Tudor Arghezi

Testament-Modernism
Modernismul este curentul literar manifestat in perioada interbelica ale carui caracteristici au fost
concretizate in literatura romana de Eugen Lovinescu.A presupus o ardere a etapelor, caracterizat prin
sincronizarea literaturii romane cu cea europeana dar si prin imitarea unor modele occidentale(precum
cel balzacian sau proustian)
Modernismul romnesc a fost iniiat i promovat de Eugen lovinescu i gruparea sa din jurul cenaclului i
revistei Sburtorul care mergeau n direcia unei poezii directe, de atmosfer senzorial cum
spunea Eugen Lovinescu, obinut prin explorarea universului luntric.
O astfel de oper literar este i poezia Testament a lui T.Arghezi care a fost publicat la nceputul
primului volum intitulat Cuvinte potrivite(1927). Ea este considerat arta poetic arghezian,
concentrnd ntreaga concepie despre poezie a autorului. Tudor Arghezi pleaca de la aspecte
traditionaliste oferind alternative poetice(idei,atitudini,modalitati lirice)moderne, el impresionand prin
varietate si inovatie.
Tema poeziei o constituie relaia dintre autor i opera sa, dintre acesta i urmaii si, ca motenitori ai
unor valori spirituale. Arghezi i expune concepia despre poet, poezie, despre creaie, n general, i
anticipeaz unele dintre temele operei sale. El vede poezia att ca inspiraie de natur divin ct i ca
meteug.
Titlul este constituit dintr-un termen din vocabularul religios, folosit de data aceasta n accepiunea lui
laic i cu valoare metaforic, pentru a releva relaia succesoral dintre generaii, autorul referindu-se la
transferul unei bogii spirituale, i nu materiale, de vreme ce doar comoara spiritual poate nfrunta
timpul. Astfel, poezia devine un testament liric, n care cuvntul-cheie este cartea, identificat cu
poezia, cu creaia, cu arta, n general, i n jurul cruia graviteaz toate simbolurile crii.
Tudor Arghezi se foloseste de un modernism ecletic.Formula modernismului arghezian presupune
existenta a trei caracteristici.Estetica uratului este o idee tipic artei poetice potrivit careia lirismul are
capacitatea de a transforma uratul in frumos, grotescul in gratios.
Asocierile de termeni argotici,religiosi,arhaisme,neologisme, de expresii banale si populare dobandesc
valente estetice.Jocul cuvintelor reda jocul ideilor, rolul poetului fiind de a "potrivi" cuvintele.Arghezi
insusi declara in prefata volumului "Cuvinte potrivite" : "Eu nu am facut nimic, doar m-am jucat"
O alta caracteristica specifica modernismului arghezian o reprezinta autoreferentialitatea, fiind un
concept prin care se evidentiaza rolul poeziei, respectiv al poetului.
Poezia "Testament"este o arta poetica deoarece prezinta viziunea autorului desprea arta lirica,despre
menirea literaturii si despre rolul poetului in societate.Poezia este asezata in fruntea volumului
arghezian "Cuvinte potrivite" publicat in anul 1927 avand rol de manifest litarar.
Titlul poeziei are o dubla acceptiune:una denotativa si alta conotativa.In sens denotativ cuvantul
"testament" desemneaza un act juridic prin care se lasa mostenire urmasilor.Sensul conotativ regasit in
test este unul de arta poetica, referindu-se aici la o legatura spirituala intre generatii.
Tema dominanta este arta poetica, mai precis creatia lasata ca mostenire, rolul artistului fiind de a
transforma uratul in frumos.
La nivel compozitional se observa lipsa de consecventa in ceea ce priveste organizarea versurilor,
aceasta incalcare a regulilor prozodice stand sub semnul modernismului.Celelalte elemente de
versificatie-rima imperecheata, ritmul iambic si masura de 11-12 silabe sunt de natura traditionalista.
Incipitul contine ideea de mostenire intre generatii,iar finalul puncteaza aceeasi idee dar cu o acceptiune
diferita , referindu-se la una dintre trasaturile de baza ale modernismului si anume incifrarea
sensului(ermetismul specific modernismului)
Structura lirica a textului nu este una unitara: cele trei secvente sunt centrate pe cele trei idei lirice
majore prin care se demonstreaza defapt modernismul arghezian.Ideea lirica din deschiderea textului
promoveaza arta ca o mostenire lasata urmasilor ("Nu-ti voi lasa drept bunuri dupa moarte/Decat un
nume adunat pe-o carte").Cartea este un element de recurenta, fiind un obiect sacru,statul ei fiind de
"hrisov"-document fundamental asemeni Bibliei.
Din versurile "Din graiul lor cu indemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite" se observa o
intersectare a esteticii uratului cu autoreferentialitatea:explicand cum a transformat uratul in
frumos,poetul explica defapt procesul creator al volumului.Verbul "iscat-am" minimalizeaza importanta
poetului, iar actul creatiei sta sub semnul ludicului.In viziunea artistului, efortul creator este comparabil
cu cel al plugarilor care muncesc pamantul("Ca sa schimbam acum intaia oara/Sapa-n condei si brazda-n
calimara")
Ludicul este observabil la nivel semantic,textul fiind doar un simplu joc de cuvinte ("Din bube,mucegaiuri
si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi").In viziunea poetului, poezia este rezultatul inspiratiei("slova
de foc) cat si rezultatul trudei poetului("slova faurita")
Poezia "Testament" de Tudor Arghezi este o arta poetica cu elemente traditionaliste si moderniste unde
sunt evidentiate cele trei trasaturi specifice modernismului arghezian si anume:autoreferentialitatea,
estetica uratului si ludicul (precum insusi afirma)
Viziunea adoptat de poet este una modern evident prin multe trsturi specifice modernismului. O
prim trstur se observ n tema abordat preocuparea pentru procesul de creaie, pentru menirea
poeziei i a poetului. Este vizat, de asemenea, nnoirea limbajului pentru a deveni capabil s reliefeze o
diversitate de aspecte ale realitii i de sentimente.
Tot ca o trstur a modernismului este prezent teoria baudelairian a esteticii urtului, prezent i n
alte creaii argheziene cum este cea intitulat Flori de mucigai. Din aceast perspectiv poezia poate
avea orice surs de inspiraie din bube, mucegaiuri i noroi, iar limbajul trebuie s fie din cele mai
variate registre stilistice, capabil s exprime sensibilitatea s-mbie, dar i revolta i nemulumirea s-
njure, totul depinznd de harul i de strdania creatorului.
De modernism aparin i numeroase motive specifice acestui curent literar, crra Arghezi le d o not
original: motivul poetului furar, motivul crii identificat cu creaia, motivul apului, al revoltei sau cel
al metamorfozei unor unelte comune n cele specifice creaiei poetice.
Tot de originalitatea operei argheziene ine i folosirea unei topici insolite(i care, tnr, s le urci te-
ateapt), precum i lexicul dur, cu ecou de scrnet nverunat, n concordan cu ideile( frmntate,
venin, njunghiat etc).
Modernismul arghezian este evident i n elementele prozodice ale textului, deoarece strofele sunt
diferite ca numr de versuri, msura este inegal i ritmul imperfect, ca element clasic.
Viziunea despre lume prezent n aceast poezie, trsturile modernismului ntlnite aici se gsesc n
ntreaga creaie artistic arghezian, poetul dovedindu-se un inspirat furitor de cuvinte i un nnoitor al
lirismului romnesc.