durata este de 1%2 ore.
<uraluminiul, datoritN bunelor sale caracteristici de re)istenQN a greutaQii
specifice reduse, se utili)ea)N la suprastructuri de avioane, caroserii de automobile,
elice, piese componente ale masinilor de scris, etc.
<e)avantaj nu pre)intN re)istenQN la coro)iune. Cand se necesitN Mi
aceasta proprietate, duraluminiul se plac,ea)N cu aluminiu. Lrosimea stratului
placat este de $4%/'" din grosimea aliajului.
$liaje anti!rictiune:
4liajele antifrictiune se utili)ea)N la construcQia cu)ineQilor si avSnd in vedere
rolul lor funcQional, acestea trebuie sN indeplineascN urmNtoarele condiQii:
- sN aibN un coeficient de frecare mic#
- duritate suficientN, dar nu e+ageratN $(&..(! @1'#
- sN se mule)e uMor dupa arbore, copiindu%i sageata#
- sN mentinN o buna lubrifiere#
- sN aibN o buna conductibilitate termicN Mi electricN Mi re)istentN la coro)iune#
- sN aibN o temperaturN de topire sca)utN Tn jur de $((&..(2&' grade Celsius,
pentru cN la o creMtere e+ageratN a temperaturii Tn e+ploatare sN se topeascN
cu)inetul salvandu%se arborele care este mult mai scump#
- preQ de cost sca)ut.
-entru a satisface aceste condiQii, aliajele antifricQiune trebuie sN
28
pre)inte o structurN ,eterogenN alcatuitN din constitueQii duri, inglobaQi intr%o matrice
plasticN Mi moale, aMa cum re)ultN din urmatoarea figurN.
Fig /2
ConstituenQii duri sunt de obicei compuMi c,imici Mi
intermetalici care asigurN duritatea mare Mi
coeficientul de frecare sca)ut. Matricea moale este
de obicei o matrice eutecticN, formatN din soluQie
solidN Mi compuMi c,imici Mi intermetalici. Matricea
moale permite ajustarea automatN Tntre arbore Mi
cu)inet, Tnvelindu%i sageata, evitSnd astfel aparitia unor varfuri locale de presiune.
Fiind plastica Mi moale Tn timpul procesului de rodare pe suprafaQa acesteia se
creea)aN canale submicroscopice de circulatie a fluidului de racire%ungere Mi de
eliminare a produselor de rodare..+istN mai multe aliaje antifricQiune, dintre care cele
mai importante sunt cele pe ba)N de staniu Mi plumb
Fig/4
Cele pe ba)N de staniu se simboli)ea)N
bSn/2, bSn/&, la presiuni mici Mi turaQii mari
29
CURS "0
1itanul si alia-ele sale
0itanul este un material neferos de culoare alb%argintie care se situea)a la
limita dintre metalele usoare si cele grele, are OG4!&&PgFm
2
si 0
f
G1:(! grade
Celsius. 0itanul are una din cele mai mari re)istente specifice 7
m
FO, unde 7
m
este
re)istenta la rupere, iar O este masa specifica. <e asemenea titanul are bune
caracteristici de re)istenta pana la temperaturi de circa !&&
o
C, buna re)istenta la
o+idare si coro)iune. 7e)istenta la coro)iune se datorea)a formarii in pre)enta
o+igenului a unei pelicule de 0
i
O
(
, care la temperatura ambianta poate avea
grosimea de $(&...!&'4
o
si face ca titanul sa depaseasca re)istenta la coro)iune a
otelurilor ino+idabile de 4&& ori. 8a temperaturi mai mare de !&&
&
C, titanul absoarbe
,idrogenul, este sensibil la efectul de crestatura, numit fragili)are prin ,idrogen.
-entru a elimina ,idrogenul si efectul nedorit al acestuia se face incal)irea in vid a
titanului la circa /&& grade Celsius.
-rincipalele impuritati din titan sunt
o+igen$O', a)ot$N' si carbcn$C'. -e
masura ce creste continutul in impuritati,
cresc si caracteristicile de re)istenta, dar
scad cele de plasticitate si re)istenta la
coro)iune, conform figurii:
Oec,ivG&>(N>(F2C _;`
4semanator
fierului, titanul e+ista
in ( forme alotropice:
-ana la //(
o
C este stabila forma B
care cristali)ea)a in sistemul ,e+agonal
compact. -este aceasta temperatura
este stabile forma U care cristali)ea)a in
sistemul cubic cu volum centrat. ?n stare
recoapta, titanul are o forma poliedrica, iar
dupa racire pre)inta o structura aciculara
similara cu martensita din oteluri. 0itanul
se utili)ea)a in constructia de avioane,
transport, constructia de aparate c,imice,
etc.
$liaje pe baza de titan:
0oate aliajele pe ba)a de titan au caracteristici superioare titanului.
.lementele de aliere din titan ii modifica formele alotropice, adica pot mari domeniul
de e+istenta a lui B in detrimentul lui U, si invers. 4stfel diagramele de ec,ilibru titan%
elemente de aliere sunt pre)entate in figurile:
30

<in
primele ( figuri se observa ca elementele de
aliere B%gene $O, @, C, 4l' maresc domeniul de e+istenta a lui B in detrimentul lui U,
iar din ultimele doua se observa ca elementele de eliere U%gene $5, M
o
, S
n
, C
o
, M
n
,
F
e
, N
i
' maresc domeniul de e+istenta a lui U in detrimentul lui B. ?n ca)ul alierii cu
elemente de tipul C
o
, M
n
, F
e
, N
i
, apare si o transformare eutectoida, cand UEB>0
i+
.
C
.
0oate aliajele pe ba)a de titan contin aluminiu. Sistemul 0
i
%4
l
pre)inta acelasi
interes si importanta ca si sistemul F
e
%C in ca)ul otelurilor si fontelor. -e masura ce
creste continutul in aluminiu, cresc si caracteristicile de re)istenta, dar scad cele de
plasticitate, conform figurii:
4liajele pe ba)a de titan
functie de continutul in elemente de
aliere se impart in:
- $liaje cu structura , % care
sunt monofa)ice si au bune
proprietati de plasticitate.
4cestea sunt aliate cu
elemente de aliere B%gene#
31
- $liaje cu structura , - . au si elemente B%gene si U%gene, au bune
proprietati de re)istenta si plasticitate#
- $liaje cu structura . sunt aliate numai cu elemente de aliere U%gene.
Cele mai utili)ate sunt cele cu structura B, respective cu structura B>U.
Cele mai bune proprietati le au cele cu structura B>U.
4liajele monofa)ice pot fi supuse tratamentelor termice de recoacere,
respective de recoacere de recristali)are, iar cele bifa)ice pot fi supuse tratamentelor
termice de calire si revenire. ?n urma calirii re)ulta o martensita asemanatoare cu
cea din oteluri. 4liajele pe ba)a de titan pot fi supuse si tratamentelor termoc,imice
de cementare, nitrurare, carbonitrurare, etc. Cel mai frecvent si cele mai bune
re)ultate se obtin in urma nitrurarii.
4liajele pe ba)a de titan se toarna usor, se prelucrea)a bine prin asc,iere, au
bune proprietati mecanice si re)istenta la coro)iune. Se utili)ea)a in industria
aerospatiala, c,imica, nucleara, etc.
