Sunteți pe pagina 1din 38

TUMORI OSOASE

BENIGNE
Prof.Dr. Andrei Firica
Clasificari

Tumori sigur benigne
Tumori benigne cu potential de
malignizare
procese distrofice care sub influenta unor
factori = malignizare
li se mai spune pseudotumorale
Tumori maligne
Clasificarea STEWART a proceselor
pseudotumorale
De origine fibrogenetica
De origine condrogenetica
De origine diversa:
angioame
lipoame
neurinoame
De origine necunoscuta:
tumora cu celule gigante
chistul osos simplu
chistul anevrismal
Procese tumorale benigne secundare:
hematomul subperiostal osificat
miozitele osificate
calusul hipertrofic, etc.
Procese tumorale de origine genetica:
exostoza osteogenica
condromatoza multipla
1.TERATOAMELE SACRO-
COCCIGIENE
1.TERATOAMELE SACRO-
COCCIGIENE
Tumori embrionare = vicii de diferentiere celulara
In tumora sunt pastrate celule omnipotente care pot
evolua sub forma unor tesuturi variate sau chiar
fragmente de organe
In functie de diferentiere celulara, pot fi maligne sau
benigne
88% din teratoamele sacro-coccigiene sunt benigne
Contin
tesut conjunctiv
tegument
fragmente de os
fragmente de cartilaj
limfangioame chistice, etc.
ALTMAN descrie 4 tipuri
Tipul I(47%)
Majoritatea tumorii se dezvolta
Posterior - in regiunea retroanala
Anterior - precoccigian
o mica parte patrunde in sacru
Tipul II(35%)
se dezvolta anterior - presacrat
se dezvolta posterior - peri si retroanal
Tipul III(10%)
se dezvolta anterior - in abdomen + micul bazin - presacrat
se dezvolta posterior - o tumora mica perineala posterioara
Tipul IV(2%)
In intregime presacrat si retrorectal = nu se vad la
exterior
1.TERATOAMELE SACRO-
COCCIGIENE
Tumora cand se palpeaza
Forma
sferica
poligonala
Pot fi implantate segmente de membre (mana,
antebrat)
Consistenta neomogena
fluctuenta
moale
ferma
Tipul IV se confunda adesea cu meningocelul,
lipoamele
1.TERATOAMELE SACRO-
COCCIGIENE
Diagnostic
Tuseu rectal/vaginal
Palpare abdominala
Clisma baritata
Pielografie intravenoasa
Echo-termografie
Retropneumoperitoneu
Tratament
rezectie de urgenta (dupa nastere)
9% malignizari
rezectie tardiva (dupa varsta de 2 luni)
50-70% malignizari
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Cel mai frecvent la copii mari- peste 15 ani,
dar exista si la copii de 3-10 ani
Frecventa
75% la oasele lungi
apoi: maxilare, craniu, rahis
Maxima la:
1/3 inferioara a femurului
extremitate proximala tibie
extremitate distala radius
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Simptome
tumefactie
durere
impotenta functionala
hipertermie cutanata
roseata/venectazii
cand tumora este la suprafata
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Rx. TRIFAND
t. fara interesare corticala
t. cu corticala subtiata
t. cu intrerupere corticala
Apar zone chistice separate de
tumora ~bule de sapun
Canalul medular este separat
de tumora printr-o reactie
scleroasa (aspect de farfurie)
La inceput zona de osteoliza
ovalara sau polilobata la
periferia osului - evolueaza
catre centrul osului(epifiza
voluminoasa)
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Evolutia
Forme silentioase
se vindeca spontan
rare
Majoritatea evolueaza lent si progresiv
Forme care evolueaza in salturi:
debut lent
forma acuta
retrocedeaza spontan
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Anatomo-patologie
Macroscopic
masa carnoasa rosie/bruna/violacee-hemoragie
intratumorala
consistenta tumorii:moale/gelatinoasa/semilichida
resturi osoase in interiorul tumorii
corticala +/- intrerupta
vascularizatie
abundenta uneori
sau albicioasa, putin hemoragica
Microscopic
Mieloplaxele
celule gigante + stroma (fibrocite + fibre colagen)
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Evolutia
unde predomina tesutul conjunctiv
caracter regresiv
unde predomina caracterul
hemoragic/exudativ
caracter evolutiv-exudativ
Origine - nu exista unitate de pareri
dupa JAFFE= celule de origine mezenchimala
dupa MALASEZ=celule de origine endoteliala
2.TUMORA CU CELULE
GIGANTE(MIELOPLAXE)
Tratament
Radiologic = eficace
Unii = max.1200r
Altii = peste 3000r
Chirurgicale
exereza tumorii + chiuretaj +
distrugerea septurilor
rezectii locale +/-proteze
amputatii
caracterul recidivant, malignizant
Radiologic + chirurgical =
rezultate mediocre
poate pentru ca sunt alese cazurile
cele mai agresive
3.CHISTUL OSOS SOLITAR
3.CHISTUL OSOS SOLITAR
Cel mai frecvent:
copii: 5 -16 ani
barbati/femei:2/1
Predilect:
epifizele proximale: femur, tibie
mai rare: tibie, peroneu, calcaneu
Incep la metafiza - migrari catre mijlocul
diafizei
3.CHISTUL OSOS SOLITAR
Simptome sarace
Debut - dureri vagi de tip reumatic
De obicei diagnosticul se pune cu ocazia
fracturii (care este putin dureroasa)

