UNIVERSITATEA BABE BOLYAI

FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE I

GESTIUNEA AFACERILOR, CLUJ NAPOCA
Spania
Studnt!
O"ini#i
Va$i"%Ma&ian

Anu" ', EAI, G&upa (
1
Cup&in$
Capitolul 1. Elemente generale
1.1. Mediul Natural
1.2. Mediul Demografc
1.3. Mediul Social
1.4. Mediul Economic
1.5. Mediul Politic
1.6. Mediul Itoric
Capitolul 2. Cererea !i o"erta turitic# $n Spania
2.1. %"erta
2.2. Cererea
Capitolul 3. &urimul ' acti(itate pecifc# de er(icii
3.1. Ser(icii turitice
3.2. )gen*ii turitice
3.3. Ca+#ri turitice
Capitolul 4. Indicatori ai circula*iei turitice
2
Introducere
Spania ete o ,ar# ituat# $n ud-(etul Europei. mem/r# a 0niunii
Europene. Ete contituit# $n tatul ocial 1i democratic de drept. al c#rui "orm#
de gu(ern#m2nt ete monar3ia parlamentar#. )re capitala $n Madrid. 4n nord-et
e $n(ecinea+# cu 5ran,a 1i )ndorra. de-a lungul Mun,ilor Pirinei. 5ace parte din
Peninula I/eric# $mpreun# cu Portugalia 1i 6i/raltar. a(2nd de aemenea dou#
ar3ipelaguri. ituate unul $n Marea Mediteran# 7Inulele 8aleare9 1i cel#lalt $n
%ceanul )tlantic 7Inulele Canare9. De aemenea. de Spania apar,in dou# mici
teritorii din nordul )"ricii 7care includ ora1ele autonome Ceuta 1i Melilla9. precum
1i encla(a :li(ia din Pirinei. Spania are o upra"a,# de 5;4.645 <m=. find a patra
,ar# a continentului dup# m#rime. precedat# de >uia. 0craina 1i 5ran,a. Cu o
altitudine medie de 65; de metri deaupra ni(elului m#rii. ete a doua cea mai
muntoa# ,ar# a Europei dup# El(e,ia. Con"orm recen#m2ntului din 2;;?.
popula,ia a ete de 45.2;;.?3? de locuitori.
Dup# "2r1itul regimului 5ranco $n 1@?5. Spania a de(enit o monar3ie. apoi
o monar3ie contitu,ional# $n 1@?A. c2nd o nou# contitu,ie a "ot adoptat#.
Numele BSpaniaC ete deri(at din BDipaniaC. numele $n latin# cu care
romanii e re"ereau la toat# peninula. 1i pe care l-au preluat din grecul
BDipanEaC 7accent pe BiC. ca 1i $n ca+ul B>om2nieiC9. utili+at de c#tre )rtemidor
din E"e 7ec. I $.Dr.9. autorul celei mai (ec3i 3#r,i a %ccidentului. $n care decrie
am#nun,it Dipania roman#. %riginea termenului BDipaniaC ete atri/uit
"enicienilor. prima ci(ili+a,ie non-i/eric#. care a aFun $n peninul# pentru a-1i
eGtinde comer,ul 1i care a "ondat. $ntre altele. ora1ul acti( cel mai (ec3i din
%ccident. 4n lim/a lor punic# l-au numit Iep3anim. BCoat# de iepuriC. Iepurii e
g#eau 1i $nc# e g#ec $n a/unden,# $n )ndalu+ia. iar unele monede /#tute $n
epoca lui Dadrian repre+entau peronifcarea Dipaniei ca o doamn# a1e+at#. cu
un iepure la picioarele ei.
Ca !i detina*ie turitic#. Spania ete una dintre cele mai populare
detina*ii turitice ale Europei. ata deoarece *ara o"er# turim pentru toate
guturile 7de la itorie. arta. mare. (ia*a de noapte. gatronomie. multe o/iecti(e
turitice ce merit# # fe (#+ute9. Ca !i *ara. di"eren*ele de la un loc la altul o "ac
atracti(#. Sunt di"eren*e $n nordul t#rii. care ete umed !i (erde. centrul tarii e
aHa pe +ona de !e !i ete rar populat. coata mediteranean# ete "ertila !i
tr#lucitoare. udul tarii ete ucat !i fer/inte. Iar# a de(enit un loc popular
pentru (acan*ele de (ar#. $n pecial pentru turi!tii din >egatul 0nit. 5ranta.
6ermania !i Scandina(ia $n ultimii ani ai dictaturii lui 5rancico 5ranco. Din acea
perioad# Spania a de(enit a doua cea mai (i+itata *ar# din lume dup# 5ranta.
Capit)"u" *+ E",nt -n&a"
1.1. Mdiu" natu&a"
&eritoriul de /a+# al Spaniei ete dominat de platouri $nalte 1i de lan,uri
muntoae ca 1i Pirineii 1i Sierra Ne(ada. Din ace!ti mun,i i+(or#c mai multe r2uri
importante. precum &agu. E/ro. Duero. 6uadiana 1i 6uadalJui(ir. De-a lungul
coatelor e g#ec c2mpii alu(ionare. din care cea mai mare ete 6uadalJui(ir
3
$n )ndalu+ia. Spania e $n(ecinea+# la et cu Marea Mediteran# 7con,in2nd
Inulele 8aleare9. la (et cu %ceanul )tlantic. unde e g#ec. pe coata )"rican#.