Simboli)are: 0
i
4l
*
5
4
aliaj pe ba)a de titan, cu *" aluminiu si 4" vanadium.
(&.Metale amorfe
Metalele fara structura cristalina se numesc metale aamorfe sau sticle
metalice.
?nitial s%a considerat ca metalele si aliajele metalice pre)inta numai structura
cristalina, insa cercetarile effectuate cu cateva decenii in urma au scos la iveala in
mod intamplator ca se poate evita formarea cristalelor si deci obtinerea metalelor
amorfe.
?n figura urmatoare se pre)inta repre)entarea sc,ematica a unei structuri
cristaline si a unei structuri amorfe:
?n ca)ul structurii cristaline atomii ocupa
anumite po)itii respectand o anumita
configuratie geometrica. Starea amorfa este
caracteri)ata printr%o de)ordine in aranjamentul
atomilor, insa nu toti atomii ocupa po)itii
aleatoare, ci )onal se pot gasi nuclee in care
atomii respecta niste configuratii geometrice.
Ronele notate cu C sunt de
dimensiune foarte mica
$submicroscopice' cu o anumita
ordine in aranjarea atomilor. 4ceste
)ona care apar si dispar ciclic au fost
numite clusteri.
32
7aportand aceasta stare amorfa la structura topiturilor metalice se constata o
asemanare foarte mare si topiturile metalice pre)inta un aranjament intamplator al
atomilor si clusteri care apar si dispar )onal. <e aici a aparut ideea ca starea amorfa
repre)inta fi+area in stare solida a po)itiilor atomilor din starea lic,ida.
S%a pus problema gasirii de modalitati pentru a evita formarea germenilor si
cresterea cristalelor respectiv de a fi+a po)itiile atomilor in starea de topitura. -entru
a reali)e acest lucru trebuie marita vasco)itatea topiturii si studiata situatia de
vitrefiere a topiturii metalice.
6rmarind evolutia volumului specific in functie de temperatura la un metal,
conform figurii, se constata ( situatii distincte.
8a racirea cu vite)a mica volumul evoluea)a dupa curba 1, reali)andu%se un
prag de temperatura critica $apare o modificare de volum'. 8a racirea cu vite)a foarte
mare se evita formarea germenilor si cresterea cristalelor si se obtine o modificare
mica de volum specific la trecerea 8ES. Solidul are o structura aproape identical cu
cea a lic,idului, deci o stare amorfa. 0recerea 8ES se caracteri)ea)a aici printr%o
temperatura critica numita temperatura de vitrefiere 0
g
adecvata.
<aca se reuseste ca printr%o te,nica adecvata sa se produca o racire sub 0
g
,
se obtine o crestere importanta a vasco)itatii topiturii si fi+area in po)itia ocupata
anterior de atomii din topitura. <eci pentru a reali)a starea amorfa trebuie sa
actionam asupra unor factori termodinamici si cinetici.
Ca !actori termodinamici amintim natura si concentratia componentelor.
Modificand natura si concentratia componentelor putem ingusta domeniul bifa)ic 8%
S. 4ceasta situatie este posibila la aliajele a caror componente pre)inta reactie
eutectica in stare solida si pot forma combinatii c,imice.
Ca !actori cinetici se va lua in considerare vite)a de racire legata in mod
direct de dimensiunea germenului si cristalului.
<aca raportul dintre ra)ele atomice ale componentelor este &,//^
1
2
R
R
^1,1(
atunci sunt conditii favorabile formarii unor germeni de dimensiuni submicroscopice.
<aca diferenta de valenta 5
1
%5
(
G!..: atunci se crea)a din nou conditii favorabile
germenilor submicroscopici. -entru a obtine germeni cu dimensiuni submicroscopice
$de ordinul nanometrilor' va trebui sa se lucre)e cu vite)e de racire de
6
10
o
CFsecunda. -entru fiecare aliaj in parte e+ista posibilitatea de ai stabili vite)a critica
pentru trecerea in stare amorfa.
?n principiu orice aliaj metalic poate fi supus amorfi)arii. Se obtin situatii mai
favorabile pentru anumite combinatii intre componente. 4par mai multe grupe de
metale amorfi)abile:
.rupa " : / metal tran)itie: F
e
, C
o
, N
i
, 0
i
, 5#
/ mataloid: 1, -, C, S
i
.
.rupa 0 : / metal tran)itie grupa 1: 0
i
, 5, R
o
#
/ metal tran)itie: F
e
, C
r
.rupa 2 : / metal simplu: C
u
, R
n
#
/ cu sau fara metale rare $lantanide'.
<in cele trei grupe, cea mai favorabila situatie
o pre)inta grupa 1, deoarece se pot forma combinatii
c,imice si apar reactii eutectice.
.+emplu situatia F
e
%1 $F
e/&
1
(&
':
33
Etapele si metodele tehnologice pentru realizarea metalelor amor!e:
Sc,ema unei instalatii de reali)are a firelor si ben)ilor:
1 creu)et de retopire#
( inductor C?F#
2 diu)a#
4 discul de racire#
! firul sau banda.
Creu)etul este mic $1&&..(&&'g, diu)a are diametrul G&,1..1 mm sau fanta de
1..1,! mm, discul are diametrul G1&&..!&& mm, nG1&&&..1(&&& rotatiiFmin. Se
crea)a suprapresiune de
p
G$1,1..1,4' bari.
.tape:
- se formea)a prealiajul sau aliajul mama, respectiv compo)itia c,imica#
- se retopeste acest aliaj in creu)et#
- se produce racirea rapida a unui jet de topitura e+pul)at printr%o diu)a cu
orificiu sau fanta.
Se obtin fire sau ben)i care pot fi utili)ate in
aceasta stare sau dupa tratamentele termice.
0ratamentele termice sunt recoaceri simple, sub
tensiune, in camp magnetic. 4tentie la incal)irea in
atmosfera protectoare.
Se obtin ben)i sau fire cu grosime de
(&..!& m$micrometri', latime de 1..(! mm
$!&&..1&&& mm' si lungimi de )eci de metrii. Se
corelea)a turatia discului $n' cu distanta $d'
creu)et diu)a disc si cu suprapresiunea creata
pentru a obtine ce dorim. Metalele amorfe pre)inta
deosebite proprietati magnetice, bune proprietati
electrice, caracteristici mecanice la nivelul
metalelor cele mai re)istente, re)istenta la
oboseala ceva mai mica, iar re)istenta la
coro)iune identica sau mai buna decat a otelurilor
ino+idabile.
Folosirea metalelor amorfe are pondere mare in
electrote,nica si electronica, si se e+tinde in industria c,imica, aviatie, te,nica
militara, etc.
34
(1.,lia-e cu memorie a formei
4liajele cu memorie a formei sunt acele aliaje care au capacitatea de a reface
forma avuta inaintea unei deformari, atunci cand sunt incal)ite la o anumita
temperatura.
O comparatie intre comportarea unui material obisnuit si a unui material cu
memorie a formei este pre)entata in figura alaturata.
?n stare initiala materialele au
aceasi forma si aceasta
similitudine se pastrea)a printr%o
deformare corespun)atoare. -rin
incal)ire, forma probei din
material obisnuit nu se modifica,
in timp ce proba din aliaj cu
memorie a formei revine la forma
initiala.
.fectul de memorie a formei
este strans legat de
transformarea martensitica, din aceasta cau)a el mai este numit si e!ect Marmem.
-entru ca un aliaj sa aiba efect de memorie a formei trebuie indeplinite anumite
conditii:
% transformarea martensitica sa fie
termoelectrica si reversibila. 4ceasta
inseamna ca, pe de o parte martensita
se formea)a la racire, treptat din fa)a
mama si se afla in ec,ilibru
termodinamic permanent cu aceasta,
iar pe de alta parte ca datorita acestui
ec,ilibru termodinamic este posibila
oricand revenirea in fa)a mama, prin
simpla ridicare a temperaturii. 8a nivel
atomic, structura se transforma de
maniera reversibila, ca si in figura:
- a doua conditie se refera la
pre)enta maclelor interne in structura. Spre deosebire de structura
martensitica obtinuta prin alunecare $la oteluri'.
- a treia conditie se refera la e+istenta unui aranjament ordonat al atomilor in
fa)a mama. -rin aceasta se favori)ea)a reintoarcerea atomilor pe po)itiile
initiale avute in fa)a mama, inaintea transformarii martensitice si a deformarii.
35
O mare importanta in anali)area si utili)area aliajelor cu memorie a formei o are
cunoasterea temperaturii de transformare martensitica M
s
si M
f
.
?lustrarea
efectelor de
memorie a
formei,
respective
ciclograma
de punere in
evidenta a
efectului
simplu de
memorie a
formei si a
efectului
dublu de
memorie a
formei, sunt pre)entate in figura de mai jos:
5alorile pentru temperatura de transformare se situea)a intre %(&& grade
Celsius si >(!& grade Celsius.
.fectul dublu de memorie a formei permite materialului sa treaca spontan de
la o forma la alta, atat prin incal)ire cat si prin racire, atunci cand temperatura atinge
valorile de transformare corespun)atoare, ca si in figura:
-entru obtinerea efectului dublu este necesara invatarea materialului in cadrul
unui proces numit educare/ .ducarea presupune efectuarea unor cicluri
termomecanice asupra materialului. 4cestea constau in general in incal)irea si
racirea repetata a materialului caruia i s%a impus o anumita solicitare.
8a ora actuala sunt mai multe clase de aliaje la care se poate pune in
evidenta efectul de memorie al formei. O clasificare a acestora ar fi :
a' $liaje eotice pe ba)a de: uranium$6', indiu$?n', niobiu$Nb', )irconiu$Rr'.
b' $liaje costisitoare pe ba)a de metale nobile: aur$4r', platina$-t'.
c' $liaje obisnuite: N
i
%0
i
, cele pe ba)a de cupru si mai nou cele feroase.
36
.+emple de aliaje feroase: F
e
%N
i
%C, F
e
%M
n
%S
i
, F
e
%N
i
%C
o
%0
i
,
F
e
%C
o
%N
i
%M
n
%S
i
%C
o
.
Cele mai utili)ate la ora actuala sunt cele pe ba)a de cupru: C
u
%R
n
%4
l
.
4liajele cu memorie isi gasesc aplicatii in aproape toate domeniile vietii
economico%sociale:
- aplicatiile industriale cuprind cuplaje si ansambluri $nituri, bucse', antene
spatiale, dispo)itive termomecanice si termoelectrice, servomecanisme
programate, etc.
- aplicatiile medicale cuprind filtre pentru prevenirea emboliilor, placi pentru
fi+area regiunilor de factura osoasa, tije pentru indreptarea coloanelor
vertebrale, etc.
- in constructia motoarelor cu ardere interna se folosesc pentru a regla
functionarea carburatorului in scopul reducerii consumului de combustibil si a
reducerii poluarii atmosferice.

CURS "2
((.Materiale ceramice
,: Definitie, clasificati si proprietati de baza:
Materialele ceramice sunt solide care au ca fa)e constitutive fie solutii solide,
fie compusi ai elementelor metalice si nemetalice.
.le sunt utili)ate din cele mai vec,i timpuri c,iar si in epoca fierului si
bron)ului. Oamenii fasonau oale si ustensile pornind de la argila, pe care ulterior le
durificau prin coacere. 4rta olaritului denumita in limba greaca XC,eramosY sta la
ba)a acestor materiale care nu sunt nici metalice nici organice.
8a ora actuala se vorbeste de ceramice traditionale si avansate. Ceramicele
traditionale se obtin pornind de la materiale prime minerale de tipul silicatilor, ca de
e+emplu: argila, caolinul, feldspatul, etc., iar cele avansate aparute in secolul HH se
obtin prin procese de sinteri)are a unor pulberi de o+i)i, carburi, boruri, nitruri, care
au fost reali)ate prin sinte)a.
<upa criteriul compo)itiei c,imice intalnim:
a) ceramice pe baza de silicati in care intra portelanul, feltspatul, sticla
S
i
O
(
, silicea, teracota,etc.
b) ceramice o3idice adica pe ba)a de o+i)i care se impart in
monocomponente si multicomponente. Ca ceramice o+idice
monocomponente se e+emplifica: alumina, o+idul de beriliu, o+idul de
titan, o+idul de )irconiu$R
r
O
(
', o+idul de siliciu, iar ca ceramice
multicomponente avem: spinelul$41
(
O
4
', mulitul$
2
4lO
2

(
SiO
(
', titanati,
)irconati$41O
2
', etc.
c) ceramice neo3idice in care intra diamantul sau carbonul, carburi,
boruri, nitruri, sulfuri, in diverse solutii solide.
<upa criteriul proprietatilor de intrebuintare oferite, avem:
37
a) ceramice structurale utili)ate in domenii care necesita bune proprietati
mecanice si termice $constructia de motoare, turbine, rac,ete, etc.'.
b) ceramice functionale utili)ate in domenii care necesita proprietati
electrice, magnetice, optice, biologice, etc.
<upa modul de cristali)are avem:
a' ceramice cristaline$
b' ceramice necristaline $amorfe'.
Materialele ceramice se caracteri)ea)a fie prin legaturi pur ionice $N
a
C
l
', fie
prin legaturi pur covalente $S
i
C' sau pre)inta caracteristice care se situea)a intre
cele doua tipuri de legaturi $M
g
O, S
i
O
(
'. Fortele de legatura puternice si stabilitatea
acestor legaturi imprima materialelor ceramice urmatoarele proprietati de ba)a:
- temperatura ridicata de topire$au cea mai inalta temperatura de topire dintre
materialele ingineresti @
f
C are 414:
o
C, 0aC are 2/4:
o
, iar SiC are (!&&
&
C'#
- modul de elasticitate si duritate inalta#
- re)istenta mare la coro)iune#
- tenacitate sca)uta#
- re)istenta mica la rupere fragila.
Comparativ cu materialele metalice, ceramicele nu pre)inta electroni
liberi si de aceea au foarte buna proprietati de i)olatie termica si electrica.
): Ceramice cristaline:
.+ista mai multe tipuri de structuri cristaline ale ceramicelor, acestea depind
de natura atomilor participanti, de marimea acestora si de intensitatea legaturilor.
