Sunteți pe pagina 1din 7

Agnes M.

Lawson
n cartea sa "Sfaturipentru cei ce studi aza
Biblia", scri e: "Viata n Egipt,sub stap ni rea
strai na, este
sibolul oului scl a! al stapnilor
nenduratori care sunt "ndirea di structi !a, #rgol
iul,$eaa,
%esenti entul , %eauaVoi nta.
El i berarea adusa de Moise esteel i berarea care se
obtine studiind legile
!ietii, caci nu te poti decl ara sub "rati e daca
nu cunosti ai nti Legea. $rebuie sacunosti Leg
ea pentru a o putea ndeplini".
&iti n ultiul !erset din 'sal ul (((:
"$eaa de cel Etern )Legea* este nceputul
ntelepciunii. $oti cei care respecta
poruncile ei au o gndire sanatoasa. "loria ei
este peranenta."
+aca substi tui celui "Etern", cu!ntul "Lege", !o
a!ea c,ei a acestor cu!i nte.
$eaa de Lege )Legea -ari ca* este
nceputul ntelepciunii )si nu teaa de cel Etern*.
+upa ce !o . ntel es ca tot ceea ce
proiecta se ntoarce la noi, !o ncepe sa ne
tee de efectul buerangurilor
noastre.
A citit, ntr/un 0urnal edi cal,uratoarel e
fapte, care ne l ui neaza
asupra urarilor produse de Buerangul
arelui 1araon.
"S/ar parea ca n!elisul carnal osteneste
un lung si foarte !ec,i sir de aladii, caci , asa cu
a aratat Lordul Mon2a,a ntr/o
conferi nta la Leeds, 1araonul care i/a
opriat pe E!rei a suferit de o scl eroza, de
o pietrire a iniii n sensul literal. Lordul
Mon2a,a a aratat c te!a proiectii
fotogra.ce de operatii c,irurgicale care
a!usesera loc cu o i e de ani nainte de
3i sus 4ristos si, printre acestea, se gasea
un cliseu cu resturi le anatoi ce al e
1araonul ui care i opria pe E!rei .
"Aorta faraonului era n perfecta stare de
conser!are, nct a putut . secti onata n di !erse
fragente si coparate cu cel e
facute pe aorte recente, fara sa se poata
deosebi unel e de al tel e. &el e doua inii
proiectate pe ecran suferi sera de atero, o
degenerescenta a tunicii i nterne a aortei,pe care
se depun saruri cal care si acestea i
ataca supl etea".
# prea are presi une sangui na facuse sa
cedeze !asul : aceasta stare este nsotita de
o sc,i bare ental a, care sur!i ne cnd
si steul arterial se scl erozeaza: !ederi
str te, restrictii si teaa de initiati!e, defapt o
pietrire a iniii.
Astfel, duri tatea oral a a 1araonul ui i/a
pietrit, de fapt, acestui a inia.Este tot asa de
ade!arat n zilele noastre, ca si acu c te!a ii d
e ani / si toti sunte
c,eati sa iesi din $ara Egiptului, taraSer!itutii.
5ndoielile si teeri l e !oastre !a entin nscl a!i e.
&e sa faci cnd trebuie sa nfrunti osi tuati e care p
are f ara iesi re6 Si tie ti se cereatunci sa fabrici ca
rai zi fara pai e.
+ar, ainteste/ti cu!i ntele lui 3e,o!a:"Acu, er
geti sa lu/crati, nu !i se !or da pai e si !eti
li!ra aceeasi canti tate de
carai zi ".
Vei face caramizi fara paie. Dumnezeu
gaseste o solutie cnd totul pare pi erdut.
Mi s/a po!estit despre o doana, care
a!ea ne!oie de bani pentru a plati c,i ri a7 i
trebui au urgent. Ea ncercase totul, f ara a
putea sa si/i procure. $otusi, ea se confora
principiilor
Ade!arul ui si repeta .dela.ratiile sal e. +eoda
ta, cinele ei l atra si
ceru sa iasa. Ea i puse l esa si se pregati sa
coboare n strada, dupa obicei, dar anialul
tragea din toate puterile n directia opusa.
%esenata, ea l ura. 'utin ai
departe, la i ntrarea ntr/un parc, pri!irea i
cazu pe un teanc de bancnote, reprezent nd
e8act sua c,iriei.
Ea parcurse anunturi le, facu iposibilulpentru a r
egasi pe posesorul lor, dar nu
reusi, cu att ai ult cu ct nu erau case
prin apropiere de locul unde f acuse ea
descoperi rea.
"ndirea, intelectul ocupa n constiinta
!oastra tronul 1araonului si nu nceteaza sarepet
e: "La ce bun6 Aceasta nu se poate9"Sa
ne debarasa de aceste subresugesti i , printr/
o a.ratie di nai ca.
Aceasta de e8epl u:"Neprevazutul se
ntmpla! Ceea ce mi se parea imposibil se
mplineste acum".
Aceasta pune capat tuturor arguentel or
a!ansate de arata de strai ni )gndirea*.":epre
!azutul se ntpla9". 3 ata o i dee,pe care gndire
a o accepta cu greu.
"'oruncile tal e a fac ai ntelept dect
dusanii ei" stri ga 'sal i stul .
3naicii .ecarui a sunt ndoielile,
teeri l e, banuielile.
"ndeste/te la bucuria de a . pentru
totdeauna eliberat de opresi unea
1araonul ui , cnd i deea de
si guranta, fericire, abundenta este stabi l i ta de.
niti! n
subconstient. Vi ata este atunci el i berata de
orice liitare.
Ea devine mparatia despre care a vorbit
Iisus n care toate lucrurile ne sunt
acordate automat si cu surplus.
Dinadins folosesc acest cuvnt "automat". ntr!
adevar viata nseamna
vibratii ori atunci cnd vibratiile noastre se
acorda cu cele ale succesului ale fericirii si
ale abundentei lucrurile care simbolizeaza
aceste diferite stari de constiinta vin la noi
de la sine.
Sa ai ipresi a ca esti bogat si ca reusesti si !ei
prii de ndata o sua de bani
i portanta sau un cadou fruos.
Va !oi cita un fapt, care !a !a arata cu
acti oneaza Legea. Era la o serata, unde
in!itatii participau la di !erse 0ocuri cu
preii pentru cstigatori. &el ai fruos era
un e!antai .
'rintre cei de acolo era si o persoana
foarte bogata, coplesita cu tot ce si puteadori. E
a se nuea &l ara. Anuite doane, ai putin nor
ocoase si un pic i n!idioase,
forasera un ic grup si ururau ntre
el e: "Sa pera ca nu !a cstiga &l ara
e!antai ul 9". :atural,ea a fost fericita
c stigatoare.
Ea nu/si f acea gri0i si !ibratiile concordau
cu cel e al e abundentei. 3n!idia si ranc,i unapro!o
aca scurtircuite n curentul binelui
tau si te pri !eaza de e!antai 9
+aca ti se ntpla sa .i gel os si razbunator, te
sfatui esc sa faci aceasta a.ratie:"&eea
ce +unezeu a facut
pentru altii, El !a face si pentru i ne, acu, si c,
i ar si ai bine.
Vei prii, atunci ,e!antai ul pe care/l
doresti si ul te al te lucruri agreabi le.
1i ecare nu/si da siesi dect ceea ce posedasi nu s
e pri !eaza dect de ceea ce nu are nel nsusi. ";o
cul !ietii" seaana cu 0oculSolitarului, pe asura ce
!a sc,i bati , totul se odi.ca n 0urul !ostru.
+ar sa re!eni la 1aronul opresor.
<n
despot nu este, e!ident, iubit de nieni.Aceasta
i ai nteste de tatal lui
Letti e, una dintre pri etenele el e din ti nerete. E
raun o foarte bogat, care dadea feeii si.icei s
al e tot ceea ce le era necesar, darfara sa le acord
e !reo pl acere. :oi ura cursuri l e de desen si t
oti ele!ii si cuparau reproduceri al e "Victoriei
din Saot,race" sau al e "Maei lui
=,istler"7 tot ce era susceptibil sa adauge
o nota arti sti ca locuintei lor. $atal prietenei
el e cali.ca
aceasta drept "recolta". "Sa nuncerci, i spunea
el, sa aduci recolta astaacasa9".
El nu nceta sa/i repete .icei si sotiei
sal e: "Veti . foarte bogate dupa oartea ea.".
<n coleg o ntreba, ntro zi, pe Letti e:"&nd !ei e
rge tu n Europa6" $oti ele!iierg pentru un se0 ur
.
Ea repl i ca cu !esel i e: "#, nu nainte de oartea t
atei.".
:oi aspi ra cu totii sa . eliberati de
ediocritate si de tirania gndurilor
negati !e7 noi a fost scla!ii ndoielii, ai
fricii, ai nelinistii, sa ne el i bera, precu Moise i/
a eliberat pe &opiii lui 3 srael 7 sa iesi din tara
Egiptului si din &asa Ser!itutii.
+escopera gndirea care te opri a cel ai ult, g
aseste ce este obstacol bineluitau. 5n anui te ta
ri , dupa tai erea copacilor,
pri a!ara, padurari i ncredi nteaz>
trunc,iurile rului,pentru
a/i transporta la
desti nati e. +ar, c teodata, trunc,iurile se
ncurca unel e n al tel e si nu ai a!anseaza.
'lutasii cauta trunc,iul care a cauzat
incidentul )ei l nuesc piedica*,l
redreseaza si trenul de l ene este luat din
nou de ru.
'entru ti ne, "piedica", cea care reti nebinele care
ti este desti nat este poateresenti entul , neul
tui rea. &u ct esti ai iritat, cu att i ritarea
creste7 ea sfrseste prin a sapa un sant n
creierul tau si fata ta !a e8pria continuu
neul tui rea.
Vei . e!i tat si !ei rata ocazia i nunata
care te pndeste zilnic.Acu cti!a ani , erau pe s
trazi ulti
negustori care !i ndeau ere. Ei se scul au
foarte de!ree, pentru a ocupa cel e ai
bune locuri.
Eu trecea des prin fata unui a dintre ei,n 'ar- A
!enue7 el a!ea e8presi a cea ai
dezagreabi l a pe care a !azut/o !reodata.
+egeaba stri ga: "Mere9 Mere fruoase9", trecator
ii nu se
opreau.
5ntr/o buna zi, cupar nd totusi un ar dela el, i/
a spus: ":u ti !ei !i nde niciodataerel e, doar
daca ti sc,ibi e8presi a."El repl i ca: "Sunt furio
s9 <n tip i/a luat
locul, n coltul strazii.":u te preocupa de asta. Ve
i putea tot
att de bine sa !inzi erel e tal e aici, nuai
sa ai un aer aabil."
"'oate ca da, doana, !o !edea9"
&nd trecui , a doua zi, el era transforat.
3si f acea afacerile foarte bine,!nznderel e cu
zbetul pe buze. "aseste, deci, "piedica ta", car
e ti retinebinele )s/ar putea c,i ar sa ai ai ul t
epiedici9* si trenul tau de l ene / succesul , fericir
ea, abundenta / !a ura cursul rului.
"Acu ergeti si lucrati7 nu !i se !or da pai e si
!eti li!ra aceeasi canti tate de carai zi ."