Inulele Canare. Clima Spaniei ete $n principal temperat# 1i mediteranean#K
eGit# (eri calde $n interior. mai degra/# cu condi,ii moderate 1i $nnorate pe
coat#. Iernile unt $nnorate 1i reci $n interior. regiunile de pe coat# find relati(
temperate. Caracterul mediteranean predomin# la aproape $ntreaga upra"a,# a
,arii. Coatele de ud 1i cele mediteraneene 1i (alea r2ului 6uadalJui(ir au o
clim# denumit# Bmediteranean# a coatelorCL temperaturile unt /l2nde. iar
precipita,iile unt a/undente pe durata $ntregului an. $n a"ara (erii. >elie"ul
Spaniei ete unul munto. a(2nd a doua altitudine medie $n Europa 766; m9. dup#
El(e,ia. Spania are un total de 2.;32 <m de "rontiere teretre cu alte ,#ri. aceata
find conecin,a ampla#rii ale geografce $n ud-(et al continentului european.
Spania $mp#rt#!e!te cea mai lung# "rontier# cu Portugalia. numit# :a >aMa
7portug3e+# ) >aia9 N ea are o lungime de 1.2@2 <m. Cea mai curt# "rontier#
ete cu 6i/raltar. a(2nd doar 1.2 <m. &otalul "rontierelor maritime ete mai mare.
Se etimea+# c# Spania are aproape ?.AA; <m de coate. )ceta e datorea+#
mul,imii de inule. precum 8aleare 71.42A <m de coate9 au Canare 71.5A3 <m
de coate9.
1.2. Mdiu" d,)-&a.#
Se poate pune c# Spania ete compu# din multe na,ii dar a adoptat
cultura catilian# ca # fe cea paniol#. de1i eGit# o cre1tere a recunoa1terii a
altor na,ionalit#,i $n#untrul ,#rii. ca 1i a celei /a1te. Num#rul imigran,ilor $n
Spania a eGplodat $n ultimii +ece ani. aFung2nd de la 5;;.;;; $n 1@@6 la circa 4.5
milioane $n 2;;A. la o popula,ie de 45 de milioane. 4n aceat# perioad#. ,ara a
cunocut o cre1tere economic# puternic#. 4n 2;;? Spania a a(ut ofcial 45.2 de
milioane de locuitori. Denitatea popula,iei $n Spania ete de A@.6 loc. O<m=. find
mai c#+ut# dec2t $n alte ,#ri ale Europei %ccidentale. iar ditri/u,ia ei ete "oarte
dipropor,ionat#. MaForitatea popula,iei locuie1te pe l2ng# coat#. Comunitatea
Madrilen# find unica eGcep,ie.
Popula,ia Spaniei -a du/lat $n timpul ecolului PP datorit# eGplo+iei
demografce din anii Q6; 1i Q?;. Sc3ema cre1terii a "ot eGtrem de neregulat#. din
cau+a migra,iilor interne $ntre ate 1i ora1ele principale. Se preupune c# 11 din
5; de pro(incii ale Spaniei au u"erit o c#dere $n popula,ie pete ecol. )poi.
popula,ia -a ta/ili+at. a $nceput o nou# eGplo+ie. /a+at# ini,ial pe $ntoarcerea
paniolilor care au emigrat din Spania $n anii Q?;. 1i a "ot porit# de c#tre
num#rul mare al imigran,ilor din )merica :atin# 73A.?5R9. Europa %riental#
716.33R9. )"rica de Nord 714.@@R9 1i )"rica Su/a3arian# 74.;AR9.
1.3. Mdiu" $)#ia"
:im/a ofcial# $n tat ete lim/a paniol#. dar pe teritoriul Spaniei
e(or/ec $nc# 4 lim/i !i numeroae dialecte. &rei dintre acetea deri(# din latin#.
repecti( catalana. care e (or/etein Pro(incia Catalonia. (alenciana. (or/it# $n
Pro(incia Salencia !i $n Inulele8aleare. galiega. (or/it# $n Pro(incia 6alicia.
:im/# (or/it# $n &ara 8acilor nuete de origine latin#. necunoc2ndu-e eGact de
unde pro(ine. EGita o anume aem#nare $ntre aceat# lim/# !i lim/a georgiana
4
(ec3e. (or/it# $n >epu/lica 6eorgia. din Sec3ea 0niune So(ietic#. P2n# $n
1@5;agricultura a "ot uportul principal al economiei paniole. dar. $ncep2nd
cuaceata dat# -a trecut la indutriali+area *#rii.
Catolicimul ete religia predominant# $n Spania. 0n procent de @4R
dinpopulaie ete de religie catolic#. con"orm unui tudiu al Centrului de
In(etiga*ii Sociale reali+at $n anul 2;;5. Dup# catolici. alte religii minoritare
repre+int# doar 6R din populaie. Dup# num#rul de mem/ri. a doua religie ete
cea muulman#. Datele arat# c# A;;.;;; de peroane unt de religie ilamic#.
0rmea+# Martorii lui Ie3o(a. cu 1;3.?A4 de credincioi. EGit# de aemenea !i o
comunitate protetant# care are aproGimati( 5;.;;; de mem/ri. De aemenea.
mai tr#iec $n Spania !i aproGimati( 2;.;;; de mormoni. Comunitatea iudaic# nu
dep#!e!te 15.;;; de mem/ri.
1.4. Mdiu" E#)n),i#
Economia capitalit# miGt# a Spaniei uport# un PI8 care pe o /a+# per
capi*a repre+int# A;R din cel al economiilor (et-europene. 6u(ernul #u de
centru-dreapta a lucrat cu ucce pentru a c21tiga aderarea la primul grup de ,#ri
ce au lanat moneda unic# european# pe 1 ianuarie. 1@@@. )dminitra,ia lui Toe
Maria )+nar a continuat # u,in# li/erali+area. pri(ati+area. 1i deregularea
economiei 1i a introdu unele re"orme pentru taGe $n fnal. UomaFul a c#+ut (i+i/il
u/ adminitra,ia lui )+nar. dar r#m2ne una din cele mai mari rate din 0niunea
European#. la 13R. 6u(ernul $ncearc# # "ac# progree (iitoare $n c3im/area
legilor de munc# 1i re"ormare c3emelor de penie. care unt c3eia u,inerii at2t
a a(an#rii economiei interne a Spaniei. c2t 1i a competiti(it#,ii eGterne $ntr-un
mediu cu o moned# unic#.
Spania ete cea de-a doua detina,ie turitic# din lume 1i are 1;5 de
aeroporturi. %cup# locul 3 $n Europa 1i locul ? $n lume $n ceea ce pri(e1te
indutria contructoare de ma1ini. Pete A2R dintre (e3iculele produe $n Spania
unt eGportate $n pete @; de ,#ri. 4n al patrulea trimetru din 2;;A. economia
Spaniei -a comprimat cu 1R 1i a intrat $n cea mai ad2nc# receiune din 1@@3. Pe
$ntreg anul 2;;A. economia -a comprimat cu ;.?R "a,# de anul 2;;? iar din
2;11 Spania e con"runt# cu mari pro/leme datorate cri+ei economice.
1.5. Mdiu" p)"iti#
Spania ete o monar3ie contitu,ional#. cu o monar3ie ereditar# 1i cu un
parlament /icameral. Corte au )nam/lul Na,ional. Puterea eGecuti(# conit#
din Coniliul de Mini1tri pre+idat de Pre1edintele 6u(ernului 7aem#n#tor unui
prim minitru9. propu de monar3 1i ale de c#tre )nam/lul Na,ional dup#
alegerile legilati(e. Puterea legilati(# ete "ormat# din Congreul Deputa,ilor
7Congreo de lo Diputado9 cu 35; de mem/ri. ale1i prin (ot popular pe lite-
/loc. prin repre+entarea propor,ional#. detina,i # er(eac# timp de patru ani.
1i un Senat au Senado cu 25@ de locuri din care 2;A "ormate din ale1i direc,i pe
/a+a (otului popular 1i ceilal,i 51 trimi1i de legilaturile locale pentru a er(i tot
timp de patru ani. 4n 2;;3. Spania dicut# cu >egatul 0nit depre 6i/raltar. o
mic# peninul# care 1i-a c3im/at poeorul $n timpul >#+/oiului Spaniol de
5
Succeiune $n 1?14. Dicu,iile e re"er# la $mp#r,irea u(eranit#,ii aupra
peninulei. u/iect al unui re"erendum contitu,ional al gi/raltarienilor. care 1i-au
eGprimat opo+i,ia "a,# de orice act de upunere "a,# de Spania.
Spania ete. $n pre+ent. tatul autonomiilor. "ormal unitar. dar. de "apt.
"unc,ion2nd ca o "edera,ie de Comunit#,i )utonome. fecare cu puteri 1i legi
di"erite. EGit# unele pro/leme cu acet item. de (reme ce unele gu(erne
autonome 7acelea condue de partide na,ionalite9 $ncearc# un tip mai "ederal de
rela,ii cu Spania. $n timp ce gu(ernul central $ncearc# # reprime ceea ce unii (#d
c# 1i o autonomie eGcei(# a unor comunit#,i autonome 7eG. Vara 8acilor 1i
Catalonia9. &erorimul ete o pro/lem# $n Spania de at#+i. de c2nd E&)
7:i/ertatea 1i P#m2ntul 8ac9 $ncearc# # c21tige independen,a /ac# prin
miFloace (iolente. inclu+2nd utili+area /om/elor 1i a crimelor. De1i gu(ernul
autonom /ac nu ait# o at"el de (iolen,#. di"eritele aproprieri de pro/lem#
unt o ur# de teniune $ntre gu(ernele central 1i /ac.
Dup# $ntoarcerea democra,iei care a urmat mor,ii lui 5rancico 5ranco $n
1@?5. priorit#,ile politicii eGterne ale Spaniei erau de a $nl#tura /ariera i+ola,iei
diplomatice. de a eGtinde rela,iile cu alte ,#rii. de a intra $n Comunitatea
European# 1i de a defni rela,iile din domeniul ecurit#,ii cu retul tatelor
occidentale. 5iind mem/ru %&)N. Spania -a ta/ilit ca participant maFor $n
acti(it#,i interna,ionale multilaterale de ecuritate. Participarea ca mem/ru al
0niunii Europene repre+int# o parte imporant# a politicii ale eGterne. C3iar $n
multe c3etiuni contro(erate $n Europa %ccidental# Spania pre"er# #
coordone+e e"orturile ale cu partnerii #i europeni prim mecanimele de
cooperare politic# a 0niunii. Normali+2nd rela,iile diplomatice cu Coreea de Nord
$n 2;;1. Spania a completat proceul de uni(erali+are a politicii ale eGterne.
Spania a men,inut identifca,ia # pecial# cu )merica :atin#. Politica ei
u/liniea+# un concept de comunitate i/eroamerican#. eminamente rena1terea
idei itorice de 3ipanitate. care a c#utat # "ac# leg#tur# $ntre Peninula I/eric#
1i )merica de Sud prin lim/#. comer,. itorie 1i cultur#. Spania "u un eGemplu
e"ecti( de tran+i,ie de la dictatur# la democra,ie. cum ete ar#tat $n c#l#torii
politice ale regelui 1i mini1trilor la )merica. 6i/raltar. un teritoriu de 6 <m=. ete
un u/iect de diput# teritorial# $ntre Spania 1i >egatul 0nit. )cet teritoriu de
pete mare al coroanei /ritanice e aH# $n cea mai meridional# parte a Peninulei
I/erice 1i a "ot cucerit $n timpul >#+/oiului de Succeiune Spaniol# $n 1?;4
$mpreun# cu Minorca. una dintre Inulele 8aleare. De1i paniolii -au reintalat la
Maiorca dup# &ratatul de la )mien din 1A;2. 6i/raltarul a r#ma poeiune
engle+#. Situa,ie legal# a "ot regulari+at# de &ratatul de la 0trec3t. con"orm
c#ruia Spania ced# teritoriul. Spania a c3emat pentru a $ntoarce conducerea a
u/ 6i/raltar. dar maForitatea oamenilor din 6i/raltar opune acetuia. 5iecare
propunere paniol#. $mpreun# cu condominiu. a "ot re"u+at#. >e+olu,iile %N0
contr2ng Spania 1i >egatul 0nit # g#eac# o olu,ie a pro/lemei legate de
tatutul 6i/raltarului.
1.6. Mdiu" i$t)&i#
4ncep2nd cu ecol IP $.Dr.. cel,ii. "enicienii. grecii 1i cartagine+ii au intrat $n
Peninul# I/eric#. urma,i de >epu/lic# >oman#. care a aFun $n ecolul II $.Dr..
6
:im/# de acum a Spaniei. religia 1i itemul Furidic d#inuie din perioada roman#.
Cucerit# de (i+igo,i $n ecolul S d. Dr. Ui atacat# de mai multe ori $n ?11 de maurii
nord-a"ricani ilamici. Spania modern# a $nceput # e "orme+e dup# >econJuita.
e"orturile de a-i elimina pe mauri. care au r#ma aici p2n# $n 14@2. 4n 14?A
>egina Elia/eta I a Catiliei a $nt#rit inc3i+i,ia paniol#. intitu,ie inter+i# a/ia $n
1A34. $n timpul domniei Elia/etei a II-a. 4n 14@2 a "ot fnan,at# prima c#l#torie
pe )tlantic a lui Crito"or Colum/. pre W:umea Nou#W. P2n# $n 1512. unifcarea
Spaniei din +ilele noatre a "ot complet#. &otu1i. proiectul monar3ilor catiliani a
"ot de a unifca $ntreaga I/erie. iar acet (i a p#rut aproape $ndeplinit. c2nd 5ilip
al II-lea a de(enit rege al Portugaliei $n 15A;. 1i al celorlaltor regate i/erice
7colecti( cunocute ca 1i WSpaniaW care nu era pe atunci un tat unifcat9. 4n 164;.
poli,ia centralit# a Contelui de %li(are a pro(ocat r#+/oaie $n Portugalia 1i
CataloniaL Portugalia a de(enit un regat independent din nou. iar Catalonia -a
/ucurat de o independen,# aitat# de 5ran,a. dar pentru curt timp.
4n ecolul PSI. Spania a de(enit cea mai puternic# na,iune din Europa.
datorit# /un#t#rii deri(ate din coloni+area paniol# a )mericilor. Dar o erie de
r#+/oaie lungi 1i cotiitoare 1i re(olte a $nceput declinul puterii Spaniei $n
Europa. Contro(er# aupra ucceiunii la tron a conumat ,ara $n ecolul PSIII
7(e+i >#+/oiul Spaniol de Succeiune - important. un tat paniol centrali+at a
"ot ta/ilit doar dup# acet r#+/oi9. prin ocupa,ia din partea 5ran,ei $n timpul erei
napoleonice la $nceputul anilor 1A;;. 1i a condu la o erie de conHicte armate 1i
re(olte $ntre li/erali 1i uporterii Sec3iului >egim $n mare parte a ecolului PIPK un
ecol care a repre+entat 1i pierderea a mare parte din coloniile paniole din
)merici. culminate $n >#+/oiul Spano-)merican din 1A@A.
Secolul PP ini,ial a adu pu,in# pace. coloni+area Sa3arei de Set.
Marocului Spaniol 1i a 6uineei Ecuatoriale a "ot pro/at# ca 1i un u/titut al
pierderilor din )merici. % perioad# de dictatur# 71@23-1@319 -a $nc3eiat prin
ta/ilirea celei de ) Doua >epu/lic# Spaniol#. Cre1terea polari+#rii politice.
com/inat# cu cre!terea (iolen,ei ne(erifcate. a du la i+/ucnirea >#+/oiului Ci(il
Spaniol $n iulie 1@36. 0rm2nd (ictoria "or,elor ale na,ionalite $n 1@3@. generalul
5rancico 5ranco a condu o na,iune epui+at# politic 1i economic. &otu1i. $n anii
1@6; 1i anii 1@?;. Spania a "ot tran"ormat# gradual $ntr-o economie indutrial#
modern# cu un ector de turim $n cre1tere. Dup# moartea dictatorului 6eneralul
5ranco $n noiem/rie 1@?5. ucceorul #u deemnat peronal. Prin,ul Tuan Carlo
1i-a aumat titlurile de rege 1i de conduc#tor al tatului. El a Fucat un rol
important $n g3idarea Spaniei pre un tat democratic modern. mai ale $n
opo+i,ia unei $ncerc#ri de coup dQetat $n 1@A1. Spania a aderat la %&)N $n 1@A2 1i
a de(enit mem/r# a 0niunii Europene $n 1@A6. Dup# moartea lui 5ranco. (ec3ilor
na,ionalit#,i itorice - Vara 8acilor. Catalonia 1i 6alicia - li -a dat o autonomie
mare. care. -a eGtin pre toate regiunile paniole.
Capit)"u" '+ C&&a /i )0&ta tu&i$ti#1 2n Spania
'+*+ O0&ta
Spania ete principala detina*ie a turimului emi*#tor pentru
maForitateatatelor 0E. turimul contri/uind cu 12R la PI8. %rganimul teritorial
?
a/ilitat # coordone+e acti(itatea de turim !i caredepinde de prim#riile locale
ete Coniliul pentru &urim al Comunit#*ii. :a ni(elul fec#rei comunit#*i
autonome e ela/orea+# planuri trategice de actiuneintegrata. planuri ce
defnec modelul !i trategia de de+(oltare turitic# a +oneii tre/uie # e
integra+e $n ac*iunile de de+(oltare regional#. aigur2nd interac*iunea !i
integrarea $n politica turitic# a tatului !i a 0niunii Europene indomeniul
turimului. Prin Decretul 2346O1@@6 e ta/ile!te regimul de aFutoare !i itemul
decoordonare !i aplicare a Planului-Cadru de Competiti(itate a &urimului Spaniol.
Planul ta/ile!te anam/lul u/(en*iilor !i maurilor adminitrati(e pe care
tatuli comunit#*ile autonome tre/uie # le aplice pentru $m/un#t#*irea
competiti(itatiiectorului turim. Sitemul de u/(en*ii e ta/ile!te pe /a+a
Directi(elor 0niuniiEuropene ce pri(ec aFutoarele acordate $ntreprinderilor mici !i
miFlocii !i ere"era la urm#toarele domeniiL - "ormarea reurelor umane $n turim
-im/unatatirea te3nologiei - de+(oltarea de noi produe turitice. :egat de cadrul
legilati( al "unc*ion#rii ectorului turim $n Spania. nu eGita o lege a
turimuluicu caracter na*ional. ci fecare comunitate autonom# $!i are propria
legila*ie indomeniu. Claifcarea tructurilor de primire ete di"erit# de la o
comunitate la alta. cele mai multe comunit#*i autonome claifca tructurile de
primire at"elL
- 0nit#*i turitice 3oteliere
- 0nit#*i turitice eGtra3oteliere.
Din prima categorie "ac parteL 3otelurile. 3otalurile !i peniunile.
Dingrupul 3otelurilor "ac parte 3otelurile !i 3otelurile - apartament. Dotelurile pot
fclaifcate de la 5 la 1 tea. apartamentele !i 3otalurile de la 4 la 1 tea. iar
peniunile de la 3 la 1 tea. Din cea de-a doua categorie "ac parteL apartamentele
turitice. campingurile. +onele de campare municipale. (ilele de (acan*#. unit#*ile
agro-turitice. 3anurile. ta/erele !colare !i imilare. Spania de*inea la ni(elul
anului2;;? pete @.6;;.;;; de locuri de ca+are. din care cca 1.4;;.;;; locuri $n
cele 1A.;;; unit#*i 3oteliere care $n 2;11 au aFun la un num#r de 44.44; ca $n
2;12 # cad# cu un procent de ;.2R. Din totalul locurilor 5@R $l de*in 3otelurile
!i peniunile. 34R 3oteluri de 3.2 !i 1 tea !i ?R 3oteluri de 5 !i 4 tele.
De c2nd -a al#turat Comunit#*ii Europene. ectorul agriculturii. a tre/uit
# repecte politicile Comunit#*ii Europene. re+ultatul find acela c# multe opera*ii
reali+ate la car# mic#. $n pecial o/*inerea produelor lactate. a tre/uit #
$ncete+e. 4n pre+ent. $n cadrul agriculturii paniole lucrea+# aproGimati( 1;R din
"or*a de munc#. Produc*ia de cereale ocup# un loc important $n agricultur#
Spaniei. principalele recolte find cele de gr2u care ete culti(at $n Catilla.
)ragon !i EGtremadura !i de or+. culti(at $n ud-etul Spaniei. De aemenea
eGit# !i o produc*ie conidera/il# de ore+ culti(at $n regiunile din nordul Salenciei
!i udul Cataloniei. Cea mai important# recolt# "oloit#. din totalul produc*iei de
cereale ete lucerna "oloit# pentru 3rana animalelor. )lte recolte emnifcante
unt cele de "ecl# de +a3#r. m#line 7"oloite $n mare parte pentru ulei9. legume
7"aole. linte !i ma+#re9. citrice 7$n pecial portocale9. mere. pere. pierici !i
/anane. (egetale 7$n pecial ro!ii. ceap# !i cartof9 !i migdale.
A
Spania ete una dintre cele mai mari produc#toare de (in. Si*a de (ie.
"oarte r#p2ndit#. e concentrea+# mai ale $n +oneleL :a >ioFa. Saldepena $n
Noua Catillie. Malaga. Salea Duero $n Salla(oid. :e(ante $n Salencia !i Tere+ de la
5rontera. aceata din urm# find !i un important centru al produc*iei de cire!e.
:egila*ia paniol# $n materie de turim ete adaptat# la cerin*ele
Directi(ei 0niunii Europene inmaterie de (oiaFe com/inate nr. @;O314 din
iunie1@@;. care pre(ede protec*ia turitului $n calitate de conumator. Con"orm
acetei directi(e agen*iile de turim au urm#toarele o/liga*iiL
# o"ere turi!tilor in"orma*ii concrete depre er(iciile (2ndute
X # aigure protec*ia #n#t#*ii !i ecuritatea conumatorilor. o"erindu-le o
maGim# efcient# a /anilor c3eltui*i
X # $nm2ne+e turi!tilor documente Futifcati(e la $ncaarea /anilor pentru
er(icii
X # r#pund# pentru natur# !i tipul produului turitic pe c#tre ilproduc !i
comerciali+ea+#.
'+'+ C&&a
De!i $n Spania predomin# turimul cultural. turimul de litoral !i cel montan
unt de aemenea "oarte /ine de+(oltate. nu numai datorit# peiaFelor de o
deoe/it# "rumue*e. ci !i er(iciilor de o $nalt# calitate o"erite. )nual ute de mii
de turi!ti (i+itea+# Spania. $neta*i de a cunoa!te !i de a im*i pulul fer/inte al
lumii paniole.
4n 2;11. Spania a "ot principala detina,ie turitic# din 0E pentru
nere+iden,i 7peroane din tr#in#tate9. cu 23@.4 milioane de nop,i petrecute $n
tructuri de ca+are colecti(#. repre+ent2nd aproape un "ert 23.2 R9 din totalul
pentru 0E-2?. 4n $ntreaga 0E. primele trei cele mai populare detina,ii pentru
nere+iden,i au "ot Spania. Italia 71?A de milioane de nop,i9 1i 5ran,a 7123 de
milioane de nop,i9. care $mpreun# au repre+entat 52.5 R din totalul nop,ilor
petrecute de nere+iden,i $n 0E-2?. Detina,iile cel mai pu,in c#utate au "ot
:uGem/urg. :ituania 1i :etoniaK pentru a interpreta acete ci"re. ete necear #
e ,in# cont de m#rimea tatelor mem/re men,ionate.
Spania ete prin eGcelen*# o pia*# primitoare de turi!ti. Minunatele plaFe.
(arietatea peiaFului. itoria "acinant#. "ac ca aceat# tar# # fe
detinatiaprincipala a europenilor. de*in2nd uprema*ia ectorului(acational
Woare-plaFaW$n Europa. Cota de pia*# ce corepunde Spaniei ete de ?R din
numarulcalatoriilor !i 6.5R din (aloarea $nca#rilor din turimul mondial !i 15R
dinturimul European. Sindromul Y11 eptem/rieC a deplaat cererea turitic#
pre Europa. conFunctur# din care Spania a a(ut de proftat $nregitr2nd cre!teri
$n ceea cepri(ete turimul receptor $n ultimii 1; ani. 4n anul 2;11 au (i+itat
Spania A2.5@2.;15 peroane. din care 52.4??.553turiti. num#r ce repre+int# o
cre!tere cu aproape 2R "ata de anul anterior 7$n ci"re a/olute cre!terea find cu
2.6 milioane mai multi(i+itatori "ata de 2;1;9 icare ituea+# Spania pe locul 3 $n
@
lume. dup# C3ina din acet punct de (edere. Cre!terea num#rului de turi!ti a "ot
cu 1.5R mai mare "a*# de anul 2;1;. cre!tere uperioar# medie mondial#. 4n
pri(in*a $nca#rilor. Spania a $ncaat inanul trecut cca 36.;;; milioane euro ceea
ce a repre+entat 12R din produul intern /rut. 4n anul 2;;11 @2.3R din turi!tii
tr#ini care au (i+itat Spania au "ot europeni. 1.@R americani. ;.@R Fapone+i.
;.AR /ra+ilieni. 4.1R retul lumii. 4?R dintre turi!ti au "ot g#+dui*i $n 3oteluri.
3AR $n locuin*e. 1;R $n rulote. 5R $n compleGe turitice.
Principalele pie*e emi*#toare pentru Spania 7care repre+int# pete 66R din
num#rul oirilor9 untL
X Marea 8ritanie 2@R
X 6ermania 1?R
X 5ran*a 13R
X I#rile de To 5R
X Italia 2R
Capitolul 3. &urimul - acti(itate pecifc# de er(icii
(+*+ S&3i#ii" tu&i$ti#
&urimul cuprinde $n "era a de ac*iune o erie de acti(it#*i de natura
er(iciilor !i anumeL "urni+area de in"orma*ii. comerciali+area de (acan*e.
e"ectuarea unor preta*ii ' tranport. ca+are. alimenta*ie. agrement. tratament.
etc. De aemenea. tr##turile acetor acti(it#*i. luate indi(idual au $n totalitate.
eGprimate prin nematerialitate. intangi/ilitate. eterogenitate. conum mare de
munc# (ie au dinamimul !i di(erifcarea lor permanent#. ca "orme de
materiali+are a comportamentului economic. unt comune tuturor ramurilor
componente ale ectorului ter*iar. &otodat#. di(eritatea acti(it#*ilor ce dau
con*inut preta*iei turitice. ca !i pre+en*a unora dintre ele $n tructura altor
ramuri ale economiei. con"er# turimului caracterul unei ramuri de inter"eren*#.
De aici. amploarea !i compleGitatea leg#turilor ce e de+(olt# $ntre turim !i
celelalte ramuri ale economiei. indi"erent din ce ector "ac parte.
)cete rela*ii $m/rac# "orme di"erite. mani"et2ndu-e direct au indirect.
permanent au periodic. pe ori+ontal au (ertical. Spre eGemplu. pentru
de"#!urarea acti(it#*ii turitice unt neceare intr#ri $n alte ramuri caL indutria
contruc*iilor 7!i indirect. indutria materialelor de contruc*ii. a ticlei. a
lemnului. metalurgiei etc9. energetic#. alimentar#. teGtil#. etc. De aemenea.
turimul $ntre*ine leg#turi directe cu tranporturile. telecomunica*iile. cultura !i
arta. :a r2ndul #u. prin produele pe care le o"er#. contri/uie nemiFlocit la
aigurarea conumului popula*iei. &oate acetea ilutrea+# po+i*ia important# a
turimului $n tructura mecanimului economic !i rolul #u acti( $n proceul de
de+(oltare !i moderni+are a economiei.
C3eltuiala medie +ilnic# a turi!tilor $n Spania a "ot de aproGimati( 16;
euro. tructura de primire pre"erat# find 3otelul. pete 6;R din num#rul turi!tilor.
1;
Dup# cum e o/er(# principalul /a+in out - going pentru Spania ete Marea
8ritanie. *ara cu tradi*ie $n pri(in*a c#l#toriilor. Dintr-o popula*ie de 5A milioane
peroane. 15.4 milioane au ale ca detina*ie de (acan*a Spania. 4AR dintre
ace!tia find g#+dui*i $n 3oteluri. De men*ionat ete "aptul c# 13.5R din num#rul
de turi!ti /ritanicii care au c#l#torit $n Spania $n 2;;3-2;11 unt proprietari de
locuin*e $n aceat# *ar#. ceea ce "ace ca durata medie a eFurului acetora # fe
mai mare de 4 +ile. % alt# ur# de turi!ti pentru Spania ete 6ermania. $n anul
trecut c#l#torind $n Spania A.@ milioane turi!ti germani. Principalele +one alee de
ace!tia au "ot Inulele 8aleare. Canare. )ndalucia. A;R dintre ace!tia au
pre"erat ca miFloc de tranport a(ionul. 5ran*a ete o alt# *ar# emitent# de turi!ti
pentru pia*a paniol#. De!i 5ranta ete *ara care a primit cel mai mare num#r de
(i+itatori. "rance+ii repre+int# al treilea popor din lume $n pri(in*a c3eltuielilor $n
c#l#torii $n tr#in#tate. cca 2;.;;; milioane euro. pete ? milioane au ale Spania
ca detina*ie. ceea ce preupune circa 3A.AR din num#rul total de turi!ti care au
c#l#torit $n tr#in#tate. Secin#tatea cu Spania "ace ca 1;R din num#rul
c#l#toriilor # fe (i+ite la rude. iar A;R # fe pentru petrecerea (acan*ei. 4?R
din num#rul "rance+ilor care au c#l#torit $n aceat# *ar# au pre"erat ca miFloc de
ca+are 3otelul. De aemenea. tre/uie men*ionat c# 21R din turi!tii "rance+i care
au (i+itat Spania din 2;;3 de*in o locuin*# $n Spania. 5rance+ii o/i!nuiec #
petreac# $n Fur de 1; +ile $n Spania $n perioada de (acan*#. "oloind ca miFloc de
tranport automo/ilul. circa 45R "ata de 26 R care pre"era a(ionul Spania a
crecut $n 2;11 cu A.1R $n compara*ie cu anul 2;1;. iar principalele *#ri
YemitenteC de turi!ti au "ot Marea 8ritanie !i 6ermania. Spania a primit aproape
56.@1 de milioane de turi!ti tr#ini $n 2;11. ceea ce $neamn# o cre!tere de A.1R
$n compara*ie cu anul anterior. c2nd ci"ra acetora a atin doar 52.6 de milioane
de peroane.
(+'+ A-n4ii tu&i$ti#
Capitalul ocial necear dec3iderii unei agen*ii de turim tur ' operatoare
- (2n+#toare ete de 1A;.;;; euro. 12;.;;; euro pentru o agen*ie tur -
operatoare !i 6;.;;; euro pentru dec3iderea unei agen*ii (2n+#toare. 6rani*a
ete de 1A;.;;; euro $n ca+ul agen*iilor tur ' operatoare - (2n+#toare. 12;.;;;
euro agen*iile tur - operatoare !i 6;.;;; euro pentru agen*iile (2n+#toare. :a
acete ume e mai adauga aigurarea de 15;.;;; euro pentru fecare tip
deagentie. Din totalul agen*iilor de (oiaF paniole 3?R unt de tip tur - operatoare
i tur - operatoare - (2n+#toare 72?1 centrale !i 1AA? ucurale9. $n timp ce 63R
unt (2n+#toare. Sec3imea medie a agen*iilor ete de 1;.5 ani. ?AR dintre
acetea find ocietati pe ac*iuni. capitalul ocial mediu pe agen*ie find de
@3.15? euro. $n care participarea capitalului tr#in ete de numai A.5R din total.
Principale regiuni unde e aHa concentrate agen*iile de turim paniole
untL
X Madrid
X Catalonia
X Inulele 8aleare
11
X Inulele Canare
X )ndalucia
X Salencia
(+(+ Ca51&i tu&i$ti#
4n 2;11 au "ot 26A de milioane de $nnopt#ri $n unit#*ile de ca+are 7$n
cre!tere cu 6.4R comparati( cu 2;;@9 re+iden*i !i nere+iden*i ceea ce arata
catrainii au YconumatC nop*ile $n propor*ie de aproGimati( 5;R din totalul
turi!tilor.
2;;@ 2;1; 2;11
141 22A ;;0 153 @11 ;;; 1?5 5?; ;;;
Num#rul nop*ilor petrecute $n pania de non-re+iden*i $ntre 2;;@-2;11
Se o/er(a c#. $n ciuda cri+ei. num#rul celor care au ale # $!i petreac#
timpul $n Spania a crecut. Marea 8ritanie !i 6ermania. care au $nregitrat
cre!teri de @.1R !irepecti( 3R. De aemenea. cre!te !i num#rul de turi!ti care
pro(in din Italia 7ZA.5R9. I#rile Nordice 7A.4R9 !i 5ran*a 74.6R9. )nul 2;11 a "ot
al patrulea cel mai /un an din itoria Spaniei $n ce pri(e!te (i+itele tr#inilor.
dup# anul 2;;?. c2nd au (enit 5@.2 milioane de turi!ti. 2;;6. an care a a(ut 5A.4
milioane de tr#ini !i anul 2;;A. c2nd au oit 5?.4R milioane de turi!ti. Marea
8ritanie. cu 13 milioane. 6ermania. cu A.6 milioane !i 5ran*a. cu A milioane de
turi!ti.
12
E(olu*ia num#rului de turi!ti $n Spania
Dup# cum e poate o/er(a din datele de mai u denitatea turi!tilor pe
<m p#trat cre!te de la an la an. &urimul paniol continu# # fe unul dintre
pu*inele ectoare $n care e produc $m/un#t#*iri $n interiorul economiei paniole.
potri(it BEl MundoC. Spania a primit p2n# $n luna noiem/rie a anului trecut 53.@6
de milioanede turi!ti. ceea ce repre+int# o $m/un#t#*ire de ?.?R comparati( cu
aceea!i perioad# a anului anterior. dup# cum arat# datele Miniterului Indutriei.
&urimului!i Comer*ului.
Capit)"u" 6+ Indi#at)&i ai #i&#u"a4ii tu&i$ti#
4ntr-o itua,ie pu/licat# de European &ra(el Comiion. $n anul 2;;@. Spania
e aHa pe locul 1 7din 4; de tate monitori+ate ' de "apt 43. Sco,ia. Vara 6alilor 1i
Irlanda de Nord intr2nd $n calcule al#turi de )nglia u/ titulatura Marea 8ritanie9
din Europa la capitolul $nca#ri din turim de la turi1tii tr#ini. :a ni(el de 0E.
Spania e aHa pe locul 1. a(2nd $n# $n pate 5ranta !i Italia. ade(#ra*i
competitori $n turimul interna*ional
)nul 2;;@ a "ot un an de cri+# pentru turimul interna,ional. Doar trei
tate din 0E. 0ngaria. Suedia 1i Ce3ia au ie1it pe plu "a,# de anul 2;;A. iar
dintre tatele non-0E. alte patru.
&op $nca#ri 2;;@ $n 0E
1. Spania ' 3A.125 milioane euro
2. 5ran,a - 35.416 milioane euro
3. Italia - 2A.A56 milioane euro
4. 6ermania - 24.AA5 milioane euro
5. Marea 8ritanie - 21.615 milioane lire terline
...
23. >om2nia - AA5 milioane euro
24. Etonia - ?A2 milioane euro
25. :etonia - ?32 milioane euro
26. Malta - 622 milioane euro
2?. :ituania - 226 milioane euro
&op c#deri 2;;@ "a,# de 2;;A
>om2niaL -34.AR
IrlandaL -1A.@R
13
CMpruL -16.?R
:ituaniaL -14.3R
8elgiaL -1;.6R
6reciaL -1;.6R
...
%landaL - 2.2R
SpaniaL -1.@R
:uGem/urgL - 1.AR
DanemarcaL - 1.AR
Marea 8ritanieL - 1.3R
PoloniaL - ;.AR
4n 2;13 Spania a "ot *ara 0niunii Europene 70E9 cu cele mai mari (enituri
din turim de incoming. aFung2nd la 43.521 milioane de euro. urmat# de 5ran*a !i
Italia. potri(it datelor cu pri(ire la comportamentul turitic al re+iden*ilor din 0E
pu/licate de ofciul de tatitic# Eurotat. :a r2ndul #u. 5ran*a a o/*inut 41.6A;
milioane de euro de (enituri din turim. $n timp ce Italia a aFun la 32.;55
milioane de euro. 6ermania !i Marea 8ritanie ocup# urm#toarele locuri $n
claament cu 2@.666 milioane de euro $n (enituri !i. repecti(. a!a cum e arat#
$n ta/elul de mai Fo.
14
)!a cum in"ormea+# Comiia European#. primele cinci detina*ii turitice
din 0E au r#ma acelea!i $n ultimii doi ani. Spania nu ete numai detina*ia
"a(orit#. ea ete. de aemenea. *ara care c2!tig# cea mai mare cot# de pia*#. cu
o cre!tere de cinci puncte $n 2;13.
Spania 715R. Z59
5ran*a 711R. Z39
Italia 71;R. Z29
15
6ermania 7?R. Z29
)utria 76R. Z29
8i/liografeL
Demetrecu C. - Mar<eting. Edi*ia a Il-a. Ed. Europa No(a. 8ucure!ti 1@A1
Da(idon. >.- &ourim. Editura Piman. 1@@1
3ttpLOOepp.eurotat.ec.europa.euOportalOpageOportalOpu/licationOregional[Mear/oo
<
3ttpLOOepp.eurotat.ec.europa.euOportalOpageOportalOtourimOdataOdata/ae
3ttpLOOe(iionturim.roOclaamentul-(eniturilor-din-turim-international-in-ue
3ttpLOOro.\i<ipedia.orgO\i<iOSpania
16
FI7 DE AUTOEVALUARE 8 EVALUARE A
PROIECTELOR '9*6
Temaproiectului:_____________________Spania__________________________________
_
Nume i prenume: Olinici Vasile-Marian an2gr..EAI..!isciplina
Turism international..
"roiectul se sus#ine la seminar $a! ,a:! *pun#tp&5nta&
...% puncte
1?
Pun#ta; .na"!
)utoe(aluare 1 7nume !i emn#tur#9L [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
E(aluator 2 7nume !i emn#tur#9L [[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
E(aluator 3 7nume !i emn#tur#9L prof. univ.dr.Marinela &'ere_[[[[
[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[[
Nr
.
CRITERII DE EVALUARE auto
. 1
E(al
. 2
E(al
. 3
%/er(a
*ii
1. R"3an4a! ,a:! 9,(9 pun#t
1.1. >ele(an*a proiectului $n raport cu cerin*a
"ormulat# 7;.15 p9K
1.2. Elemente pecifce de originalitate ale
proiectului 7;.15 p9.
'+ St&u#tu&a /i #)n4inutu" /tiin4i.# a" p&)i#tu"ui!
,a:! * p
2.1 %/iecti(ele generale !i pecifce 7;.15 p9K
2.2. M#ura $n care datele pre+entate unt realite.
actuale. rele(ante 7;.15 p9K
2.3. C)n4inutu" /tiin4i.# demontrea+# o /un#
documentare !i capacitate de inte+# !i unt
rele(ante u/ apect cantitati( !iOau calitati( 7;.?;
p9K
3. F)&,a -&a.#1! ,a:! 9,(9 p
3.1.>eali+areade c3eme originale 7;.15 p9
3.2. Pre+entarea datelor u/ "orma de grafce !i
ta/ele de inte+# 7;.15p9
6+ Ca"itata &$u&$")& <i<"i)-&a.# ! 9,(9 p
1A
4.1. C%NS0:&)>E) !i citarea corect# de reure
notorii7;.15p9
4.2 C%NS0:&)>E) !i citarea corect# de reure
actuale 7;.15p9
=+ C)n#"u5ii &"3ant! 9,*9 p
5.1.. C)n#"u5ii" $unt #"a&, #)n#i$ /i #u
&"3an41 /tiin4i.#1 7;.1; p9K
TOTAL ,a:! ' pun#t0)&,a /i #)n4inut /i ,a:+*
pun#t p&5nta&
1@