6na din cele mai simple structuri cristaline e cea de cloruri de sodium $N
a
C
l
',
care este alcatuita din doua retele CFC care se intrepatrund la o jumatate de
constanta de retea. O structura asemanatoare o au si M
g
O si C
a
O, compusi cu
temperatura de fu)iune relative inalta, motiv pentru care acestea se folosesc la
e+ecutia pieselor re)istente la cald.
6n alt tip de structura cristalina specific ceramicelor o constituie cea a
spinelelor. 4ceste ceramice o+idice au foarte bune proprietati magnetice si au
formula generala 41
(
O
4
, in care 4 si 1 repre)inta diferite metale sau acelasi metal
avand trepte diferite de o+idare. Cele mai folosite spinele sunt cele de M
g
4l
(
O
4
si
R
n
F
e(
O
4
. Structura lor cristalina este foarte comple+a, practic o combinatie intre
structura CFC specifica N
a
Cl si structura ,e+agonal compacta a sulfurii de )inc
$SRn'. O structura cristalina similara o au si diversele tipuri de ferite utili)ate pentru
bune proprietati magnetice.
Rutilul sau dio+idul de titan $0iO
(
', are o retea tetragonal centrala, ionii de
titan fiind plasati in varful si in centrul celulei elementare, iar ionii de O
(
au o
distributie neregulata in spatiile interstitiale, ei conducand la distorsionarea retelei si
trecerea ei de la forma cubica la cea tetragonala.
1itanatul de bariu $1
a
0i&
2
' are e+celente proprietati electrice. Structura
cristalina este alcatuita dintr%un cub, avand in varf ioni de beriliu, in centru fetelor
atomi de O
(
si in centrul cubului ioni de titan, ca si in figura:
Fig 3:
38
<istorsiunea de retea cristalina provoaca un semnal electric, fapt care permite
utili)area acestei ceramici la e+ecutia dispersiilor electrice.
Corundul $4l
(
O
2
' sau alumina, pre)inta o structura cristalina asemanatoare
celei ,e+agonale cu impac,etare compacta, avand particularitatea ca de aceasta
data la fiecare celula elementara se asocia)a 1( ioni de aluminiu si 1/ ioni de &
(
. Ca
proprietati, alumina se caracteri)ea)a printr%o e+ceptionala re)istenta la u)are
abra)iva si foarte bune caracteristici de refractaritate, adica de re)istenta la
temperaturi ridicate.
Silica $SiO
(
', desi este amorfa, poate usor trece de la starea amorfa la o
dispunere ordonata a ionilor. ?n functie de temperatura si presiune, silica poate
pre)enta mai multe forme polimorfe si anume: cuart B stabil pana la !:2
o
C, cuart U
intre $!:2../:&'
o
C, tridCmet intre $/:&..14:&' grade Celsius si cristobolit intre
$14:&..1:12'
o
C, conform figurii:
Sc,imbarea alotropica este insotita si de o modificare brusca a dimensiunilor
cristalului ceramic. Cum orice modificare de volum induce tensiuni remanente mari,
e+ista probabilitatea de fisurare a acestor cristale ceramice. ?n opo)itie cu cuartul
cristalin, la cel amorf $SiO
(
' dilatatia creste liniar cu temperatura si riscul de fisurare
este atenuat.
+e!ormarea si ruperea materialelor ceramice:
0oate materialele ceramice se considera ca fiind fragile, indeosebi la
temperaturi relativ joase. 0endinta pronuntata catre ruperea fragila este o consecinta
a impiedicarii deplasarii usoare a dislocatiilor, a pre)entei unui numar redus de
sisteme de alunecare si a necesitatii unor forte mari pentru ruperea legaturilor ionice
e+treme de puternice. ?ntr%ucat fenomene de alunecare care stau la ba)a
mecanismului deformatiei plastice nu se produc in materialele ceramice, re)ulta ca
orice microfisura care apare se va propaga continuu si va limita capacitatea unui
asemenea material de a se opune unei tensiuni de intindere.
<aca unui material ceramic i se aplica o compresiune, va apare tendinta de
inc,idere a fisurii, ceea ce justifica re)istenta lor deosebita la compresiune.
?ntr%ucat multe materiale ceramice sunt destinate utili)arii la temperaturi inalte,
pre)inta importanta deosebita comportarea lor la fluaj.
C: Dia'rame de echilibru a materialelor ceramice:
<iagrama de ec,ilibru a sistemului binar SiO
(
4l
(
O
2
care formea)a
compusul mulit este pre)entata in figura:
39
F?L 33
Se observa ca acest sistem
binar este constituit dintr%o
diagrama de ec,ilibru cu
componenti insolubili in stare
solida si cu transformare
eutectica, si dintr%o diagrama de
ec,ilibru la care unul din componenti este partial solubil in celalalt in stare solida si
cu transformare eutectica.
-rimul eutectic apare la concentratia de !" 4l
(
O
2
si o temperatura relativ
sca)uta $1!3!
o
C' pentru un material ceramic, motiv pentru care compo)itia de
material la care e caracteristica aceasta transformare eutectica $materialul din
stanga compusului mulit' vor
avea aplicatii limitate pentru
piese care sa functione)e la
temperaturi inalte.
Materialele situate in dreapta
compusului mulit, deci la care e
caracteristica transformarea
eutectica situata la 1/4&
o
C, vor
putea fi utili)ate in practica la
e+ecutia pieselor refractare
$care au stabilitate la cald'.
<iagrama de ec,ilibru a
sistemului binar M
g
O 4l
(
O
2

care formea)a compusul spinel
$M
g
4l
(
O
2
' este pre)entata in
figura:
F?L 1&&
Se observa ca la aliajele bogate in M
g
O temperaturile de formare a
eutecticului sunt foarte ridicate si de aceea ele sunt destinate e+ecutarii pieselor
stabile la cald. 8a aliajele cu o proportie de participare apro+imativ egala a celor doi
componenti se formea)a compusul spinel, care se comporta ca o solutie solida, deci
continutul spinelului in 4l
(
O
2
varia)a in functie de temperatura, in sc,imb spinelul are
o concentratie constanta in M
g
O.
Spinelul $dupa cum s%a aratat anterior' confera deosebite proprietati
magnetice si de aceea materialele cu structura formata in principal din spinel sunt
utili)ate in industria electrote,nica.
-e diagrama sunt trecuti constituentii structurali, iar in parante)a sunt trecute
fa)ele in ec,ilibru pre)enta in sistemul de aliaje, aceasta deoarece eutecticele sunt
constituenti eterogeni formati din cel putin doua fa)e.
40
<iagrama de ec,ilibru a sistemului binar 4l
(
O
2
0
i
O
(
care formea)a compusul
titanat de aluminiu $4l
(
O
2
0
i
O
(
' este pre)entata in figura:
F?L 1&1
1itanatul de aluminiu
$4l
(
O
2
0
i
O
(
pre)inta doua
transformari alotropice si e
stabil pana la temperatura de
topire de 1/*&
o
C.
?ntre temperatura ambianta si
1/(&
o
C stabile forma alotropica
U, iar intre 1/(&
o
C si punctul de
fu)iune $1/*&
o
C' e stabile
forma alotropica B.
Sistemul considerat contine o
diagrama cu componentii
insolubili in stare solida si
transformare eutectica
$dreapta' si o diagrama cu componentii insolubili, dar care pre)inta o transformare
peritectica si una eutectica.
4sa cum s%a aratat anterior, materialele cu compo)itia c,imica situata in jurul
titanatului de aluminiu ofera proprietati particulare, deci apartin ceramicelor
functionale. Materialele cu compo)itia apropiata de cea a aluminei $4l
(
O
2
' ofera
re)istenta la u)are abra)iva si stabilitate la cald, deci apartin ceramicelor structurale.
D: 1ehnici de obtinere a ceramicelor cristaline:
-rocesul te,nologic de obtinere a materialelor ceramice difera de cel al
materialelor metalice, deoarece in ca)ul ceramicelor nu se obtin semifabricate
turnate sau deformabile plastic ca la metale, ci direct piese finite $dorite'.
Obtinerea pieselor din ceramice incepe cu producerea pulberilor ale caror
dimensiuni sunt controlate foarte ingrijit. ?n ca)ul ceramicelor traditionale prepararea
pulberilor se reali)ea)a prin macinarea mineralelor naturale folosindu%se mori
speciale, iar in ca)ul ceramicelor avansate $nitruri, boruri, carburi, etc.' se folosesc
te,nici mai comple+e ca cea a laserilor, sinte)ei in plasma, etc.
?n continuare pulberile sunt legate intre ele, uneori amestecate cu apa sau cu
lubrefiant organic, dand nastere unei anume forme a piesei. 4mestecurile uscate sau
semiuscate sunt apoi presate cu ajutorul unor masini, actionate mecanic sau
,idraulic, obtinandu%se comprimate cu re)istenta mecanica potrivita si o forma
apropiata de cea a piesei finite. -entru o compactare si mai uniforma a pieselor de
comple+itate mare, se recurge la te,nica presarii i)ostatice. 4ceasta consta in
plasarea pulberilor intr%o forma de cauciuc care urmareste configuratia piesei, iar
ulterior acestea sunt supuse unor presiuni inalte prin intermediul unui mediu ga)os
sau lic,id. <upa aceste prelucrari prin deformare plastica la rece, materialele
ceramice mai contin o anumita cantitate de apa sau lubrefiant, si de aceea el este
poros. -entru optimi)area proprietatilor, ceramicele deformate la rece vor fi supuse
ulterior procesului de uscare si de ardere in timpul carora se produc sc,imbari
dimensionale ale piesei. .vident aceste procese sunt controlate atent, deoarece ele
pot genera tensiuni remanente, deformatii si c,iar fisurari. ?n urma operatiei de
41
ardere sau de sinteri)are se maresc caracteristicile de re)istenta si totodata
rigiditatea, respectiv materialul ceramic devine mai re)istent la deformare elastica.
?n figuria anterioara$partea dreapta' se e+emplifica procesul de presare a
pulberilor prin metode clasice, respectiv procesul de presare i)ostatica intr%o forma
de cauciuc.
+omenii de aplicare a ceramicelor avansate:
0e,nica aero%spatiala si a electronicii e in mare masura datorata de)voltarii
ceramicelor avansate numite si ceramice fine sau pentru inginerie. Calculatoarele
electronice, captatorii solari, reactorii nucleari si c,imici, ve,iculele spatiale si
motoarele terestre sunt cateva e+emple de ec,ipamente sau mecanisme care au
beneficiat de de)voltarea ceramicelor fine in urma cu circa (! ani.
CURS "4
02$Materiale plastice 5+olimeri
,: Definitie, structura, proprietati:
Materialele plastice sunt solide constituite pe ba)a de compusi
macromoleculari naturali sau sintetici, care se prelucrea)a sub forma de piese prin
deformare plastica la cald $presare, e+trudare, turnare sub presiune, matritare, etc.'.
Materialele plastice $polimerii' se obtin in urma polimeri)arii. Polimerizarea
este reactia c,imica in urma careia substante cu greutate moleculara mica
$monomeri' se transforma in substante cu greutate moleculara mai mare $polimeri'.
.+ista doua tipuri de reactii de polimeri)are:
a' Polimerizarea prin condensare cand doua sau mai multe molecule
organice diferite reactionea)a intre ele cu formarea unei molecule mai
mari si mai comple+e si cu eliminarea unei molecule mai mici, simple,
frecvent @
(
O.
42
b' Polimerizarea prin aditie atunci cand una sau mai multe molecule care
contin o legatura dubla si care in pre)enta unui initiator are loc o
desfacere a legaturii duble.
.+emplul cel mai simplu in constituie obtinerea polietilenei pornind
de la etilena:
Fig 1&2
<in anali)a reactiei se observa ca la sfarsitul de legatura apare o covalenta
libera. 4cest lucru nu este permis si de aceea trebuie sa fie pre)ent un alt reactant
adaugat in cantitate mica, de regula Cl, care ajuta la inc,iderea reactiei.
F?L 1&2V
7eactantul cel mai des utili)at, numit initiator, este pero+idul de
O
(
.
Structura polimerilor este formata din molecule cu
greutate moleculara foarte mare $mii sau )eci de mii de unitati'
numite macromolecule. Macromoleculele pot avea diverse
forme:
- liniare $a'#
- ramificate $b'#
- reticulare $c'# F?L 1&4$a,b,c'
Macromoleculele pot avea un singur monomer in care ca) se numesc
homopolimer, doi monomeri distincti purtand denumirea de copolimeri, si
mai rar din trei monomeri purtand denumirea de terpolimeri.
Copolimerii pot avea diferite structuri generale de repartitie relative a celor
doua unitati structurale:
% ,omopolimeri: 4%4%4%4#
% copolimer intamplator: 4%1%4%4%1%4%1%1%1#
% copolimer automat: 4%1%4%1%4%1#
% copolimer in bloc: 4%4%4%4%1%1%1%1%4#
8a majoritatea macromoleculelor ba)a structurii o constituie un sir de atomi
legati prin legtura covalenta simpla sau mai rar, dubla. <e valentele neocupate ale
acestor atomi se leaga atomii de ,idrogen ai altor elemente, sau diferiti radicali. ?n
unele ca)uri in sirul atomilor de carbon se intercalea)a atomi de o+igen si a)ot.
O clasa aparte de polimeri $siliconii' au o structura ba)ata pe siruri de tipul Si%
O%Si%O%Si.
43
<e obicei macromoleculele au o ase)are intamplatoare, in asa fel incat
legaturile intermoleculare sunt destul de rare. 6neori, in anumite )one,
macromoleculele au tendinta sa se depuna paralel una cu alta, formandu%se structuri
ordonate cristaline. Lradul de ordonare al macromoleculelor poate sa varie)e in
limite largi astfel ca o structura total ordonata este teoretic improbabila si practic
imposibila.
F?L 1&! a,b
Materialele plastice u)uale au o
serie de proprietati favorabile care
determina in mare parte utili)area lor.
4cestea sunt:
- masa specifica redusa#
- re)istenta la coro)iune#
- conductibilitate termica redusa#
- conductibilitate electrica nula#
- re)istenta buna la soc, u)ura si oboseala#
- procedee de prelucrare de mare productivitate si eficienta#
- proprietati estetice $aspectul suprafetei, posibilitatea de colorare, etc.'#
- cost redus.
-entru scopuri speciale se pot reali)a si materiale plastice cu proprie%
tati deosebite, gama proprietatilor reali)abile fiind foarte larga. 4stfel se pot reali)a
materiale plastice transparente, magnetice si electroconductoare.
Folosirea materialelor plastice are insa si unele de)avantaje:
- re)istente sca)ute la solicitari statice#
- coeficient de dilatatie termica ridicat#
- modul de elasticitate sca)ut#
- fragilitate la temperaturi sca)ute#
- tendinta de imbatranire#
- sensibilitate la radiatii $+, ;, 65'#
- imflamabilitate#
6nele din aceste de)avantaje pot fi inlaturate sau reduse utili)and
aditivi adecvati.
Obs. -roprietatile polimerilor depind foarte mult de structura, si anume:
polimerii cu structura amorfa se caracteri)ea)a in general prin duritate ridicata,
rigiditate mare si fragilitate pronuntata. .i se recunosc usor deoarece au un grad de
transparenta ridicat. -olimerii cristalini sunt mai putin fragili si in general sunt
transluci)i si opaci. -e masura cresterii gradului de cristalinitate are loc o marire a
re)istentei mecanice, a limitei de curgere si a modulului de elasticitate, dar scade
re)istenta la oboseala.
): Clasificare, caracteristici, domenii de utilizare:
Materialele plastice utili)ate in industrie pot fi clasificate dupa mai multe
criterii. Clasificarea cea mai u)uala este functie de comportarea la temperatura.
0emperatura influentea)a puternic comportarea materialelor plastice. Orice material
plastic este influentat de doua temperaturi caracteristice:
- temperatura de vitrefiere $trecere in stare sticloasa, 0v'#
- temperatura de curgere $inmuiere, 0c'#
Sub temperatura de vitrefiere, materialele au o comportare asemana%
44
toare cu solidele amorfe $sticla' caracteri)ate prin rigiditate si fragilitate. -este
temperatura de curgere, materialele se comporta ca un fluid vascos, a carui
vasco)itate scade cu temperatura.
?ntre temperaturile de vitrefiere si curgere, materialele plastice se gasesc intr%
o stare generic numita inalt elastica, caracteri)ata prin deformari elastice 1&&".
4ceasta stare e caracteristica substantelor macromoleculare si nu se intalneste la
alte materiale.
<upa comportarea la temperatura a materialelor plastice intalnim:
a) Materiale termoplaste $plastomeri' care au o structura amorfa sau
cristalina cu temperatura de curgere destul de joasa. 4cestea se pot prelucra
la temperaturi inalte intr%o anumita forma, apoi se pot raci la temperatura
ambianta, pastrandu%si forma, iar la o noua reincal)ire si reprelucrare in alta
forma, nu isi modifica structura si proprietatile. 0ermoplastele sunt de regula
polimeri liniari si ofera avantaje economice, in sensul ca e+ista posibilitatea
reciclarii lor.
b) Materiale termorigide $termoreactive, duromeri sau duroplaste' au o
structura spatiala obtinuta de regula prin reactii de condensare. Se obtin prin
prelucrare la cald si pot capata o forma oarecare prin prelucrare, dar cu
obiectele obtinute nu se mai poate repeta ciclul, adica acestea nu se inmoaie
la temperaturi ridicate si se descompun inainte de topire. ?n general
duroplastele pre)inta caracteristici de re)istenta mecanica mai ridicate
comparative cu termoplastele.
c) Elastomeri $cauciucuri' cuprind materialele indiferent ca sunt termoplaste
sau duroplaste care pre)inta marcant proprietatea de elasticitate inalta, adica
au o mare capacitate de a se deforma elastic.
$ditivi pentru mase plastice:
?n practica industriala sunt rare ca)urile cand piesele sau produsele din
materiale plastice sunt reali)ate numai din polimerul respectiv. -entru a imbunatatii
proprietatile te,nologice si economice, materialul plastic se amesteca in proportii de
$(&../&'" cu diferite substante numite generic aditivi. <intre clasele de aditivi curent
folosite se remarca:
- materiale de umplere sunt materiale solide organice sau anorganice, sub
forma de particule mici, care nu se topesc la temperatura de prelucrare si
care se adauga pentru reducerea costului si pentru a le mari duritatea,
rigiditatea, re)istenta la u)ura, etc. Cele mai raspandite materiale de umplere
sunt: o+i)i, talcul, negru de fum, o+i)i metalici, pulberi metalice, faina de lemn,
etc.
- plasti!ianti sunt substante care au rolul de a mari plasticitatea, dominand
temperatura de vitrefiere si uneori temperatura de curgere. .le maresc
fluiditatea, fle+ibilitatea, re)istenta la soc. .+emple: uleiuri, esteri, glicoli, etc.
- stabilizatori sunt substante care permit mentinerea proprietatilor materiale
plastice la valori initiale atat in timpul cat si dupa prelucrare.
- materiale de intarire sunt materiale de obicei sub forma de fibre lungi sau
scurte, libere sau tesute, care se adauga pentru marirea neta a re)istentei la
rupere si a rigiditatii. Se pot cita: fibre de sticla, de carbon, de bor,
monocristale si o+i)i metalici.
<e asemenea se utili)ea)a o mare varietate de aditivi care diversifica
proprietatile materialelor plastice si corectea)a aceste proprietati cand ele nu sunt
corespun)atoare: coloranti, ignifuganti, diluanti, agenti de spumare, etc.
45
?n tabelul urmator se pre)inta proprietatile mecanice si domeniile de utili)are a
principalelor materiale plastice:
Materialul
plastic
"ipul 0
12g3m
45
#m
1daN3m
m65
$
175
8tilizari +enumiri
uzuale
-oliclorura
de vinil
0- 12&&%
1*&&
4,!
*,&
1&%
!&
-iese injectate, tevi
si armaturi, placi si
folii.
%
-olietilena 0- 3&&%
3!&
1,&
(,&
1&&%
1&&
&
-iese injectate, tevi,
recipienti, ambalaje,
folii subtiri pentru
protectie si ambalare.
%
-olipropilena 0- 3&&%
3(&
2,&
4,&
!&& Componente de
masini de spalat,
frigidere,
autove,icule,
c,iuvete.
%
-olistiren 0- 1&!&%
11&&
2,&
4,&
(%4 -iese injectate, folii
pentru i)olatie
electrica , e+pandate
pentru i)olare
termica, fonica si
ambalare.
%
-olimetacrilat
de metil
0- 11!&%
1(&&
:,&
:,!
4 -iese injectate, folii
transparente, aplicatii
optice si estetice.
-le+iglas
Celulo)ice 0- 11&&%
12&&
1,4
*,2
% Folii pentru ambalaje
si filme fotografice,
fibre.
%
-oliamide 0- 1&!(%
11!&
!,&
/,&
1&%
(&&
-iese injectate, fibre,
lagare, angrenaje,
piese de dimensiuni
mici.
Nailon
-oliesteri 0-,
07,
$<'
12&&%
1:&&
4,&
*,&
!&%
2&&
Fibre, filme, armare
cu fibre de sticla.
0eriliu
0erCal
<acron
Fluoroplaste 0- 1:&&%
((&&
(,&
!,&
1&&%
2&&
-iese re)istente la
u)ura, coro)iune,
temperatura.
0eflon
Fluon
-oliuretani 0-,
07,
.,
$<'
% 4,&
!,&
4!&%
1!&
&
.+pandate fle+ibile si
rigide, elastomeri
soli)i, acoperiri.
%
4minoplaste 07 14&&%
(&&&
(,!
!,&
&,!%
1
-iese presate,
vopsele, aditivi,
impregnate.
Melamina
Fenoplaste 07 12&&%
1/&&
1,!
*,&
% -iese presate,
vopsele, aditivi,
impregnate.
1ac,elita
46
.po+i)i 07 1(&&%
(&&&
*,&
14,&
1%1& 4coperiri, ade)ivi,
piese injectate.
%
Siliconi 0-,
07, .
1!&&%
13&&
&,2
2,&
1! 4coperiri, elastomeri,
laminate, lic,ide
,idraulice.
%
- 0- termoplaste#
- 07 termorigide $duroplaste'#
- . elastomeri.
C: 1ehnici de prelucrare a polimerilor 5maselor plastice:
.+ista 4 metode te,nologice de prelucrare, si anume: presare, e+trudare,
obtinere de folii si de fibre. 4plicarea uneia dintre aceste te,nici depinde in principal
de natura polimerilor, respectiv de comportarea mecano%termica a acestora. Cea mai
mare varietate de te,nici se aplica termoplastelor. 4cestea sunt incal)ite la o
temperatura apropiata sau imediat superioara celei de topire pentru ca materialul sa
se inmoaie sau sa se topeasca. 6lterior acesta este injectat intr%o anumita forma sau
fortat sa treaca printr%o matrita. <e o maniera asemanatoare se prelucrea)a si
elastomerii $tipurile de cauciuc'.
?n sc,imb la prelucrarea duroplastelor se folosesc mai putine te,nici, intr%ucat
odata cu procesul de polimeri)are se stie ca re)ulta o structura rigida
tridimensionala. 0otodata in urma vulcani)arii complete, materialele de tipul
elastomerilor nu mai pot oferi inca o prelucrare.
?n figura urmatoare se pre)inta te,nica e+trudarii:
F?L 1&*
Conform figurii, prin
intermediul unui mecanism
cu surub, polimerul
termoplast este incal)it cu
anumite elemente de
incal)ire si e fortat sa
patrunda printr%o matrita,
obtinandu%se diverse
forme solide, ca de
e+emplu: tevi, filme, folii,
etc.
?n figura urmatoare se pre)inta
metoda protejarii sarmelor din materiale
conductoare, folosind ca materie prima fie
termoplaste, fie elastomeri:
F?L 1&:
47
?n figura urmatoare se pre)inta te,nica prelucrarii prin calandrare sau valtuire:
F?L 1&/
-entru aceasta, polimerul
in prealabil topit, este lasat sa
curga printr%un set de role cu o
desc,idere mica. 6neori pe
suprafata acestor role se e+ecuta
si un anumit model.
0e,nici
asemanatoare e+trudarii
permit obtinerea
filamentelor, fibrelor si firelor
toarse. -entru aceasta, polimerul e in prealabil topit si facut sa intre intr%o matrita
care contine o multitudine de orificii mici. <aca aceasta matrita se poate roti, se vor
obtine fire toarse.
04$Materiale compozite
,:Definitie,clasificare:
Materialele compo)ite sunt o categorie noua de materiale folosite in te,nica
moderna carea u la ba)a principiul utili)arii in cadrul unui singur material
avantajelorsi a caracteristicilor a ( sau mai multor materiale care pot fi metalice si
nemetalice.O alta definitie a materialelor compo)ite ar fi aceea ca ele repre)inta o
asociere de ( sau mai multe materiale diferite din punct de vedere al compo)itiei
c,imice si cu o suprafata de separatie bine definita intre ele.4paritia materialelor
compo)ite o fost reclamata de necesitatea reali)arii navelor cosmice,a noilor tipuri
de avioane si rac,ete,a submarinelor si batiscafelor de mare adancime precum si de
constructia recipientilor pentru transportul naval si terestru si de te,nica militara.
<eci materialele compo)ite sunt o combinatie de materiale care pot fi
sintetd)ate in felul urmator:


<upa ar,itectura lor interioara materialele
compo)ite pot fi:
a' Materiale compo)ite cu particule
disperse
b' Materiale compo)ite durificate cu fibre
c' Materiale compo)ite stratificate
48

aMateriale compozite cu particule disperse:
Sunt alcatuite din particule uniform dispersate in materialul de ba)a care
formea)a matricea.<rept particule se pot utili)a o+i)i,carburi,nitruri,boruri
etc.-articulele uniform dispersate se opun miscarii dislocatiilor si ca atare
contribuie la ridicarea caracteristicilor de resistente si a durificarii matricei.
Obs: .+ista o anumita asemanare intre materialele compo)ite disperse si
aliajele matalice supuse tratamentului de calire pentru punere in solutie
urmata de imbatranirea naturala sau artificiala $materiale durificate prin
dispersie' sper deosebire de acestea materialele compo)ite disperse se
deosebesc prin natura dispersiei, si natura producerii lor.
-rincipalela caracterdstica a materialelor compo)ite disperse o constituie
termostabilitatea si termore)istenta lor, mult superioara aliajelor pe ba)a
carora s&au format..le pot fi folosite la temperatura de utili)are A&,: din
temperatura de topire $fu)iune' 0
u
A&.:0
f
.
.+ista mai multe tipuri de asemenea materiale.?mportanta pre)inta cele cu
4l,Ni,J care pot fi utili)ate la 0
u
G&.30
f
.
a' Materiale compo)ite cu 4l sunt formate din 4l durificate cu particule
disperse de 4l
(
O
2
. .le pot fi utili)ate la temperatura de (!&%!&&=C
inlocuind cu succes otelurile ino+idabile si aliajele pe ba)a de 0i, mult mai
scumpe.Se utili)ea)a in industria c,imica, aerospatiala, militara, masini.Se
produc: mai intai se prepara sub forma de pulberi cele ( materiale 4l si
4l
(
O
2
se amesteca, se supun comprimarii si apoi sinteri)arii.
b' Materiale disperse cu Ni: sun alcatuite din Ni, durificat cu particule de
bio+id de afniu sau toriu.0e,nica obtinerii lor este cea a o+idarii interne
care se utili)ea)a pentru obtinerea compo)itelor cu ba)a de Ni,J si a
superaliajelor acestora folosind 1%(" bio+id de toriu.<e e+emplu pentru
49
compo)itul Ni%0,O
(
te,nica este urmatoarea:se prelucrea)a sub forma de
pulberi cele ( materiale Ni si 0,, se amesteca, se comprima si se supun
incal)irii.-rin incal)ire are loc difu)ia o+igenului.O+igenul fiind mai avid
fata de 0,, se va forma 0,O
(
si in final va resulta Ni%0,O
(
. Se utili)ea)a la
temperatura de $1&&&%12&&'=C.
c' Materiale compo)ite cu ba)a de J si particule de 0,O
(
pot fi utili)ate la
temperatura de ((&&=C.0e,nica obtinerii: o+idarea interna.<atorita
capacitatii de emisie a acestora acestea si%au gasit utili)area in te,nica
vidului.
4lte materiale durificate cu particule ar fi aliajele dure steri)ate cup articule
mai mari decat 1fm $J?<?4% 2!%1("Co restul J'. Structura este formata din
particule de carbura de J inglobate intr.%un liant ;GCo$JC'.4lte e+emple ar fi
particule de 4l
(
O
2
,nitrura cubica de bor inglobata intr%o matrice de plgstica
folosita la discuri de taiere,roti pentru macinare.
bMateriale compozite durificate sau 6rmate cu fibre:
Sunt alcatuite dintr%o matrice in care sunt introduce fibrele durificatoare.Matricea
poate fi metalica, cergmica si polimerica.Fibrele pot fi de carbcn, sticla ,bor,etc.Si se
mai intalnesc asa )isele dispersuri sau mustati h,istersuri $1%!&'fm.Matricea are
rolul de a lega fibrele intre ele si de a le feri de actiunea factorilor e+terior $ lovire,
o+idare, coro)iune,etc'.Fibrele dau caracteristicile de re)istenta a materialului si in
consecinta re)istenta compo)itului e functie de re)istenta fibrelor.<upa orientare si
dimensiunea lor fibrele pot fi lungi sau scurte orientate intr.%o singura directie sau mai
multe, sau pot fi fibre tesute.O caracterdstica de ba)a a acestora o repre)inta
valoarea raportului 7mFO re)istenta la rupere specifica.8a ora actiala sunt
compo)ite cu 7mFO^ decat la cele mai performante materiale metalice.
.+ista o categorie foarte mare de asemenea materiale, e+:
1' Materiale compo)ite cu fibre de carbcn si sticla inglobate intr%o matrice de
polimeri.Sunt utili)ate la constructia caroseriei autove,iculelor, componentele
compresoarelor, submarinelor,etc.
(' Materiale compo)ite cu fibre de carbura de Si si 1 inglobate intr.%o matrice de
4l.Sunt utili)ate in constructii aerospatiale.
2' Materiale compo)ite cu fibre ceramice inglobate intr.%o matrice metalica cu
temperatura de topire ridicata. 6tili)ate ca materiale supuse unor solicitari
mecanice mari, temperatura ridicate, o+idare si utili)ate in constructiile
aerospatiale.-entru a se reali)a materiale compo)ite grmate cu fibre
performante trebuiesc reali)ate anumite rapoarte: j
F
Fj
M
grad de durificare#
.
F
F.
M
grad de transfer al sarcinii# 5
F
F5
M
grad de campacti)are.
?ntre ele e+ista relatia:
j
F
Fj
M
G.
F
F.
M
>5
F
F5
M
numita relatia lui
7ROC7$
7epre)entand grafic
relatia:
<aca j
F
Fj
M
^1# .
F
F.
M
^1
un se obtin compo)ite
performante.-entru a
obtine acelasi grad de
50
durificare proportia de fibre incorporata in matrice va fi cu atat mai mare cu
cat gradul de transfer al sarcinii va fi mai mic.?n )ona 1 e posibil obtinerea
compo)itelor performante in conditiile in care proportia de fibre durificatoare e
mare.
?n sc,imb in )ona C se pot obtine compo)ite durificate dar cu proportie
mai mica de fibre.-rin urmare )ona C este mai buna.
a) 1ehnici de preparare a fibrelor:
.+perimental sa constatat c a cu cat diametrul fibrelor este mai mic ,
re)istenta la rupere a acestora e mai buna, deci e bine ca diametrul sa fie
cat mai mic..+ista urmatoarele te,nici de obtinere a fibrelor:
%formarea din fa)a solida
%formarea din fa)a lic,ida
%folosirea unor metode c,mice.
?n figurile a', b', c' se pre)inta modul de formare din fa)a lic,ida.

Mai intai materialul
fibrelor este adus in stare
lic,ida la o anumita
temperatura , iar apoi
trecut printr%o diu)a cu
diametrul interior de
cativa fm.0recerea
materialului prin diu)a se
face prin intermediul unei
presiuni ridicate.8a iesirea
din diu)a fibra se solidifica
rapid $ fig.a'.0ot procesul
se desfasoara in vid.
Conform fig. b' materialul
lic,id trecut prin diu)a e
proiectat pe un disc de
cupru racit cu apa.
Conform fig.b'
materialul trecut prin
diu)a e colectat prin un
tambur racit in
permanenta cu apa.
b 1ehnica de
obtinere a
compozitelor
cu fibre:
.+ista ( metode de obtinere a materialelor compo)ite cu fibre:
%metode indirecte
51
%metode directe
Cele directe sunt solidificarea unidirectionala si deformarea plgstica
unidirectionala, dar deosebit de scumpe.
Metodele indirecte au la ba)a formarea fibrelor, aranjarea lor prin aliniere
sau dupa o anumita configuratie geometrica si consolidarea lor prin:
%injectarea matricei cu masa plgstica
%topirea in plasma a matricei
%turnarea matricei
%amestec de pulberi $ metalurgia pulberilor'
%deformarea plgstica
?n fig. a' si b' se pre)inta ( te,nici de obtinere a compo)itelor:
?n fig. a' se pre)inta
te,nica obtinerii
compo)itelor prin
infiltrarea continua.Se
aplica compo)itelor de 4l
si fibre de 1 sau SiC.?n
prealabil firele
durificatoare sunt
acoperite cu o peldcula
de 4g sau Ni si apoi
trecute prin baia lic,ida.
<e aici compo)itul este trecut prin ( valturi care elimina e+cesul de matrice dispusa
re)ultand o banda de compo)it care apoi este prelucrata prin operatii de prelucrare
la cald sau la rece intr%o piesa finita.
?n fig. b' se pre)inta te,nica laminarii pentru reali)area compo)itului dintr%un
singur strat de fibre.?n aceasta situatie manunuc,iul de fibre este cuprins intre ( folii
ale matricei defcrmate plastic in vederea obtinerii compo)itului unistratificat.<upa
iesirea din valturi, pentru o legare mai puternica a fibrelor de matrice se recurge la
incal)irea locala cu fascicol de electroni sau laser.
c) Materiale compozite stratificate:
Se obtin prin aplicarea la suprafata materialului de ba)a a unui strat dintr%
un alt metal sau aliaj.4plicarea acestui strat cu proprietati diferite de cele ale
metalului sau aliajului de ba)a se poate reali)a prin turnare $cel mai des'
incarcare prin sudare, laminare, placare,etc.Materialele astfel obtinute fiind
constituite din strat de metal sau aliaj, au capatat denumirea de bimetal sau
trimetal functie de numarul de straturi pe care il contin:
52

-rincipala caracteristica a materialelor bimetalice o constituie faptul ca
metalul de ba)a si metalul aplicat repre)inta un tot monolit in cadrul caruia
se asegura o aderenta puternica pe intreaga suprafata de
separatie..+emplu:
%otelul carbon placat cu otelul ino+ devine bimetal re)istent la coro)iune
%duraluminiul placat cu aluminiu duce la imbunatatirea impotriva coro)iunii
%otel carbcn incarcat cu aliaje dure bimetal re)istent la u)ura.
53