3.CHISTUL OSOS SOLITAR
Radiologic:
resorbtie osoasa ovalara,
in metafiza, cu polul
superior in vecinatatea
cartilajului de crestere
distal lizereu de scleroza
<> net
corticalele subtiate
coaja de ou
travee rare in interiorul
chistului
nu exista reactie
periostica
3.CHISTUL OSOS SOLITAR
Anatomo-patologic
in cavitate lichid sero-citrin(uneori hemoragic,
cu cheaguri)
peretii cavitatii tapetati cu o membrana subtire
albicioasa
care nu adera de os (fibre de colagen, fibroblaste)
desi radiologic cavitatea pare
compartimentata, in realitate este
unicamerala
Cauza = necunoscuta = numeroase
ipoteze
3.CHISTUL OSOS SOLITAR
Tratament
Chirurgical
Ideal dupa ce chistul s-a indepartat de
cartilajul de crestere = cand leziunea nu este
in stadiul activ recidiva
Trepanatie, evidare, chiuretaj
Plombare cu grefa osoasa, lambou muscular,
granule de hidroxiapatita
Imobilizare gips
Recidiva = 20-40%
4.CHISTUL OSOS
ANEVRISMAL
4.CHISTUL OSOS ANEVRISMAL
1942 - JAFFE si LICHTENSTEIN
Frecventa
Max = 18 ani,
Femei = barbati
Localizare
cel mai frecvent = coloana vertebrala
pe orice os: pe oasele lungi este intotdeauna
excentric
Simptome = sarace ~ chistul osos solitar
4.CHISTUL OSOS ANEVRISMAL
Radiologic
Metafiza/excentric/net delimitat
Zone lacunare pe axul lung al
osului
Treptat lizeaza corticala -aspect
suflatcu un lizereu de
condensare ca un pintene (~
osteosarcom)
In localizarile vertebrale liza este
importanta putand sa distruga
arcul sau corpul mai multor
vertebre
Pe oasele late - corticala
ridicata~aspect debula
4.CHISTUL OSOS ANEVRISMAL
Anatomo-patologic
Chistul este separat net de partile moi
prin periost
printr-o lama osoasa
Cavitate
Moale
Bruna - hemoragica
lichid sero-citrin, sero-hemoragic
cavitatea cu prelungiri pline cu un tesut fibros, friabil
Microscopic:
zone cavernoase
tesut osteoid, celule sincitiale ~ tumora cu mieloplaxe
4.CHISTUL OSOS ANEVRISMAL
Patogenia - probabil
posttraumatica
traumatism
subperiostic
traumatism intraosos
Evolutia = se poate
vindeca spontan
Tratament
iradieri(1500r),
chirurgical: chiuretaj +
osteoplastie
5.OSTEOMUL
5.OSTEOMUL
1.Osteomul primitiv = de origine
mezenchimatoasa
2.Osteomul secundar
infectioase
carentiale
traumatice
Osteomul primitiv este f. rar si apare de regula
dupa 30 ani
(de obicei - la oasele craniului si fetei)
Osteomul primitiv si secundar
Sunt asimptomatice
5.OSTEOMUL
Radiologic
osteomul compact ~ corticala oaselor lungi
osteomul spongios ~ o epifiza
Osteomul cranian care apare la copii si
adolescenti este de obicei asociat cu
fibromatoza diseminata a organismului si cu
polipoza (sindromul GARDNER)
la copii, in prezenta unui osteom este obligator sa se
investigheze o evenuala polipoza intestinala
Evolutie benigna
Trebuie rezecat numai cand deranjeaza
6.OSTEOMUL OSTEOID
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Caracteristica varstei tinere, rareori la varstnici
Cel mai frecvent:
intre 2,5 - 5 ani
intre 10 -15 ani
59% barbati
Localizare:
Toate oasele lungi
50% sunt epifizo-metafizare,
la femur si tibie,
rar la coloana vertebrala - arcul vertebral,
rar astragal si calcaneu
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Simptome
Durerea
la inceput mica apoi intensa
cu caracter nocturn = chinuitor
dispare la antalgice - revine rapid(2-3h)
caracter iradiat la distanta - ingreuneaza
diagnosticul
spontana si la palpare
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Inconstant
limitari ale miscarilor
hidartroza
atrofie musculara
schiopatare
discreta tumefactie locala
rareori - inegalitate de membre
In leziunile cervicale - greu de interpretat
cefalee
radicalgie
torticolis
scolioza antalgica prin contractura paravertebrala:
tumora se afla in concavitatea curburii
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Radiologic = NIDUSUL
formatiune ovalara(10-15 mm/0,5-
0,8 mm)
orientata in axul lung al osului
inconjurata de o scleroza osoasa 10-
20 mm proximal
poate dispare deosebirea
canal medular de nidus
corticala
in formele vechi, nidusul poate
deveni invizibil la periferie (ca o pata
opaca)
La periferia osului
sau reactie periostala intensa
sau ca o lacuna periostala
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Diagnosticul radiologic este dificil
la coloana vertebrala
acromion
glena
pumn
os iliac
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Anatomo-patologic
nodul osos inchis 2-3/8-10 mm
moale
se enucleaza usor,
inconjurat de os compact albicios
Microscopic:
nodulul central cuprinde
tesut osteoid dispus in travee neregulate in care se afla
osteoblaste,
cel. mezenchimale fuziforme,
osteoclaste
la periferia leziunii:
vase numeroase
imfiltrate limfoplasmocitare
structura osoasa diferita de osul haversian
6.OSTEOMUL OSTEOID
( osteomielita nevralgica, osteomielita cronica fibroasa)
Etiologie necunoscuta
embrionara
necroza aseptica
microembolii
infectioasa
Rezectia cu dalta nu cu chiureta
Procent mic de recidive

S-ar putea să vă placă și