Sunteți pe pagina 1din 5

Educarea capacitatii

de apreciere, de autocontrol si de autoapeciere la elevi


Evaluarea progresului si randamentului colar reprezint o premis
eseniala a perfectionarii procesului de nvtamnt. Punnd n evident dac sunt
si msura n care sunt atinse obiectivele stabilite , evaluarea ofer informaia
necesar pentru adoptarea aciunilor adecvate de optimizare ce se impun n
oricare dintre componentele procesului de nvatamnt ,pentru a se crea condiii
favorabile de invatare .Ca parte integrant a acestui proces , evaluarea este
supus astzi unei profunde perfectionri ,ntro perspectiv reconsiderat asupra
propriilor sale obiective si asupra instrumentelor si te!nicilor de msurare ,astfel
nct s corespund funciilor cei revin n strategia modernizrii nvtmnt ca
sistem si ca proces.
"coala este factorul !otrtor n instruirea si educarea tinerei generaii .Ea
narmeaz pe elevi cu un sistem coerent de cunostinte ,de priceperi si deprinderi,
n msura s le asigure un larg orizont de cultur ,precum si integrarea ulterioar
n viata social.
Evaluarea eficientei procesului de nvtmnt se face prin raportarea
performantelor obinute de elevi, a pregtirii lor ,la obiectivele instructiv
educative urmrite prin studiul disciplinelor colare pe clase ,pe cicluri si trepte
de nvtmnt .# asemenea evaluare se realizeaz n timpul perioadei de
colaritate, prezentnd avanta$ul unei informaii imediate si continue, pe baza
creia se poate interveni prompt ,cu msuri adecvate n vederea perfectionrii
activittii de predare nvtare.
Pentru elev, indiferent de vrsta pe care o are , feedbac%ul oferit prin
aciunea de evaluare sa dovedit a avea o deosebit nsemntate educativ, n
sensul stimulrii capacittii de autocunoatere si autoevaluare , a dorinei de a
se depsi , de a progresa .
Pentru cadrul didactic , aspectele concrete relevate prin evaluarea
continu constituie sursa principal de cunoatere stiintific a particularittilor
intelectuale ale elevilor, manifestate n aciunea de invatare, precum si a
dinamicii rezultatelor obinute. Pe aceast baz ,el poate organiza si desfasura
mai eficient procesul de nvtmnt . &otodat , urmrind pregtirea elevilor si
dezvoltarea diferitelor laturi ale personalittii lor, cadrul didactic va putea trage
concluzii relevante asupra propriei sale munci , asupra eficientei metodelor ,
te!nicilor si formelor de activitate pe care lea folosit , prile$ de asi reevalua
strategiile de instruire si perfeciona stilul de munc .
'iversificarea formelor si metodelor de verificare a pregtirii elevilor
reprezint o conditie de baz a realizrii funciei comple(e pe care o are
evaluarea . )n acest sens ,este bine cunoscut faptul c verificarea curent *
realizat lecie de lecie *si cea periodic *realizat dup parcurgerea unui
capitol,a unei pari din program desfsurnduse n form individual sau
frontal, se completeaz reciproc ,favoriznd cunoaterea evoluiei elevilor
)n diferite momente ale aciunii de invatare ,a orizontului si temeiniciei
pregtirii lor.
)mbinarea $udicioas a celor mai variate metode de verificare oral si n
scris asigur o evideniere mai complet a nivelului real de pregtire a elevilor.
Practica didactic dovedete c pregtirea elevilor nu poate fi pus nevident n
toat comple(itatea ei dect prin modalitti variate si corelate n mod
corespunztor. Combinarea diverselor forme si metode de verificare trebuie s
se fac , de la caz la caz , n funcie de obiectivele urmrite, de specificul
disciplinei , de trebuinele colectivului clasei , competenta si tactul pedagogic
fiind !otrtoare n acest sens .
)nsuindusi cunostinte si deprinderi n procesul de nvatamnt , elevul
primete n mod sistematic informaii cu privire la rezultatele si calitatea muncii
sale . +ceste informaii colarul le primete de la nvttori sub forma
aprecierilor verbale si a notelor ,respectiv calificative . Calitatea de colar atrage
dup sine evaluarea continu a prestaiilor colare , a deprinderilor nsuite si a
faptelor svrsite . Ca urmare , elevul nelege foarte repede c este important nu
numai ceea ce face el n scoal , dar si ceea ce gndesc alii si n primul rnd
nvatatorii si parintii despre randamentul si conduita sa .Evaluarea rezultatelor
si a conduitei elevului reprezint un factor important al vieii colare .
Principalul factor de apreciere a elevilor este , evident , nvttorul . El
este c!emat continuu s emit $udecai de valoare asupra muncii si
comportamentului colarului si s comunice aceste $udecai copilului , parintilor
si celorlalte cadre didactice . Ca rezultat al acestor $udecti apreciative elevul
nelege cu destul usurint cnd comportamentul su este acceptat si cnd este
respins , cnd rspunsurile lui sunt corecte si cnd sunt eronate .+precierea si
notarea constituie o form clasic de, ntrire - a ac!iziiilor formate n
procesul de nvtrii .
.olul aprecierii colare poate fi scos bine n evident citnd o e(periena
de E. /. 0urloc% 1 unui grup de copii i sau fcut numai aprecieri pozitive , altui
grup numai negative si , n fine , celui de al treilea grup nu i sau fcut nici un
fel de aprecieri .Cel mai mult au progresat elevii care fceau parte din grupa
creia i sau fcut numai aprecieri pozitive .
'ezvoltarea intelectual si moral a elevilor se realizeaz n scoal nu
numai prin intermediul obiectelor de nvtmnt si a metodelor de predare , ci si
prin intermediul aprecierii colare .Ea are un dublu aspect 1 pe de o parte ,
influenteaz asupra dezvoltrii intelectuale , contribuind la contientizarea
nivelului pe care l are elevul , iar pe de alt parte influenteaz sfera volitiv
afectiv , prin intermediul tririi nemi$locite a succesului si eecului.
)n felul acesta aprecierea pedagogic contribuie la formarea aspiraiilor ,
intereselor si atitudinilor colarului .2ub influenta aprecierii colare are loc
accelerarea sau ncetinirea tempoului activittii intelectuale a elevului ,
sc!imbarea procedeelor de munc , formarea si transformarea mecanismelor
intelectuale .+precierea este un instrument de modelare a personalittii
colarului .Ea cluzeste paii elevilor , i a$ut s se integreze ct mai bine n
activitate , le ntreste ncrederea n ei si n cei din $ur ,oferindule satisfacii
morale pentru eforturile depuse.
+precierea fcuta de nvttor se rsfrnge n sfera relaiilor
interpersonale , precum si n opiniile grupului colar .2pre e(emplu , gratie
aprecierilor pozitive fcute de nvttori , copiii din clas i sc!imb atitudinea
fat de - elevii dificili - si izolai de grup .2ub influenta aprecierii colare se
formeaz la colar o anumit atitudine fat de propria activitate , fat de sine , se
contureaz o important si comple( facultate a personalittii *
+3&#+P.EC4E.E+ .+precierea e(prim valoare .Evaluarea randamentului
colar
Poate lua forma aprecierii verbale sau se poate e(prima printrun calificativ .,
+precierea * remarc 5. Pavelcu *este inseparabil de msura. #mul se nate
sub egida msurii , a comparaiei calitative si cantitative cu alii .,
+precierea fcuta de nvttor constituie un mod specific de comunicare ,
un -mesa$ pe care elevul l receptioneaz , si n funcie de semnificaia lui i
regleaz activitatea. Elevul, la rndul lui, e(prima un nou -mesa$,format de cele
mai multe ori din reacii emoionale ,atitudini ,gesturi.
2e apreciaz ca elevul care are formaia necesara, care tie sa se
autoaprecieze si autonoteze,va avea in medie rezultate mai bune dect in caz
contrar.4n invatare conteaz nu e(erciiul , repetiia ca atare,ci e(erciiul ale crui
rezultate sunt cunoscute.Cunoasterea rezultatelor este un factor esenial in
invatare.Eficacitatea invatarii scade cnd informaia despre rezultat
lipseste.Cunoasterea rezultatului aciunii sau a ncercrilor succesivenoteaz
4..+'3 prezint o dubla funcie 1 una de informare si alta de motivare.
+precierea este un proces biunivoc orientat . .eaciile emoionale ale
elevului fata de aprecieri si not , prin coninutul lor au un important rol
informativ pentru nvttor .Ele pot fi fapte indicatoare prin care acetia pot s
cunoasc nivelul de aspiraie al elevului , msura n care el accept sau respinge
aprecierea fcut , informaii inverse cu valoare si semnificaie pedagogic si
psi!ologic de necontestat .
E(periena curent arat c nu ntotdeauna manifestrile e(terioare indic
dac un elev accept sau nu aprecierea fcuta asupra sa de nvatator .Pentru
acest motiv se impune ca nvatatorul sa nu se multumeasca cu nregistrarea
semnelor si reaciilor e(terioare ale elevului , ci sa sondeze mai profund si prin
alte metode atitudinea elevului fata de aprecierea ce i sa fcut . 6ariana .oca
spunea 1 - Capacitatea de a citi e(presiile emoionale , deosebit de utila unui
educator , sau oricrei persoane a crei ocupaie cere cunoaterea atitudinii
omului n anumite situaii si influenarea eise poate perfeciona prin e(ersare .,
&ot aceasta autoare noteaz 1 - Elevii mici nu sunt capabili sasi autoaprecieze
n mod obiectiv rspunsurile .,)nvatatorul va trebui sasi nceap activitatea prin
a e(plica copiilor nsemntatea valorii numerice a notei , respectiv a
calificativului .
Este indicata metoda demonstrativa 1 sa se analizeze lucrrile si sa se
e(plice de ce elevii sunt apreciai pozitiv pentru unele lucrri si negativ pentru
altele .Evident , analiza comparativa trebuie sa aib o rezonanta afectiva , sa
suscite , la copii , sentimente si emoii pentru ca diferena dintre valoarea notelor
sa fie bine marcata .+ceste diferente pot fi mai convingtoare cnd se pun note
tuturor copiilor , pe baza aceleiai lucrri .Cu aceasta ocazie se pot prezenta ,
prin comparaie , lucrri foarte bune si slabe si notele corespunztoare .
- Elevul mic * afirma 5 . Pavelcu * apreciaz nota buna ca o manifestare
de iubire si nota rea ca dovada a lipsei de afeciune , a ostilitatii din partea
nvatatorului . .eacia la o nota rea , orict de indreptatita ar fi ea , este trita de
elev ca o frustraie declansand din partea lui ostilitate .,
+precierea pe care sio fac iniial copiii este o reflectare a aprecierii pe
care a fcuto adultul asupra calitatilor si aciunilor lor . +precierea obinuta n
scoal este ncorporata , asimilata de elevi , devenind un element esenial al
imaginii de sine . 2ub influenta aprecierii din scoal se formeaz la elevi o
anumita atitudine fata de propria activitate , fata de sine nsui . - +precierea
fcuta de profesor * scrie 5. Pavelcu * interiorizata de ctre elev , devine
autoapreciere 7 8ota profesorului are funcia de control , iar controlul , admis ,
acceptat si interiorizat de elev , devine la acesta autocontrol .,
Cunoaterea factorilor de care depinde atitudinea elevului fata de
aprecierea fcuta de nvatator prezint o mare importanta pentru munca
acestuia . Cunoscnd acesti factori , nvatatorul poate sa aleag mi$loacele cele
mai eficiente pentru formarea atitudinii corecte a elevului fata de aprecieri .
-+rta de a e(amina si aprecia * spune 9. /. Piobeta *comporta calitati
foarte diferite de acelea pe cere le necesita arta de a preda .,
6enionez cteva aciuni si e(periene care ar putea duce la dezvoltarea
capacitatii de analiza si evaluare a lucrrilor scrise si a rspunsurilor orale ale
elevilor , la perfecionarea nvatatorilor ca evaluatori si e(aminatori 1 corectarea
repetata a acelorai lucrri la intervale de timp , corectarea unei singure lucrri
de ctre un grup de nvatatori , fara nelegere prealabila , deprinderea cu diferite
metode de evaluare , iniierea n teste de cunostinte .
)ndeplinind o funcie diagnostica , prognostica , educativa si de selecie ,
aprecierea colara are valoare stimulativa si orientativa pentru elev , n msura
n care ea nu ramane e(terioara acestuia , n msura n care este neleasa si
acceptata .


/ibliografie 1
-+titudinea elevilor fata de aprecierea colara - , E. '. P. ,/ucureti ,
:;<= ,5. 'umitru
-Perfecionarea procesului instructiv educativ n ciclul primar - *
culegere metodica , /ucureti , :;;<
-6odernizarea nvatamantului primar - , 5. >ilipescu , /ucureti , :;?: