Sunteți pe pagina 1din 47

mTest 1

1. Termenele de prescripie n dreptul familiei


1.1. Definii termenul de prescripie.
termenul de prescriptie inseamna dreptul la actiune, posibilitatea reclamantului de a sesiza
instanta de judecata intr-un caz concret pentru apararea unui drept subiectiv incalcat sau
contestat
1.2. Analizai termenele de prescripie n dreptul familiei.
in perioada curgerii termenului de prescriptie,persoana poate sa isi apere dreptul subiectiv
incalcat printr-o actiune in justitie. In dreptul familiei,prescriptia etinctiva nu este folosita,doar
cu unele eceptii,eistenta acestor eceptii este dedusa din art ! al"#,care prevede ca cerintele ce
tin de relatiile familiale sunt imprescriptibile,cu eceptia cazurilor cind termenele pentru
apararea dreptului lezat in cazurile eprese prevazute de lege,prescriptia etinctiva, se
aplica.$1.termenul de % ani,pu cererea unuia dintre soti privind declararea nulitatii conventiei
inc&eiate de celalalt sot care a stiut sau trebuia sa fi stiut ca al 2-lea sot este impotriva conventiei
respective 2.termenul de % ani pu impartirea bunurilor ce sunt in devalmasie %.un an pu
contestarea paternitatii '. % ani pu incasarea pensiei de intretinere pu perioada anterioara.
"urgerea termenului de prescriptie incepe din momentul indicat in articolul respectiv al ".#., in
cazul in care termenul nu e prevazut,termenul se calculeaza de la data cind persoana a aflat sau
trebuia sa afle despre incalcarea dreptului.In dreptul familiei mai eista si alte termene,in cadrul
carora pot fi eercitate anumite drepturi$ dretul copilui de a primi pensia de intretinere de la
parinti din momentul nasterii si pina la implinirea virstei de 1! ani, dreptul sotiei gravide sau a
unuia dintre soti ce ingrijeste de un copil comun pina la virsta de % ani,sau de un copil
invalid,pina la virsta de 1! ani de a primi intretinerea de la celalt sot, insa dupa apirarea
termenului dat, aceste drepturi nu mai pot fi realizate. (egislatia familiala prevede anumite
termene$ 1 de asteptare,fara de care nu pot fi efectuate anumite acte juridice)inregistrarea
desfacerii casatoriei la organele de stare civila-o luna* 2 termene necesare pu aparitia anumitor
rap. +ur. )virsta de inc&eere a casatoriei*%. termene minimale de indeplinire a obligatiilor
familiale prevazute de legislatie pentru a dobindi dr. (a intretinere), ani* '. -ermene in limitele
carora trebuie sa se produca anumite fapte juridice ce dau nastere la rap jur )pu ca tata al copilui
sa fie inscris fostul sot al mamei,copilul tre sa se nasca in timp de %.. zile de la mom desfacerii
casatoriei. , alte termene stabilite in scopul ocrotirii dr. "opilului si familiei)declaratia de nastere
a copilului sde face in termen de cel mult % luni din ziua nasterii*
1.%Este posibila contestarea paternitatii asupra persoanei ce a fost inscrisa drept tata al
copilului,fapt consfintit de articolul 49 CF,care prevede contestarea patrenitatii de catre tatal
firesc al copilui, in termen de un an, din momenutl din care a stiut sau trebuia sa stie de
inregistrarea ca tata a copilului pe alta persoana, decit el, el fiind sotul mamei.indiferent, daca
din momenul inregistrarii paternitatii au trcut un an si 6 luni, sau doar 6 luni, legislatia prevede
ca termenul de un an incepe sa curga din momentul in care a aflat sau trebuia sa afle ca ca tata
a opilului a fost inregistrata alta persoana
2. Condiiile de fond pentru adopie
2.1. Definii noiunea de condiie i noiunea de impediment la adopie./entru incuviintarea
adoptiei este necesara prezenta anumitor circumstante pe care le prevede legislatia, si anume $
"onditiile, adica acele circumstante ce trebuie sa eiste pentru inc&eerea actului juridic de
adoptie, si Impedimentele,acele imprejurari de fapt dau de drept,eistenta carora nu permite
inc&eerea adoptiei.
2.2. Analizai condiiile de fond pentru ncheierea actului juridic al adopiei.pot fi adoptati
copii minori,cu eceptia celor ce au dobindit cap de e pina la virsta de 1! ani. 0 conditie de
fond este interesul copilului, el fiind scopul oricarei adoptii, adica de la adoptator se cere garantii
morale si materiale necesare dezvoltarii armonioase a copilului,el avind nevoie de sanatate fizica
si psi&ica)asigurarea copilului cu conditii de trai ,alimente,imbracaminte,jucarii,ajutor medical*
si de o dezvoltare spirituala)dragoste,prietenie* o a doua conditie este1 virsta adoptatorilor,
minim 2, ani,avind capacitate de eercitiu, virsta maima a adoptatorului fiind ,. ani. 0 alta
cerinta de fond este formata de aptitudinea de a adopta a persoanei sau a familiei ce doreste sa
adopte,verificarea data se face in etapa administrativa a procedurii de incuviintare,putind fi
adoptatori doar pesr. "e prezinta garantii morale si spirituale pu dezvoltarea armonioasa a
copilului. 0 alta conditie este dictata de diferenta de virsta dintre adoptatot si si adoptata, cel
putin 1, ani)eceptie 1. ani* "onsimtamintul la adoptie reprezinta o alta conditie si se refera la
consimtamintul celui ce adopta,fiind de neinlocuit,fiind necesar de a veni de la o persoana cu
discernamint si care are aptitudinea de a adopta. 0 alta conditie legata de consimtamint se refera
la consimtamintul parintilor,care trebuie eprimat in scri,autentificata de notar sau autoritatea
tutelara si in unele cazuri este cerut consimtamintul celui ce urmeaza a fi adoptat,
consimtamintu2l dat se cere copiilor ce au implinit virsta de 1. ani
2.3. /entru aprecierea situaiei date trebuie de constatat dac3 mama copilului se esc&iveaz3
nemotivat de la ntreinerea 4i educaia copilului sau nu. "onform situaiei mama nu avea
posibilitatea s3 ntrein3 copilul, pentru care fapt 4i a plecat peste &otare. De aceea consider c3 nu
este ntrunit3 situaia n care mama nu locuie4te cu copilul 4i se esc&iveaz3 nemotivat de la
ntreinerea 4i educaia copilului mai mult de 5 luni, mai mult ca att c3 ea a manifestat intenia 4i
dorina de a lua copilul.
6n aceast3 situaie consider c3 s-a nc3lcat procedura pentru ncuviinarea adopiei,
deoarece nu s-a prezentat acordul scris al p3rinilor la adopia copilului )n cazul nostru al
mamei* 4i din aceste considerente ea poate solicita desfacerea adopiei.
Articolul 29. /reg3tirea pricinii pentru dezbateri judiciare
0rganul de tutel3 4i curatel3 prezint3 n judecat3 avizul cu urm3toarele anee$
f* acordul scris al p3rinilor la adopia copilului, cu ecepia cazurilor prev3zute la art.12,
din "odul familiei7
Articolul 12!. Adopia copilului f3r3 acordul p3rinilor
8u este necesar acordul p3rinilor pentru adopia copilului dac3 ace4tia$
a* snt dec3zui din drepturile p3rinte4ti7
b* snt declarai incapabili7
c* snt declarai disp3rui7
d* nu snt cunoscui7
e* nu locuiesc mpreun3 cu copilul 4i se esc&iveaz3 nemotivat de la ntreinerea 4i educaia
acestuia mai mult de 5 luni.
Ap3rarea drepturilor 4i intereselor legitime ale copiilor se pune pe seama autorit3ii
tutelare n cazurile de deces al p3rinilor, de dec3dere a lor din drepturile p3rinte4ti, de
abandon, de declarare a p3rinilor ca fiind incapabili, de boal3 sau absen3 ndelungat3, de
esc&ivare de la educaia copiilor, de la ap3rarea drepturilor 4i intereselor lor legitime, inclusiv n
cazul refuzului p3rinilor de a-4i lua copiii din instituiile educative, curative sau din alte
instituii n care se afl3 ace4tia, precum 4i n alte cazuri de lips3 a grijii p3rinte4ti.
Instana judec3toreasc3 este n drept s3 desfac3 adopia 4i n alte cazuri, dac3 aceasta o cer
interesele adoptatului.
)1* 9ot3rrea instanei judec3tore4ti privind ncuviinarea adopiei poate fi pronunat3 numai
atunci cnd copilul s-a aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori )adoptator* nu mai puin de 5 luni.
)2* 6n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat3 4i f3r3 stabilire acestui termen de ncercare,
motivele menionndu-se n &ot3rrea instanei judec3tore4ti.
Test nr. 2
1. Desfacerea c"s"toriei n instana de judecat"
1.1. Definii noiunea divorului 4i conceptele lui.
prin divort intelegem un act juridic de desfacere a casatoriei pintr-o &otatrire judecatoreasca ,la
cererea oricaruia dintre soti atunci cind continuarea acesteia a devenit imposibila din motive
serioase pentru cel care solicita desfacerea.In literatura de specialitate se cunosc urmatoarele
concepte$a*conceptia divortului-sanctiune care se prezinta ca o sanctiune pt comportamentul
culpabil al sotului nespecific vietii de familie la cererea unuia din soti7b*conceptia divortului-
remediu care sustine ideea ca divortul se produce pt a dezlega o situatie imposibila de mentinut
si este o usurare pt soti.7c*conceptia mita presupune doua modalitati$-divortul este intotdeauna
un remediu dar de cele mai deseori el presupune vina unuia sau ambilor soti7-divortul este o
sanctiune si doar prin eceptie poate fi un remediu.
1.2. Analizai temeiurile 4i procedura desfacerii c3s3toriei n instana de judecat3.
temeiurile#sotii au copii minori7lipsa acordului la divort a unuia din soti7cind eista acordul dar
dar unul din ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila7convetuirea sotilor si pastrarea
familiei mai in continuare devine imposibila7infidelitatea unuia dintre soti sub forma
adulterului7actele de violenta7alcolismul cronic al unuia dintre soti7interesele contradictorii ale
sotilor de ordin intelectual7eistenta unei boli grave de care sufera unul dintre soti si necunoscuta
de celalalt sot decit doar dupa inc&eierea casatoriei.procedura$actiunea de divort se intenteaza la
instanta de judecata de la locul de trai al sotului pirit iar in cazul in care la locul de trai al
reclamantului se afla afla copii minori sau din cauza sanatatii deplasarea lui este imposibila :la
instanta de judecata de la locul aflarii reclamantului,in instanta sint eaminate toate motivele de
desfacere a casatoriaei de catre judecatorul care c&eama la convorbire sotii,,daca din unele
circumstante constatate de judecator rezulta ca este posibila mentinerea familiei sau unul din soti
nu-si da acordul la divort atunci se amina eaminarea cauzei acordindu-se un termen de
impacare de la 1 la 5 luni iar daca masurile de impacare nu au dat rezultate si sotii continua sa
insiste asupra divortului instanta va satisface cererea respectiva
1.%.
"onsider drept teminic motivul indicat de catre sotul care cere divortul deoarece faptul ca
sotia face abuz de alcool si este violenta in familie afecteaza grav raporturile dintre soti,astfel
instanta de judecata va constata prin epertiza faptul ca sotia consuma alcool si in ce masura
afecteaza acest consum relatiile de familie,ca motiv in acest sens se poate prezenta doar
alcoolismul cronic.referitor la litigiile care se solutioneaza in procesul de desfacere a
casatoriei,in "# este stipulat epres ca in cadrul acestui proces se eamineaza doar litigiile cu
privire la partaj la copii si la intretinere,acordarea pensiei iar cererea decaderii mamei din
drepturile parintesti nu poate fi eaminata in procesul de divort.astfel la cerere poate fi stabilit
locul de trai al copilului iar din oficiu instanta se poate pronunta aspupra decaderii din drepturile
parintesti a mamei.
2. $%li&aia de ntreinere dintre ali mem%ri ai familiei
2.1. Definii obligaia de ntreinere 4i enumerai categoriile altor membri ai familiei.
obligatia de intretinere-epresia solidaritatii fata de familie,indatorire legala,morala impusa unei
persoane de a acorda altuia mijloace necesare traiului,educatiei.Alti membrii ai familiei sunt
fratii si surorile minore si majore inapte de munca,bunicii,nepotii minori si majori inapti de
munca,parintii vitregi inapti de munca,educatorii.
2.2. Analizai condiiile necesare pentru apariia obligaiei de ntreinere dintre ali membri ai
familiei.
incapacitate de munca-adica persoanele invalide de gradul 1,2,%, sau au atins virsta de
pensionare."onsider ca prin incapacitate de munca nu trebuie sa se inteleaga o incapacitate
absoluta,ci si ca icapacitate care deriva din satisfacerea unor cerinte de ordin social incapacitatea
de munca poate fi totala sau partiala,astfel intretinerea se acorda proportional cu gradul de
incapacitate7
starea de nevoie-acesta este situatia in care este o persoana care nu-si poate procura cele necesare
traiului,care nu are venituri dobindite prin munca sau produse de bunurile sale,consider ca o
persoana nu poate cere intretinere daca are bunuri care nu-i sunt neaparat necesare si care ar
putea fi vindute pentru procurarea celor necesare traiului.
comportarea corespunzatoare fata de cel ce asigura intretinerea-acela care se face vinovat fata
de cel obligat la intretinere de fapte grave nu are dreptul de a cere intretinerea de la acea
persoana
o persoana are obl de-a acorda intretinere daca dispune de mijloace suficiente de plata-adica se
tine cont de veniturile persoanei,se intelege deasemenea ca persoana fara mijloace materiale ori
venituri dar capabila de munca nu poate fi obligata la prestarea intretinerii in perioadele de timp
in care eista cauze teminice de eonerare cum ar fi boala sau eecutarea serviciului militar sa
situatia de somaj7
sa nu existe o persona obligata inaintea sa potrivit ordinii stabilite de lege-aceasta conditie
presupune ca eista mai multe persoane care au obligatia de a acorda intretinere insa o acorda
doar persoana care a fost investita prima prin lege in acest sens.
2.%.
"onsider ca va obtine incasarea pensiei de la fiul Anei deoarece In codul familiei este
reglementat dreptul sotului la intretinere care neceseta sprijin material timp de un an dupa
desfacerea acestuia, deasemenea mai este stipulat faptul ca parintii vitregi deasemenea au
dreptul de a cere intretinerea de la copii care ia intretinut si ia educat in timpul casatoriei.
est !
1. 'udenia i importana ei juridic"
1.1. Definii noiunea de rudenie.
;udenia reprezinta un izvor al raporturilor juridice familiale si este legatura bazata pe
descendenta unei persoane dintr-o alta persoana)linie dreapta* sau pe faptul ca mai multe
persoane au un ascendent comun)linie colaterala*
1.2. Analizai formele 4i determinai importana rudeniei. ;udenia poate fi dreapta si colaterala,
in depndenta de cum cum sunt nascute persoanele, una din alta sau de la un autor comun.
/ersoanele nascute unele din altele, in sensul ca una este copilul celeilalte, sau c&iar daca nu sunt
nacute una din alta)barbatii<, dar intre ele nu s-a intrerupt legatura de la parinte la copil, sunt
rude in linie dreapta)bunica,mama,fiul,nepotul de la fiu*. (egatura de singe dintre 2 persoane
care nu sunt nascute una din alta,dar au un autor comun,se numeste rudenie in linie colaterala
)fratii intre ei,verii primari,veri de-a 2-lea* linia de ;udenie dreapta poate fi ascendenta )copil-
parinte-bunic* sau descendenta)parinte-copil* /udele pot fi apropiate sau indepartate,aceasta
poate fi stabilita dupa gradul de rudenie,in cazul rudeniei pe linie dreapta,gradul rudeniei se
socoteste dupa nr nasterilor intervenite intre 2 pesoane )tatal,fiul, gradul 1*.la rudenia pe linie
colaterala,gradul de rudenie se stabileste dupa numarul nasterilor pornind de la una din rude in
linie ascendenta pina la autorul comun,apoi de la acesta in linie descndenta pina la cealalta
ruda)fratii-grad 2,verii '*.Deasemenea avem rudenie biologica si rudenie ce rezulta prin adoptie
)rudenie civila* In dreptul civil dovada rudeniei trebuie facuta in cazul mostenirii legale,in
dreptul procesual civil rudenia are importanta la recuzarea judecatorului,
epertului,specialistului,grefierului,eecutorului. In dreptul protectiei sociale, rudenia este
importanta la stabilirea cercului de persoane ce au dreptul de a primi o pensie de urmasi in cazul
decesului intretinatorului. In dr penal, rudenia este temei pu inlaturarea martorilor presupusi spre
audiere
1.%.
casatoria nu poate fi inc"eiata,datorita faputlui ca legislatia familiei interzice casatoria
intre rudele de pina la gradul #$. %i dat fiind faptul ca efectele juridice ale rudeniei de singe
sunt identice cu cele ale rudeniei civile inc"eerea casatoriei este imposibila, fapt consfintit si
de art &' al CF (&, litera b si e)
2. 'estana la plata pensiei de ntreinere
2.1. Definii noiunea de restan3 la plata pensiei de ntreinere.
pensia la intretinere se incaseaza de la data indicata in titlul eecutoriu in conformitate cu
&otarirea instantei judecatoresti, nu de la data prezentarii titlului eecutoriu sau a contractului
privind plata pensiei de intretinere, de regula aceste date nu coincid si de aceea se formeaza
restante, deci restanta se formeaza numai dupa pronuntarea &ot inst judecatoresti
2.2. Analizai condiiile 4i ordinea de determinare a cuantumului restanei.
restanta la pensia de intretinere se determina de eecutorul judecatoresc,la calcularea sumei
acesta se va conduce de cuantumul pensiei de intretinere stabilit de instanta judecatoreasca sau
de contractul privind plata pensiei de intretinere, daca pensia este stabilita intr-o suma baneasca
fia, calcularea restantei nu prezinta dificultati, deoarece suma lunara se imulteste la numarul de
luni in care nu a fost efectuata plata si se obtine suma totala, in cazul minorilor,cind cuantum,ul
intretinerii a fost stabilit in cote parti din veniturile debitorului,restanta se va calcula pornindu.se
de la aceasta.=e iau in vedere toate veniturile debitorului. (egea nu prevede epres modalitatea
de calculare a cuantumului restantei,dar in practica reiese din salariul mediu pe tara la momentul
calcularii restantei.=uma restantei poate fi contestata de ambele parti
2.%. /rin &ot3rrea instanei de judecat3 din 2% mai 2..% /anfilov /. a fost obligat la plata pensiei
de ntreinere pentru fiul >italii. /este 1 an de zile debitorul a disp3rut 4i a ncetat plata pensiei de
ntreinere. 6n anul 2..5 a fost stabilit locul afl3rii cet./anfilov /., 4i fiind impus la plata pensiei
de ntreinere i s-a calculat o restan3 n sum3 de 5... lei. Debitorul s-a adresat n instana de
judecat3 cu rug3mintea de a fi eliberat de plata restanei, deoarece fiul >italii a mplinit vrsta de
1! ani, dar 4i pn3 atunci el nu se afla n stare de nevoie, pe cnd el )debitorul* pl3te4te
ntreinerea pentru un copil din alt3 c3s3torie 4i s3n3tatea nu-i permite s3 lucreze permanent.
&. #n dreptul familiei, ca si in dreptul civil o mare importanta o are institutia bunei credinte,
consider ca daca in cazul in care * anfilov, nu se esc"iva de la plata de intretinere, prin
disparitia lui, ci se adresa in inctanta de judecata, invocind imposibilitatea de plata, instanta
putea sa-i modifice sau sa-l scuteasca de plata intretinerii ,insa in acest caz debitorul va fi in
drept de a aincasa restanta
+ dat fiind faptul ca se intrunesc cele + conditi,adica& restanta s-a format din motive
temeinice, salariu mic, stare de sanatate rea, prezenta altor copii minori la intretinere +.la
momentul dat debitorul nu poate ac"ita restanta....instanta jud va "otari fie modificarea fie
scutirea in dependenta de cercetarea administativa,adica daca cele expuse corespun
realitatii
Test nr. (
1. )ta%ilirea filiaiei fa" de mam" i contestarea maternit"ii
1.1. Definii noiunea de filiaie i e*plicai importana ei juridic".
filiatia - desemneaza un sir neintrerupt nasteri care leaga o persoana de un stramos al ei,un sir
neintrerupt de persoane intre care faptul nasterii a stabilit legatura de la parinte la copil in sens
restrins filiatia este raportul de descendenta dintre un copil si fiecare din parintii lui,ce se
intemeiaza pe legatura de singe dintre copil si parinti care rezulta din faptul nasterii si cel al
conceptiei.importanta juridica-filiatia stabileste provenienta copilului si respectiv stabileste si
dr si obl reciproce ale parintilor si copiilor
1.2. Analizai ordinea de sta%ilire a filiaiei fa" de mama n mod o%inuit i n cazul
folosirii mijloacelor de reproducere medical asistat".
0rdinea de stabilire a filiaiei fa3 de mama n mod obi4nuit constituie simplu fapt al nasterii
copilului,adica filiatia se stabileste fata de mama care a nascut copilului,in cazul folosirii
mijloacelor de reproducere medical asistata orice conventie intre mama surogat si cuplul
pentru care se va naste copilul nu poate fi invocat in drept ca izvor de obligatii,iar mama de
substitutie nu poate sa primeasca avantaje materiale de pe urma interventiei.ulterior nasterii
copilului se poate reglementa transferul filiatiei de la mama de substitutie la mama
substituita.
1.3.
?aternitatea poate fi contestata prin orice mijloc de proba pt a se stabili adevarul."onform "#
maternitatea poate fi contestata numai in instanta de judecata de catre persoanele inscrise drept
tata si drept mama in timp de un an de la data cind a aflat ca copilul i-a fost inlocuit
2. +roprietatea comun" n de,"lm"ie a soilor
2.1. Definii noiunea de proprietatea comun3 n dev3lm34ie.
/roprietate comuna in devalmasie reprezinta totalitatea bunurilor dobindite de catre soti in
timpul casatoriei, un bun este comun daca el este dobindit de oricare dintre soti in tipmul
casatoriei si nu face parte din categoria bunurilor personale
2.2. Analizai temeiurile apariiei dreptului de proprietate comun3 n dev3lm34ie a soilor.
temei pentru aparitia proprieteatii comune in devalmasie este casatoria inc&eiata in forma
prevazuta de lege, adica inregistrata la oficiul de stare civila.concubinajul,indiferent de durata
lui, nu serveste drept temei pentru aparitia proprietatii in devalmasie. -emeiuri ce reies din
temeiul genereal, adica inc&eierea casatoriei sunt$ apartitia veniturilor, detinerea unor bunuri ce
nu fac parte din categoria celor personale
2.%. *otrivit art +& al CF,fiecare sot are dreptul sa dispuna de bunurile mobile ce se afla in
proprietate comuna in devalmasie ,acordul celuilalt sot, fiind prezumat. #n aceste cazuri o
mare importanta o are interesul familiei in acest caz, piritul neavind intentii personale, ci a
actionat in interesul intregii familii si respectind necesitatile prioritare a bunastarii intregii
familiei, adica spre a avea un spatiu de trai decent si ca copii sa-si contiunie studiile,din
acest fapt reiese ca in acest caz conventia nu va fi declarata nula, insa in situatia in care
piritul ar fi actionat in interes propriu,c"eltuind banii in folosul ei, conventia urma sa fie
declarata nula
Testu nr.!
1. raportul juridic familial.
1.1 raportul juridic familial- relatiile de familie reglementate de normele de drept in acea
masura in care statul poate actiona asupra purtarii membrilor familiei pentru ai indrepta
in partea ce coincide dezvoltarii societatii umane
1.2 ---- dupa continut. ---
A . personale ) raporturele ce apar la inc&eierea casatoriei, stabilirea paternitatii,adoptiei,
instituirea tutelei etc.*
@ raporturi patriminiale) rapoturile dintre soti referitor la bunurile ce le apatin in timpul
casatoriei si in caz de divort, raporturile de intretinere pe care membrii familiei sunt obligati
sa o acorde unul altuia*
------ dupa caracterul de aparare------------------
A drepturile relative care un caracter absolut de aparare contra incalcarii din partea altor
persoane)dreptul parintilor la educarea copiilor,sau al reprezentantilor legali*
@ drepturile absolute cu unele semne ale raporturilor juridice relative) dreptul sotilor asupra
patrimoniului comun care este absolut in cazul cand se opune persoanelor straine si manifesta
caracterul relativ in cazul eaminarii dreptului comun de proprietate*
" raporturile relative care nu au caracter de aparare absolut) drepturile personale ce apar intre
soti in urma inc&eierii casatoriei si care sunt aparate in raport cu celalalt sot.*
-------------dupa temeiurile aparitiei------------
A raporturi de casatorie care apar in urma inc&eierii casatoriei
@ raporturi dintre copii parinti care apar in rezultatul nasterii copiilor
" raporturile asimilate de lege cu raportulile dintre copii parinti si care apar in urma adoptiei,
tutelei, curatelei.
D intre rude frati si surori bunici si nepoti.
1.% s-au stabilit raporturi avind ca baza temeiul aparitiei raporturilor juridice dintre parinti si
copii. "f.,! parintii au drepturi si obligatii egale fata de copii indiferent de faptul daca copiii
sunt nascuti in casatorie sau in afara ei, daca locuiesc impreuna cu parintii ori separat.
2 resta%ilirea in drepturile parintesti
2.1 decaderea din drepturile parintesti este o sanctiune care poate fi aplicata fata de parinti
care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiunile fata de copii ori fac abuz de drepturile lor
parintesti
=anctiunea data are o destinatie tripla
---- scopul principal al sanctiunii este de proteja sanatatea psi&ica si fizica a copilului si de a-
I crea conditii normale de viata
---- de a pedepsi parintii pentru comportamentul lor daunator
---- pentru a preintampina comportamentul negativ a parintilor fata de copii.
2.2 conform art.A. cf parintii pot fi restabiliti in drepturile parintesti daca
----- au incetat imprejurarile care au condus la decaderea lor din aceste drepturi
---- daca restabilire in drepturile parintesti este in interesul copilului
---- daca copilul nu este adoptat
;estabilirea in drepturile parintesti se face numai pe cale judecatoresaca la cererea persoanei
decazute din aceste drepturi si cu participarea obligatorie a autoritatii tutelare. (a depunerea
cererii parintele trebiue sa aneeze toate probele care dovedesc ca el si-a sc&imbat modul de
viata, are un venit stabil, un spatiu locativ si poate sa educe copilul cu respectarea drepturilor
lui. Autoritatea tutelara v-a da un aviz in vederea posibilitatilor de a educa copilul bazat pe
un control riguros. Autoritatea tutelara se v-a epune daca restabilirea parintilor in drepturi
coincide intereselor copilului . daca copiulul are deja varsta de a1. ani v-a fi audiat personal
pentru a afla opinia lui privind restabilire parintelui in drepturi.
2.3 in cazul cand copilul a carui parinti a fost decazuti din drepturile parintesti a fost adoptat
si adoptia nu a fost desfacuta, restabilirea in drepturi nu poate avea loc deoarece nu este
in interesul copilului de a-l desparti de adoptatori pe care el ii considera parinti si care ii
asiguira o copilarie fericita. "onform art.121 persoana care a fost decazuta din
drepturile parintesti nu poate adopta un alt copil.
Testul .
1 o%li&atia copiilor majori de a-si intretine parintii.
1.1 obligatia de intretinere reprezinta : obligatia copiilor majori apti de munca de a intretine si de
a ingriji parintii inapti de munca care necesita sprijin material.
"aracterele$
---legatura de rudenie dintre parinti si copii sa fie dovedita prin actele de stare civila
--copilul sa fie major si sa fie apt de munca
---parintii sa fie inapti de munca,adica invalizi de gradul1,2,% sau sa aiba virsta de
pensionare)femei-,Aani,barbati-52ani*
---parintii sa necesite sprijinul material,adica nu au posibilitatea sa isi asigure eistenta si traiul
din cauza ca nu primesc pensie ori ca sunt mici.
1.2 conform legislatiei in vigoare art !. copiii majori sunt obligati de a-si intretine parintii $
-- copii majori apti de munca sunt obligati sa intretina si sa ingrijeasca parintii inaoti de munca
care necesita sprijin material.
-- daca nu eista un contract privind intertinerea parintilor inapti de munca care necesita spreijin
material problema ac&itarii pensiei de intretinere de catre copii majori se solutioneaza pe cale
judecatoreasca
--- cuantumul pensiei de intretinere se stabileste de instanta de judecata intr-o suma baneasca
fia platita lunar tinandu-se cont de starea materiala si familiala a parintilor si a copiilor
--- la stabilirea cuantumului pensiei instanta judecatoreasca este in drept sa tina cont de toti copii
majori ai parintelui respectiv indiferent de faptul daca actiunea a fost pornita fata de unul ori toti
copiii.
--- copilul poate fi eliberat de obligattia de intretinete a parintilor inapti de munca daca instanta
de judecata v-a stabili ca acestea s-au esc&ivat de la indeplinirea obligatiilor perintesti fata de
acest copil.
--- copiii ai carort parinti sunt decazuti din drepturi se scutesc de obligatia de intretinere
1.3 in caz ca parintii nu doresc ca pensia de intretinere sa fie incasata de la toti copii instanta de
judecata poate obliga la plata numai pe unul duntre copii dar l-a stabilirea cuantumului se v-
a lua in vedere ca ceilalti copii acorda intretinerea benevol.
2notiunea su temeiurile incetarii casatoriei
2.1 incetarea casatorieiBincetarea raporturilor juridice dintre soti izvorite din casatoria legala
iCn urma survenirii anumitor fapte juridice.
2.2 temeiurile incetarii casatoriei sunt$
---decesul unuia dintre soti $ casatoria se consitera incetata din siua decesului sotului
documantul ce serveste ca dovada este certificatul de deces eliberat de 0="
--- declarare pe cale judecatoreasca a decesului unuia dintre soti$ persoana poate fi declarata
decedata printr-o &ot a instantei daca timp de % ani la domiciliul sau lipseste informatia despre
locul unde se afla ori dupa 5 luni daca a disparit in imprejurati ce prezenta o primejdie pentru
moarte. Declararea de catre instanta de judec nu eclude faptul reaparitiei persoanei, in urma
acestui fapt sotul aparut se restabileste in toate drepturile civile. "asatoria se restabileste in baza
cererii ambilor soti cu acordul acestora. "asatoria nu poate fi restabilita daca celalalt sot a
inc&eiat o noua casatorie.
---- desfacerea casatoriei prin divort$ la desfacerea casatiriei prin divort este necesar acordul
ambilor soti bazate pe motive temeinice care au vatamat grav raporturile dintre soti. Dreptul de
desface casatoria o au fiecare dintre soti cu eceptia cand sotia este gravida si timp de un an de la
nasterea copilului..
(egislatia reglementeaza 2 modalitati de desgacere a casatoriei$
1 judiciara- prin instanta de judec
2 administrativaBprin intermediul organelor de inregistrare a actelor de stare civila
2.3 principiul constitutional : monogamiaBreprezinta faptul ca barbatul Dfemeia care este
casatorita nu poate sa se casatoreasca fara a fi desfacut casatoria anterioara. In situatia data
poligamia este sanctionata prin desfacerea ambelor casatorii . In cazul daca nu ar fi eistat o
cerere la fel din partea ?ariei 0laru , /antea 0lga putea sa se adreseze cu o cerere privind
declararea absentei fara veste a sotului cea ce va simplifica procedura divortului insa doar dupa
epirarea termenului de % ani.
-estul /
1 re&lementarea juridica a raporturilor parinti copii in prezenta elementului de
e*tranietate.
1.1 cetatenii straini si cu domiciliul pe teritoriul ;? in relatiile familiale au aceleasi drepturi si
obligatii ca si cet.;?, deci legea aplicabila este "odul #amiliei.
1.2 modul de stabilire a maternitatii si paternitatii se determina pe terit.;? de legislatia
nationala. Indiferent de faptul daca copilul este nascut din cet. =traini apatrizi ori este cet.;? .
legea nationala guverneaza stabilirea si contestarea maternitatii si paternitatii indiferent de
domiciliul copulului cet.;?. paternitatea poate fi stabilita prin depunerea declaratiei comune
tatalui impreuna cu mama copilului la 0=" sa prin instanta de judecata. Daca parintii copilului
locuiesc in strainatate ei sunt in drept sa se adreseze cu o declaratie privind stabilirea paternitatii
ori maternitatii la misiunile diplomatiece ori oficiile consulare ;? cu conditia ca macar unul
dintre parinti este cet.;?.
1.3 parintii sunt obligati sa intretina copiii. /ensia de intretinere a copiilor minori se incaseaza
din salariul sau din alte venituri ale parintilor in marime de 1D% pentru 2 copii. "uantumul pensiei
poate fi micsorat D majorat de instanta tinandu-se cont de satrea materiala si familiala a
parintilor.c&iar daca parintii s-au despartit ei trebuie sa-si respecte obligatia de intretinere a
copiilor.
2 notiune de casatorie nula si cazurile de nulitate.
2.1 casatoria nula --- se declara atunci cand cei care se casatoresc nu respecta cerintele pevazute
de lege cu privire la inc&eierea casatoriei.
Deosebim$ nulitate absoluta---care sanctioneza casatoria inc&eiata cu nerespectarea cerintelor
legii fapt pentru care se aduce atingere intereselor generale ale societatii
8ulitate relativa--- care se aplica pentru sanctionarea casatoriei inc&eiate prin vicierea
consimtamantului unuia dintre viitorii soti)eroare,dol violenta*
2.2cauzele de nulitate a casatoriei#
----lipsa consimtamantului viitorilor soti----- sotii trebuie sa-si dea consimtamantul personal si in
mod public, sa raspunda afirmativ la intrebarea functionarului de stare civila daca se casatoresc
de buna voie si constient
---- casatoria a fost inc&eiata intre persoane ce nu au atins varsta matrimoniala)1! barbati, 15
femei*. >arsta natrimoniala la barbati poate fi redusa in baza deciziei autoritaii administrative
publice locale in lipsa unei astfel de decizii casatoria poate fi declarata nula
--- casatoria a fost inc&eiata fara ca viitorii soti sa fie supusi unui eamen medical. (egislatia
prevede ca viitorii soti trebuie sa se informeze reciproc despre starea sanatatii , acesta poate servi
ca temei a declararii nulitatii doar in cazul cand se depisteaza ca unul dintre soti este bolnav de o
boala venericca D =IDA . in cazurile cand sotii sunt sanatosi lipsa eaminarii medicale nu poate
servi drept temei petru declararea casatoriei nule.
--- casatoria afost inc&eiata cu o persoana care deja este casatorita.,apararea principiului
monongamiei adica barbatul Dfemeia poate sa se afle in acelasi timp numai intro singura
casatorie.
-rudeniaBpoate fi declarata nula casatoria inc&eiata intre rudele de linie dreapta pana la al '
grad.se mai considera nula casatoria inc&eiata intre adoptat si adoptator si intre adoptat si o
ruda a adoptatorului pana la al 2 grad de rudenie.
---lipsa capacitatii de eercitiu face imposibila casatoria prin faptul ca starea persoanei
eclude manifestarea unui consimtamant liber. /entru ca o casatorie sa fie declarata nula din
acest motiv trebuie sa eista la data inc&eierii casatoriei &otararea inst de judec despre
declararea persoanei ca fiind incapabila.
---casatoria inc&eiata intre persoanele condamnate la privetiune de libertate in perioada cand
ambele isi ispasesc pedeapsa, cei ce se afla in privatiune de libertate nu au acces la 0="
pentru a depune o cerere de inc&eiere a casatoriei.
E--casatoria inc&eiata intre persoane de acelasi se., deoarece aceasta este contrar scopului
casatoriei si functiilor familiei.
--- casatoria fictiva daca la inc&eierea casatoriei se urmaresc alte scopuri decat intemeierea
unei familii .putem spune ca castoria a fost inc&eiat numai de forma iar consimtamantul nu
este sincer. (a inc&eierea casatoriei se urmaresc interese de ordin material Dde alt ordin$ de a
dobandi cet. , de dobandi o locuinta etc.
2.3 in situatia creata se poate desface casatoria la 0=" la cererea unui sot cu o persoana ce
este condamnata pe un termen mai mare de % ani insa A a incalcat legislatia si in special
principiul monogamiei. Instanta poate decide sa declare nula 1 casatorielasand in vigoare a 2
casatorie dat fiind faptul ca au 2 copii si relatiile lor sunt foarte bune.
Testul 0
1 proprietatea personala a sotilor
1.1 proprietatea personala este aceea care apartine numai unuia dintre soti si care dispune de ea
independent de celalalt sot
1.2 categoriile proprietatii personale asotilor sunt$
---- bunurile care au apartinut fiecaruia dintre soti pana l-a inc&eierea casatoriei--- pentru
determinarea unui bun ca fiind proprietate personala urmeaza sa fie concreticzata data l-a care a
fost dobantit bunul. Daca aceasta data este anterioara datei la care a fost inc&eiata casatoria acest
bun v-a avea calitate de bun personal important este ca trebuie sa eiste o dovata ca aceste bunuri
au fost dobandite pana la inc&eierea casatoriei. -ot proprietate personala a unuia dintre soti vor fi
bunurile procurate de unul dintre ei in timpul casatoriei pe banii care i-au apartinut sau care i-a
dobandit din realizarea unui bun personal.
---- bunurile primite in dar, obtinute prin mostenire ori in baza altor conventii gratuite de catre
unul dintre soti in timpul casatorieiBbunurile primite in dar sunt proprietate personala in
cazurile cand au fost primite de unul dintre soti in baza unui contract de donatie D in calitate de
dar de la diferite institutii pentru merite diferite
--- lucrurile de uz personal)imbracamintea, in caltamintea si alte obiecte cu eceptia bijuteriilor
de pret si a altor obiecte de lu- sunt proprietate personala lucrurile de uz personal indiferent de
modul de dobandire si timpul dobandirii lor.
1.3 conform codului civil bunurile care au apartinut sotilor inainte de inc&eierea casatoriei
precum si cele dobandite de ei in timpul casatoriei in baza unui contract de donatie sau mostenire
sunt proprietate eclusiva a sotului care le-a dobandit. Instanta de judecata poate &otara
restituirea a jumatate din suma pe care au investit-o sotii pentru reparatia capitala a imobilului
adica 2, ... lei.
2 contestarea paternitatii si a maternitatii
2.1conform codului familiei contestarea maternitatii Dpaternitatii poate fi efectuata doar pe cale
judecatoreasca de catre persoanele inscrise drept mamaDtata sau de catre persoanele care sunt
mamaDtatal firesc al copilului, de catre copil la atingerea majoratului, de catre tutorele
copiluluiDtutorele parintelui declarat incapabil.
2.2 contestarea maternitatii$ poate fi efectuata rezultand din certificatul de nastere eliberat pe
baza inregistrarii nasterii. =tarea civila se dovedeste cu certificatele de stare civila eliberate in
baza actelor de stare civila in modul stabilit de lege. Datele inscrise in certificatele de nastere se
prezuma absolute deci si filiatia fata de mama este absoluta dar nu este eclus faptul ca
prezumtia nu corespunde realitatii.
"ontestarea paternitatii$ este posibila in acele cazuri cand in registrul de inregistrare a nasterilor
nu este inscris tatal care este de fapt.contestarea paternitatii se intampla atunci cand se pune
problema fortei juridice a prezumtiei de paternitate si a concordantei acesteia cu realitatea .
prezumtia de paternitate nu are caracter absolut pentru ca legea permite sa se faca dovada
contrara acestei prezumtii. Imposibilitatea ca persoanele indicate sa fie tatal copilului poate fi $
de natura fizica) lipseste capacitatea de procreare* de natura sociala)imposibilitatea de coabitare
a sotilor datorita unei privatiuni de libertate, unei disparitii, unei misiuni in strainnatate* ori
morala) conflicte grave intre soti in timpul conceperii copilului*. /entru a rasturna prezumtia de
paternitate inst trebuie sa recurga la probele care demonstreaza paternitatea precum si alte probe
stiintifice in scopul aflarii adevarului.
2.3 conform codului familiei art 'A alin % $ copilul nascut din parinti casatoriti ori in timp de %..
de zile din momentul desfacerii casatoriei, declararii casatoriei nule sau decesul sotului mamei
copilului are ca tata pe sotul )fostul sot* al mamei daca nu a fost stabilit contrariul. 0 data ce a
fost inscris ca tata a copilului nu poate fi razuit numele lui , insa adeverirea poate fi contestata
prin probe ori prin metode stiintifice ca el nu este tatl biologic al copilului.
Testul 9
1 metoda de re&lementare
1.1 metoda dreptului familiei constituie totalitatea procedeelor, mijloacelor si formelor de
reglementare a relatiilor care formeaza obiectul dreptului familiei.
1.2 cu ajutorul acestor procedeeie dreptul familiei supune comportamentul membrilor unor limite
care asigura intarirea familiei, realizarea drepturilor fiecaruia dintre ei si indeplinirea obligatiilor
care le revin. Fista mai multe opinii referitor la metoda drept familiei. Gna dintre ele $ cresterea
numarului de norme juridice cu caracter dispozitiv a largit aplicarea metodei permisive pastrand
un num mare de norme juridice cu caracter imperativ. In esenta aceasta si determina metoda dr
familiei ca imperativ-permisiva. 8ormele juridice ale dr familiei permit participantilor la
raporturile juridice familiale sa-si aleaga comportamentul respectand dreturile si interesele
celorlalte subiecte. In cazul incalcarii dreptirilor si intereselor altor subiecte se aplica normele
imperative ale legii.
1.3 in doctrina se discuta promblema corelatiei dreptului familiei cu dreptul civil. Astfel s-au
creat 2 opinii
1 dreptul familiei este o parte componenta a dreptului cuvil, o subramura a cestuia
2 dreptul familiei este o ramura de sinestatatoare distimcta de dreptul civil.
(a baza primei opinii se afla asemanarea obiectului dreptului familiei cu obiectul dreptului civil-
raporturile personale si patrimoniale care apar intre mem brii familiei si metoda de reglementare
care este mai mult dispozitiva cat si lipsa altor criterii materiale care ar deosebi relatiile de
familie de relatiile reglementate de alte ramuri de drept. /entru a sprijini a 2 ideie se aduc
argumente$
--- eistenta unui domeniu important de relatii sociale cu particularitati specifice a determinat
delimitarea relatiilor de familie de relatiile de drept civil
---- aceste relatii sunt reglementate separat din punct de vedere juridic$ de codul familiei si de
codul civil.
--- un alt criteriu este metoda de reglementare a dreptului familiei care are un caracter permisiv-
imperativ. 8ormele dreptului familiei reglementeaza raporturile personale dintre membrii
familiei , cele patrimoniale fiind derivate de la primele. =pre deosebire de dreptul civil relatiile
patrimoHniale in dreptul familiei caracterizeaza legaturile personale dintre membrii familiei nu
sunt niste relatii marfa- bani, adica nu fac parte din circuitul economic.
--- dreptul familiei este o ramura autonoma de drept care are scopurile sale ce determina
principiile fundamentale care stau la baza ei.
2 o%li&atia de itretinere a sotilor
2.1legislatia prevede$ ca sotii isi datoreaza intretinerea materiala reciproca care consta in$
ducerea gospodariei casnice comune, participarea la c&eltuielile casnice, la educarea copiilor. ..
In cazul cand sotii au o convietuire normala , problema obligatiei legale die intretinere dispare ,
deoarece fiecare din ei contribiue prin mijloace dobandite prin munca la toate c&eltuielile
casnice. Astfel prin sentimentele de solidaritate , prietenie, afectiune, care domina raporturile
dintre soti si stau la baza familiei , problema obligatorie de intretinere e rezolvata de la sine.
2.2pensia de intretinere se plateste$ sotului inapt de munca care necesita sprijin material, sotiei
insarcinate, sotului care ingrijeste copilul comun timp de % ani dupa nasterea acestuia, sotului
care ingrijeste pana la varsta de 1! ani un copil comun invalid daca acest sot nu lucreaza iar
copilul necesita ingrijire. /ensia de intretinere se plateste doar in cazul cand persoanele sus
enumerate nu au venit propriu suficient iar sotul care datoreaza intretinere are posibilitatea de a o
plati. /entru determinarea mijloacelor materiale a ultimului sot se tine seama de veniturile de
munca activitatea de antreprenor , activitatea intelectuala si de obligatiile de intretinetre fata de
alti membrii ai familiei acestuia. "uantumul pensiei de intretinere se stabileste de catre instanta
de judec intro suma baneasca fia platita lunar tinanu-se cont de conditiile enumerate mai sus.
2.3 fostul sot este obligat sa ii acorde sprijin material fostei sale sotiicare a devenit inapta de
munca inca in perioada casatoriei. "auza din care fostul sot a devenit inapt de munca nu are vreo
importanta , este important doar momentul cand fostul sot a devenit invalid
Testul 1
1.$%iectul de re&lementare al dreptul familiei 1.1.Definii obiectul dreptului familiei. 0biectul
dr # il formeaza raporturile de familie si personale si patrimoniale care apar intre membrii unei
familii. 1.2.Analizai relaiile sociale reglementate de dreptul familiei.1*;aporturile de casatorie-
conditiile si modalitatea de inc&eiere,incetare si declarare a nulitatii casatoriei ,reglementaza
relatiile personale napatrimoniale si patrimoniale din casatorie.2*;aporturile care rezulta din
rudenie-sin raporturi personale si patrimoniale care apar intre parinti si copii in urma atestaruii
provinientii lor,si rap-le dintre frati si surori,bunici si nepoti si obligatia de intretinere dintre
aceste pers.%*;aporturi ce rezulta din adoptie si alte forme de ocrotire a copiilor orfani si a celor
lipsiti de grija parinteasca. '*?odul de inregistrare a actelor de stare civ aceste rep-ri inclinam
mult spre dr administrativ,pu ca sunt implicate organele administrative,obiectul inregistrarii il
formaza$nasterea ,decesul,inc&eerea sau desfacerea casatoriei,stabilirea paternitatii, inregistrarea
adoptiei s.a ;aporturile da familie au unele particularitati pe care nu le intilnim la alte categorii
sociale $a*ele apr din fapte jur deosebite precum casatoria,rudenia, patermitatea,adoptia.b*baza
lor o constituie casatoria si rudenia acestea avind caracter de continuitate.c*apar intre pers
apropiate-au un caracter strict personal.d*imposlbilitatea instrainarii dr si ob familiale,ele nu pot
fi transmise,cedate prin vointa pers.e*relatiile dintre membrii familiei sunt bazate pe emotii,se
eprima pein incredere si sunt gratuite. 1.%. Decidei asupra autonomiei dreptului familiei
ree4ind din relaiile sociale reglementate de dreptul familiei 4i relaiile sociale reglementate de
dreptul civil Ambele disciplini reglementeaza si relatii sociale diferite dar si unele categorii de
relatii care nu sunt autonomr,,relatiile sociale ale dr # tin de casatorie
,adoptie,paternitate,maternitate,daca la desfacerea casatoriei eista m multe probleme de
inpartirea averii sau privind calcularea termenelor de prescriptie sau repararea prejudiciului
material si moral sau privind plata pensiei de intretinere sau declararea nulitatii casatoriei aceste
relatii sociale prevazute in " civil de aici reese ca au o autonomie directa cu relatiile sociale
reglementatea de dr familiei.
2.1oiunea i elementele contractului matrimonial
2.1. Definii noiunea contractului matrimonial.este conventia inc&eiata benevol intre pers care
doresc sa se casatoreascasau intre soti,in care se determina drepturile si obligatiile partimoniale
ale acestora in timpul casatoriei si sau in caz de divort.
2.2. Analizai elementele contratului matrimonial.%copul-inc&eierii " ? este de a modifica
regimul partimonial al sotilor,pu ca el sa fatisfaca necesitatile lor,motivul poate fi diferit,de la
dorinta sotului de a pastra capitalul comercial care ii apartine,,si dorinta femeii de a abtine
egalitate cu sotul ei in toate domeniile.%ubiecte ,pers care doresc sa se casatoreasca sau
sotii./ers care doresc acestea pot fi pers care au depus declaratia de casat la org de inregistrare
aacetelor de stare civila,nu pot inc&eia " pers majore incapabile,precum si minorii care nu au
inca calitate de soti.-biectul-"? il constituie drepturile si obligatiile patrimoniale ale
sotilor,partea ce reglementeaza regimul jur al bunurilor sotilor.=otii pot include si alte prevederi
ce se refera la relatiile patrimoniale.;elatiile personale familiale nu pot forma obiectul " ?,iar
includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.Continutul-reprezinta alegerea si constatarea
regimului jur matrimonial dintre soti sau viitorii soti./ers care doresc sa se casatoreasca pot
prevedea in " cine si in ce marime va suporta c&eltuielile pu nunta,care va fi soarta bunurilor
primite la nunta.uIGn elemen esential al " ? este stabilirea regimului jur al bunurilor
sotilor.Astfel "? poate stabili regimul comun,separat sau pe cote patrimoniale asupra tuturor
bunurilor sau asupra bunurilor fiecarui sot in parte.In cazul stabilirii regimului pripritatii comune
asupra tuturor bunurilor sotilor orice obiect cu eceptia celor ce apartineau unuia dinre soti
inainte de inc&eierea casatoriei vedin devin proprietate comuna.In cazul re1gimului separarii de
bunuri-acesta presupune ca intre soti nu eista nici un fel de proprietate comuna,fiecare dintre
soti isi procura bunuri pu el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate personala.;egimul
proprietatii pe cote parti-trecerea proprietatii fiecaruia dintre soti in proprietatea comuta pe cote-
parti,acest regim se stabileste in privinta bunurilor comune si celor personale.Fita si regim
mit.
2.%.>ladimir 4i -amara au &ot3rJt s3 nc&eie un contract matrimonial tr3ind n concubinaj. 6n
coninutul contractului ei au prev3zut c3 bunurile dobndite de ei n perioada cJt vor tr3i
mpreun3 le vor aparine cu drept de proprietate personal37 nu vor fi obligai s3 se ntrein3
reciproc nici ntr-un caz7 dac3 vor avea copii, n caz de divor, ace4tea vor locui cu mama7 toate
problemele vieii de familie se vor soluiona conform art. 15 "odul familiei de comun acord,
f3r3 adresare n instana de judecat3.
.ecide/i asupra legalit0/ii contractului. .etermina/i data de la care el poate fi valabil 1i care
din condi/iile enumerate vor fi legale 2n acest caz. 3rgumenta/i r0spunsul. =ubiectii "m pot fi
sotii sau pers care dorescsa se casatoreasca conform "# art 1. pers care doresc sa se casatoreasca
acestea sunt pers care au depus declaratia la starea civila, ,reesin din continutul spetei >ladimir si
-amara nu au depus declaratie si pers care nu au depus acesata declaratie ,intentia de a inregistra
casatoria nu este determinata si deci " inc&eiat in asa mod va fi lipsit de importanta."onditia
contractuala ce tine de drepturile copiilor parintii nu au dreptul sa stipuleze in "?,la fel nu este
just includerea in "? a prevederilor ar15 dearece acesta face parte din categoria dr personale ale
sotilor care nu pot forma obiectul "?,iar includerea lor atrage nulitatea acestor prevederi.
Testul 11
+rincipiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului./rincipiile D;# sunt acele idei calauzitoarea care
determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale
"# si "onstitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.&)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca
barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei
ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2*pr.recunoasterii numai a casatoriei inc"eiata la organele de inregistrare a actelor de
stare civila.Conf (egii cu privirela actele civile ca nimai casatoria inc&eiata in fata organrlor de
stat genereaza efecte juridice."ununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si
nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.8u este recunoscuta de legislatie nici
concubinajul.%*casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm
fiecaruia de asi alege sotul."onform "ostitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.'*egalitatea in dr a
sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Gniversala a dt 0mului,"onstitutia
;?,"#,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.,*pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-
siacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie eista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialeista relatii de afectiune,prietenie,stima
dintre membrii familiei.=otii contribuie la c&eltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecar2ia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i
devalmasie.5*fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se
prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.A*pr prioritatii
a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este
prsonalitae care dispune de dr respectiv.=tatul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul
familial.!*pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor
membrilor minori si ale celor inapti de munca,-"# prevede epres ca membrii familiei care
majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si
intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi
obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere eista intre copii si parinti
intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,c&eltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin
pu copii =.a
1.%. =oii 8egru au nc&eiat c3s3toria n 2..'. /este 2 ani relaiile ntre ei s-au nr3ut3it din cauza c3
mama soului v3znd c3 soia lucreaz3 4i nu prea are timp s3 se ocupe de gospod3rie venea la ei
n toat3 ziua, gospod3rea de una singur3, 4i aducea prietene 4i deseori trecea pe la butoiul cu vin.
=oia a cerut de la soacr3 s3 nu mai fac3 t3r3boi la cas3 4i s3-i restituie toate c&eile. =oacra s-a
plns la /rim3rie.
.ecide/i asupra ac/iunilor *rimarului. Care principiu se va aplica la examinarea litigiului 3rgumenta/i
r0spunsul. =e va aplica pr solutionarii pe cale amiabila a tuturor problemelor vietii
familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil prin intelegere si medirate./rimarul
va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta poate vor ajunge la un numitor comun.
2.2nstituirea tutelei 3curatelei4 asupra minorilor5
2.1. ;elatai despre persoanele asupra c3rora poate fi instituit3 tutela 4i curatela 4i scopul acesteia.-utela
se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de catre acestea
virsta de 1' ani,"uratela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca in virsta de
la 1'-1! ani.
2.2. Analizai ordinea 4i organele competente pentru instituirea tutelei 4i curatelei. -utela si
curatela este o institutie juridica care are o natura complea,ea reprezina o natura jur a dr civ care
poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de eercitiu a lor.-otodata
reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor ramasi fara
ocrotirea parinteasca.=copul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de ocrotirea
parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.-utela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles
relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.-utela si
curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si eercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.-utela si curatela este o sarcina gratuita,eceptie este atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. -utela si curatela
urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.8umirea tutorelui sau curatorului
se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa
eercite tutela sau curatel aacestui minor.
2.%. Dup3 moartea p3rinilor minorului Dumitru n vrst3 de ! ani autoritatea tutelar3 a ncercat
s3-l plaseze sub tutela unc&iului s3u >asile n vrst3 de '. ani. Acesta nu era de acord, motivnd
refuzul prin faptul c3 nu a avut copii, nu are eperien3 n educarea copiilor, este bolnav 4i ii va fi
greu s3 ndeplineasc3 funcia de tutore. Autoritatea tutelar3 a considerat c3 argumentele nu sunt
serioase 4i l-a numit tutore asupra minorului.
.ecide/i asupra "ot0r2rii autorit0/ii tutelare. Care sunt cerin/ele stipulate 2n CF 45 fa/0
de persoanele ce urmeaz0 a fi numite tutori (curatori). *-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl >asile,in al doilea rind dl>asle este bolnav si
starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da
tutela asupra copilului."erintele stipulate in cod$la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere
interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor
familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 1. ani numai cu acordul copilului
Testul 11
+rincipiile eseniale ale dreptului familiei.
1.1. Definii noiunea de principii ale dreptului./rincipiile D;# sunt acele idei calauzitoarea care
determina esenta acesteiramuri de dr si care sunt obligatorii ,fiin intrunite in normene luridice ale
"# si "onstitutie.
1.2. Analizai principiile eseniale ale dreptului familiei.&)monogamiei-este oprit sa se casatoreasca
barbatul sau femeia care este casatorita .Acest principiu rezulta din sentimentele pe care le au cei
ce se casatoresc unul fta de altul,din morala societatii,religiei si normelor
juridice.2*pr.recunoasterii numai a casatoriei inc"eiata la organele de inregistrare a actelor de
stare civila.Conf (egii cu privirela actele civile ca nimai casatoria inc&eiata in fata organrlor de
stat genereaza efecte juridice."ununia este un obicei care nu duce la recunoasterea casatoriei si
nu serveste ca dovada a intemeierii unei familii.8u este recunoscuta de legislatie nici
concubinajul.%*casatoria liber consimtita-intre barbat si femeie ceea ce inseamna dreptulm
fiecaruia de asi alege sotul."onform "ostitutiei familia se intemeiaza pe casatoria liber
consimtita intre barbat si femeie,si nu este necesar acordul tertelor pers.'*egalitatea in dr a
sotilor in familie-In conformitate cu Declaratia Gniversala a dt 0mului,"onstitutia
;?,"#,relatiile personale si partimoniale intre soti,parinti copii,sint reglementate sin
reglementate egal intre barbat si femeie.,*pr potrivit caruia membrii familiei sunt datori sa-
siacorde unul celuilalt aprijin moral si material.In familie eista o comunitate de interese morale
ai materiale ,de asi acorda sprijin moral si materialeista relatii de afectiune,prietenie,stima
dintre membrii familiei.=otii contribuie la c&eltuielile casnice in rapor cu mijloacele
iecar2ia,folosesc di dispun in comun acord de bunurile care le apartin cu dr de proprietate i
devalmasie.5*fidelitatea conjugala-sentimentul de dragoste si afectiune dintre soti,si deaici se
prezum aca tatal copilului nascut din parinti casatoriti are ca tata pe sotul mamei.A*pr prioritatii
a educarii copilului in familie.-reese din conventia cu privire la dr copilului,ca copilul este
prsonalitae care dispune de dr respectiv.=tatul trebuie sa ingrijeasca copii lipsiti de mediul
familial.!*pr de manifestare a grijii pu intretinerea educarea si apararea dr si intereselor
membrilor minori si ale celor inapti de munca,-"# prevede epres ca membrii familiei care
majori sint obligatisa intretin acopii minori si membrii inpti de munca,parintii sunt obligati sa-si
intretina copi pina la majoratiar dac asunt inapti de munca pe toata periada incapacitatii.acceasi
obligatie o au si copii majori fata de oarinti,obligatia de intretinere eista intre copii si parinti
intre bunici si nepoti intre frati si surori.9)solutionarea pe cale amiabila a tuturor problemelor
vietii familiale.acest pr are o sfera de actiune care cuprinde toate domeniile vietii de
familie,alegerea locului de trai,c&eltuielile casnice,posesia folosinta si dispunerea
bunurilor,domiciliu copilului in caz ca parintii locuiesc separat,alegerea institutiei de invatamin
pu copii =.a 1.%. =oii 8egru au nc&eiat c3s3toria n 2..'. /este 2 ani relaiile ntre ei s-au
nr3ut3it din cauza c3 mama soului v3znd c3 soia lucreaz3 4i nu prea are timp s3 se ocupe de
gospod3rie venea la ei n toat3 ziua, gospod3rea de una singur3, 4i aducea prietene 4i deseori
trecea pe la butoiul cu vin. =oia a cerut de la soacr3 s3 nu mai fac3 t3r3boi la cas3 4i s3-i restituie
toate c&eile. =oacra s-a plns la /rim3rie. .ecide/i asupra ac/iunilor *rimarului. Care principiu
se va aplica la examinarea litigiului 3rgumenta/i r0spunsul. =e va aplica pr solutionarii pe cale
amiabila a tuturor problemelor vietii familiale,toate conflictele trebuie sa se solutioneze amiabil
prin intelegere si medirate./rimarul va lua toate masurile pu a impaca partile,adica va disuta
poate vor ajunge la un numitor comun. 2.2nstituirea tutelei 3curatelei4 asupra minorilor5 2.1.
;elatai despre persoanele asupra c3rora poate fi instituit3 tutela 4i curatela 4i scopul
acesteia.-utela se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca pina la implinirea de
catre acestea virsta de 1' ani,"uratela-se instituie asupra minorilor lipsiti de ocrotirea parinteasca
in virsta de la 1'-1! ani. 2.2. Analizai ordinea 4i organele competente pentru instituirea tutelei
4i curatelei. -utela si curatela este o institutie juridica care are o natura complea,ea reprezina o
natura jur a dr civ care poate fi acordata pers fizice in scopul completarii capacitatii de eercitiu
a lor.-otodata reprezinta o institutie juridica a dr familiei fiind o forma de plasament a copiilor
ramasi fara ocrotirea parinteasca.=copul tutelei si curatelei este de a acorda copiilor lipsiti de
ocrotirea parinteasca o familie in care ei sa fie educati in conditii apropiate celor din familia de
origine.-utela si curatela este o sarcina de incredere pu ca intre tutore curator si minor se stabiles
relatii de familieIn ce priveste educatia tutorile si curatorul au aceleasi dr ca si parintii.-utela si
curatela este o sarcina personala deoarecetutorile si curatorul trebuie personalsa-si eercite dr si
sa-si indeplineasca obligatiile.-utela si curatela este o sarcina gratuita,eceptie este atunci cind
minorului ii apartin unele bunuricare necesita administrare permanenta. -utela si curatela
urmeaza a fi instituita intr-o lunade la data primirii informatiei.8umirea tutorelui sau curatorului
se face de catre organul administratii publice locale cu acordul pers care pretinde a fi numit si
acordul scris alautoritatii tutelare.Acordul trebuie sa decurga din rezultatele controlului
conditiilor de trai ale copilului ,conditiile de trai si calitatilor morale ale pers care doreste sa
eercite tutela sau curatel aacestui minor. 2.%. Dup3 moartea p3rinilor minorului Dumitru n
vrst3 de ! ani autoritatea tutelar3 a ncercat s3-l plaseze sub tutela unc&iului s3u >asile n vrst3
de '. ani. Acesta nu era de acord, motivnd refuzul prin faptul c3 nu a avut copii, nu are
eperien3 n educarea copiilor, este bolnav 4i ii va fi greu s3 ndeplineasc3 funcia de tutore.
Autoritatea tutelar3 a considerat c3 argumentele nu sunt serioase 4i l-a numit tutore asupra
minorului.
.ecide/i asupra "ot0r2rii autorit0/ii tutelare. Care sunt cerin/ele stipulate 2n CF 45 fa/0
de persoanele ce urmeaz0 a fi numite tutori (curatori). *-uca sa fie numit tutore este mai intii
nevoie de acordul persoanei in cazul nostru al dl >asile,in al doilea rind dl>asle este bolnav si
starea sanatatii lui nu-i permite sa educe copilul aceasta este o calitate pu care nu i se poate da
tutela asupra copilului."erintele stipulate in cod$la numirea se iau in consideratie calitatile
morale si alte calitati personale,starea sanatatii lui sa-i permita sa educe copilul si sa-i apere
interesele si dr legale ale copilului,posibilitatea de asi indeplini obligatiile,relatiile membrilor
familiei lui cu copilul.Dac copilul a atin svirsta de 1. ani numai cu acordul copilului
Testul12
1)ta%ilirea paternit"ii n instana de judecat"
1.1.Definii noiunea de paternitate.-/rovinienta copiilor de la anumiti parinti se numeste
filiatie,filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui,filiatia fata de
tata se numeste paternitate.
1.2.Determinai cercul persoanelor care pot nainta aciunea n instana de judecat3 4i actele care
se aneeaz3 la cerere.persoanele care pot inainta cererea invederea stabilirii paternitatii o pot
face$-unul dintre parinti-tutorele sau curatorul copilului,-copilul la atingerea majoratului.(a
cerere se aneeaza certificatul de nastere al copilului in care rubrica unde este mentionat tatal
este complectat cu numele de familieal mameisau rubrica a ramas necompletata,ceea ce este o
dovada ca filiatia a fost stabilita fata de mama.de cele mai dese ori cererea privind stabilirea
paternitatii este depusa de mama copilului.
1.%./ropunei argumentele care pot stabili paternitatea 4i faptul paternit3ii$-/aternitatea copilului
din casatorie se stabileste prim prezumtia de paternitate,paternitate se stabileste in baza
certificatului de casatorie a sotilor,este necesar de prezentatactul medical constatator al nasterii
copilului,documentele de identitate a parintilor,un argument este faptul ca casatoria a fost
inc&eiata inaintea conceperii copilului,convetuirea mamei copilului cu pretinsul tata,pretinsul
tata a acordat benevol intretinere copilului,mama si pretinsul tata au e1ducat impreuna copilul
,epertiza medico-legala,insa cel mai veridic argument este ca sotul mamei copilului este tatal
copilului.
2.Actele de stare ci,il" i modul de nre&istrare a acestora.
2.1. Definii actele de stare civil3. :sunt inscrisuri autentice de stat pri care se confirma faptele si
evenimentele ce influenteaza aparitia,modificarea sau stingerea dr si obligatiilor persoanelor si se
caracterizeaza statutul de dr al acestora.
2.2. Determinai faptele juridice care urmeaz3 a fi nregistrate la organele de nregistrare a actelor de
stare civil3 4i persoanele care se pot adresa.=unt inregistrate urmatoarele fapte cum ar fi
nasterea ,moartea,ca urmare a inc&eierii unor acte juridice$casatoria,adoptia,recunoasterea
filiatiei,sau pronuntarea si raminerea definitiva a unor &otatariri jud cu efecte asupra starii
civile$&otarirea de divort,de stabilire sau contestarea a paternitatii,de declarare a casatoriei
nule,de declarare a mortii./ersoanele care se pot adresa sunt in dependenta de caz in caz de
divort unul dintre soi sau ambii,in caz adoptie pers care doreste sa adopte un copil s.a
2.%. Din iunie 2... cet3enii ;? soii >icol lucrau n baza unui contract n #rana, venind acas3
numai n concediu. 6n 2.., relaiile ntre ei s-au nr3ut3it 4i ei au divorat n #rana, la locul de
trai, n conformitate cu legislaia francez3. /este un an soul Ion >icol s-a ntors n ar3 4i a vrut
s3 se rec3s3toreasc3. (a depunerea declaraiei de c3s3torie la 0=" cu cet.8eagu A. el a prezentat
&ot3rrea instanei de judecat3 din #rana, tradus3 n limba romJn3 4i legalizat3 n ordinea
stabilit3 de lege. Keful 0ficiului de =tare "ivil3 i-a propus s3 perfecteze desfacerea c3s3toriei n
conformitate cu legislaia ;?.
.ecide/i asupra cerin/elor 6efului -%C 1i argumenta/i r0spunsul. "ererea de perfectare este
neintemeiata deoare ce conf "# In ;? este recunoscuta valabila desfacerea casotorie intr-un stat
strain cu conditia ca au fost respectate prevederile legislatiei statului corespunzator privind
competenta organelor care au adoptat &otarirea si privind desfacerea casatoriei.
Testul 13
1Temeiurile i procedura dec"derii din drepturile p"rinteti
1.1. Definii noiunea de dec3dere din drepturile p3rinte4ti.-este o sanctiune care poate fi aplicata
fata de parintii care din culpa grava nu-si indeplinesc obligatiile fata de copii sau fac abuz de
drepturile lor parintesti.
1.2. Analizai temeiurile 4i procedura de dec3dere din drepturile p3rinte4ti-emeiurile $a*se
esc&iveaza de la eercitaea obligatiilor parintesti-acestea sunt actiunile sau inactiunile care pun
in pericolsanatatea fizica sau psi&ica a copilului,dezvoltarea lui morala ,asigurarea conditiilor de
trai,invatatura si instruirea copilului
.b*refuza sa ia copilul din maternitate sau alta institutie curativa,educativa din aceste prevederi
pot face ecepti cazurile cind copilul are un &andicap vadit si la cererea sau la acordul lor este
plasat intr-o instuitutie curativa.8u se constituie refuz si acordul parintelui dat pu adoptia
copilului
c*fac abuz de dr parintesti-ccea ce include folosirea dr parintesti pu a impune copilul la
cersit,consumul de alool,droguri implicarea in activitatea criminala,primejdia consta ca copilul
are incredere in parinti si ei folosesc neputinta lui.
d*se comporta cu cruzime fata de copil,aplicind violenta fizica sau psi&ica,atenteazala
inviolabilitatea seuala a copilului.>iolenta psi&ica se poate eprima se poate eprima in
insuflarea spaimei prin difrita amenintari,inclusiv epoatarea la munca peste puterile lui si
lipsirea de &rana si apa.
e*prin comportarea amorala influenteaza negativ asupra copilului cum ar fi participarea la
prostitutie la transformarea domiciliului comun in casa de toleranta.f*sufera de alcoolism cronic
sau de narcomanie.acerstea sint niste boli care duc la degradarea persoanelor de regula parintii
nu-si dau seama de actiunile care le savirsesc sunt agresivi sau daca nu ei oricum prezinta
primejdie,acesti copii sunt flaminzi,niengrijitim,sufera de diferite boli.g*au savirsit actiuni
premeditare contra vietii si sanatatii copiilor sau a sotului.-atentarea la voata copilului,vatamarea
grava a inteegritatii corporale,comtaminarea cu maladia =IDA,lasaera in primejdie.&*in alte
cazuri cind acestea o cer in interesele cipilolui.atunci cind sunt incalcate dr si interesele copiilor.
/roceduraActinea poate fi pornita de unul dintre parinti,autoritatea tutelara,procuror,Decaderea
din dr parintesti este inaintata la cererea unuia dintre parinti instanta judecatoreasca este obligata
in fiecare caz separat sa stabileasca locul aflarii celuilalt parinte sa puna in discutie c&estiunea
."erearea privind decaderea din dr parintesti se eamineaza cu participarea obligatorie a
autoritatii tutelare,aceasta trebuie sa rezinte actul de cercetare in care sa elucideze circumstantele
constatate.In sedinta de eaminare a cererii privind decaderea din dr parintestiinstanta
judecatoreasca este obligata sa solutioneze c&estiuneadespre incasarea pensiei de intretinere de la
parinti.Lplata intretinerii se va efectua indiferent de faptul daca copilul va fi plasat intr-o familie
sau intri institutie de stat.Instanta de udecata esre obligata sa anunte procurorul despre faptele
infractiunale in privinta copiilor,daca acestea nu au fost constatate.Instanta este obligata ca in
termen de % zile de la data cind &otarireav privind decadeera din dr parintesti a ramas definitiva,o
copie a acesteia oficiului de stare civila din raza teritoriala instantei./arintii care au fost decazuti
din dr parintesti nu pot primi dublicate ale certificatului de nastere al copilului.
1.% "omparai asem3n3rile 4i deosebirile dintre dec3derea din drepturile p3rinte4ti 4i luarea
copilului f3r3 dec3derea din drepturile p3rinte4ti. Ldecadere-defititiva sau eista eceptii de
restabilire a dr parintesti dar lasarea-inseamna limitarea dr parintesti,o alta deosebire este ca
decaderea se aplica in toate cazurile cind este prezenta culpa parintilor,luarea poate avea loc si in
cazul cind parintele nu constientizeaza actiunile sale si deci nu poate fi stabilita vinovatia lui.(a
luare unicul temei este aflarea copilului ca aflarea impreum cu parintii prezinta un pericol pentru
viata si sanatatea lui iar la decadere la viata si sanatate la abuzuri de drepturi comportamentul
parintilor fata de copii s.a ambele sunt o sanctiune pu parintii din cauza culpei lor in ambele
cazuriocrotite intereseHe cipiilor.
2 Datoriile soilor
2.1. ;elatai despre noiunea de datorie 4i categoriile ei. Datoriile dintre soti sint determinate de
regimul jur al bunurilor sotilor si de felul obligatiei.Datoriile sotilor pot fi personale sau
commune.Fle pot aparea din cauzarea de daune de catre soti sau copii lor minori,restanta la
posesia de intretinere,obligatiile nascute din raporturile de munca s.a
2.2. Determinai care sunt temeiurile juridice ale apariiei datoriilor personale 4i ale datoriilor
comune. Datoriile personale-sint acele datorii care au aparut pina la casatoria sau in timpul
casatoriei ,dar in legatura cu proprietatea personala unuia dintre soti si nu sint presupuse pu a fi
folosit in interesul celuilalt sot sau al intregii familiei./ersonale sunt si obligatiile patrimoniale
care au un caracter personal si nu pot fi transmise e datorii la plata pensieide intretinere pu
membrii minori,"onf "# fiecare sot raspunde pu datoriile proprii cu bunurile proprietate
personala a lui."omune-atunci cind ele au aparut in timpul casatoriei din aceasi baza jur.Acestea
sunt datorii aparute dintr-o conventie inc&eitata de ambii soti in puterea careia sotii si-au asumat
obligatiuni patrimoniale.8G are nici o importanta daca conventia a fost semnata de ambii soti
sau numai de unul din ei."omuna este si obligatia are rezulta din cauzarea de daune in comun
de soti si cea care rezulta din dobindireanelegitima a averii de catre ambii soti din contul
terteloor pers./-u datoriile comune sotii raspund cu bunurile care constituie proprietate comuna
in devalmasie iar daca aceasta nu acopera creantele sotii raspund solidar cu bunurile care le
apartin cu dr de proprietate personala.
2.%. Decidei care bunuri pot fi urm3rite$ A*n cazul r3spunderii p3rinilor pentru prejudiciul
cauza de copilul lor minor, care a s3vr4it o infraciune. . conform legislatie civile parintii
recupereaza prejudiciul cauzat de minorul de pina la 1' ani , dac3 nu demonstreaz3 lipsa
vinov3iei lor n supraveg&erea sau educarea minorului. In cazul minorilor de la 1'-1! ani ei
r3spund personal pentru prejudiciul cauzatin cazul in care nu are bunuri sau venituri suficiente
pentru repararea prejudiciului cauzat, acesta trebuie reparat, integral sau n partea nereparat3, de
c3tre p3rini )adoptatori* sau curator dac3 nu demonstreaz3 c3 prejudiciul s-a produs nu din vina
lor. In cazul eecutarii silite se urmaresc bunurile proprietate comuna in devalmasie, @*n cazul
cnd un so a luat un mprumut s3 fac3 reparaie n apartamentul care i aparine cu drept de
proprietate personal3, #iecare so r3spunde pentru obligaiile proprii cu bunurile proprietate
personal3 4i cu cota-parte din proprietatea n dev3lm34ie, care poate fi determinat3 de c3tre
instana judec3toreasc3 la cererea creditorului "*n cazul cnd soii au nc&eiat un contract
matrimonial. . in cazul prezentei contractului matrimonial in cazul in care prevederile legale vor
fi respectate, sotul va raspunde doar din bunurile personale sau din cota parte din proprietate
comuna in devalmasie.comf codulu de eecutare unele benuri nu pot fi urmariteCF &ainele
personale*
Test nr. 19
1. +rocedura adopiei
1.1 ;elatai despre competena n materia adopiei.
Adopia poate fi realizat3 de c3tre orice persoan3 care corespunde cerinelor legii privitor la
adopia. Adoptatorii obin informaii cu privire la procedura adopiei. /ersoanele sau familia
care dore4te s3 adopte este luat3 la eviden3 de c3tre autoritatea tutelar3, care ine evidena
copiilor ce urmeaz3 s3 fie adoptai precum 4i evidena persoanelor care doresc s3 adopte.
Fvidena copiilor 4i p3rinilor care doresc s3 adopte copii se ine de c3tre autorit3ile tutelare la
nivel local 4i de c3tre ?inisterul ?uncii, /rotectiei =ociale 4i #amiliei. 6ncuviinarea adopiei
copilului se face de c3tre instana judec3toreasc3 la cererea persoanelor care solicit3 adopia.
"ererea de adopie se eamineaz3 n 4edin3 secret3 cu participarea obligatorie a
adoptatorilor, a reprezentantului organului de tutel3 4i curatel3 4i a copilului dac3 acesta a
mplinit vrsta de 1. ani. 6n proces pot fi atrase, dup3 caz, 4i alte persoane interesate de actul
adopiei.
1.2 Analizai procedura prealabil3 n materie de adopie 4i efectele nerespect3rii ei.
Dorina persoanelor de a adopta este un element al capacit3ii juridice familiale 4i poate fi
realizat de c3tre orice persoan3 care corespunde cerinelor legii privitor la adopie. Fa se
manifest3 printr-o cerere scris3, depus3 la autoritatea tutelar3 de la domiciliul copilului sau al
solicitantului. (a cerere se aneeaz3 actele necesare - buletin de identitate, acte ce confirm3 locul
de trai, veniturile, starea s3n3t3ii a celor ce doresc s3 adopte etc. 6n momentul adres3rii viitorii
adoptatori obin informaii cu privire la procedura adopiei. Autoritatea tutelar3 discut3 cu
candidatul adoptator, afl3 motivul aciunii de adopie 4i d3 sfaturi necesare persoanei n cauz3.
Dup3 ce candidatul la adopie a f3cut cuno4tin3 cu copilul care urmeaz3 s3 fie adoptat el poate
fi ncredinat persoanei care urmeaz3 s3-l adopte. (a cererea de adopie se aneeaz3 actele ce
confirm3 c3 persoanele ce doresc s3 adopte ndeplinesc condiiile de fond 4i nu eist3
impedimente pentru ca actul juridic de adopie s3 fie nf3ptuit. "ererea se eamineaz3 n 4edin3
secret3 cu participarea obligatorie a adoptatorilor, a reprezentantului autorit3ii tutelare 4i a
copilului. Instana judec3toreasc3 poate admite sau respinge cererea de adopie.
9ot3rrea instanei judec3tore4ti privind ncuviinarea adopiei poate fi pronunat3 numai
atunci cnd copilul s-a aflat n ngrijirea viitorilor adoptatori )adoptator* nu mai puin de 5 luni.
6n unele cazuri, adopia poate fi ncuviinat3 4i f3r3 stabilire acestui termen de ncercare,
motivele menionndu-se n &ot3rrea instanei judec3tore4ti.
1.% =oii ;ailean au depus o cerere de adopie a minorului Dumitru n vrst3 de A ani. Instana de
judecat3, dup3 primirea avizului autorit3ii tutelare privind raionalitatea adopiei, a
certificatului de na4tere a copilului, a adeverinei medicale privind starea de s3n3tate,
dezvoltarea fizic3 4i mental3 a copilului, a acordului casei de copii unde se afla Dumitru, a
cerut de la autoritatea tutelar3 actul verific3rii condiiilor de trai al soilor ;ailean,
veniturilor lor 4i caracteristica lor moral3, ct 4i faptul dac3 nu au copii din c3s3toriile
anterioare.
.ecide/i asupra corectitudinii cerin/elor instan/ei de judecat0, f0c2nd trimitere la normele
juridice respective.
Instana de judecat3 a procedat corect deoarece pentru a lua &ot3rrea de adopie instana trebuie
s3 cunoasc3 toate datele despre soi - identitatea, starea s3n3t3ii, precum 4i locul de trai 4i
veniturile persoanei adoptator. Aceasta este o condiie de fond cu privire la procedura adopiei 4i
este necesar3. Aceasta rezult3 din prevederile codului familiei conform c3rora nu poate fi
adoptator )adoptatori* perosoana care n virtutea calit3ilor morale sau a st3rii s3n3t3ii, nu snt n
stare s3-4i ndeplineasc3 drepturile 4i obligaiile p3rinte4ti de ntreinere 4i de educaie a copilului
adoptat 4i cele ale codului de procedura civila )prevederile referitoare la procedura speciala*
conform c3rora la cererea de adoptie se aneez3 certificatul de la locul de munc3
al adoptatorului despre funcia deinut3 4i cuantumul salariului sau copia de pe declaraia
veniturilor sau un alt act similar, copia autentificat3 de pe actul ce confirm3 dreptul de
folosin3 sau dreptul de proprietate al adoptatorului asupra unui spaiu locativ.
Aceasta rezult3 din faptul c3 adopia se face strict n interesele copilului )adopia fictiv3
fiind un temei de declaratie a nulitatii acesteia*.
2. Drepturile i o%li&aiile nepatrimoniale ale soilor
2.1 8umii principiul de baz3 pe care se ntemeiaz3 drepturile 4i obligaiile nepatrimoniale ale
soilor 4i articolele din "odul #amiliei n care el este stipulat.
Drepturile 4i obligaiile nepatrimoniale dintre soi se ntemeiaz3 pe principiul egalit3ii
soilor n relaiile familiale. Fste prev3zut n art. 2, , 4i 15 din "odul familiei.
Fgalitatea soilor n drepturi 4i obligaii presupune$
1* dreptul fiec3ruia dintre soi de a-4i alege ocupaia 4i profesia, de a-4i determina
domiciliul7
2* soluionarea de comun acord a problemelor maternit3ii 4i paternit3ii, educaiei 4i
cre4terii copiilor 4i a altor c&estiuni familiale7
%* obligaia soilor de a crea raporturi familiale bazate pe stim3 4i sprijin moral
reciproc, pe grija pentru bun3starea familiei, obligaia de a ocroti 4i nt3ri familia, de a avea
grij3 pentru cre4terea 4i dezvoltarea copiilor s3i.
-oate problemele vieii de familie se soluioneaz3 de c3tre soi n comun n conformitate cu
principiul egalit3ii lor n drepturi 4i obligaii. Amestecul n problemele vieii de familie nu se
permite nici rudelor apropiate 4i nici organelor care reprezint3 puterea de stat.
2.2 Analizai coninutul drepturilor 4i obligaiilor nepatrimoniale ale soilor.
*ersonale s2nt drepturile 1i obliga/iile so/ilor care nu au un con/inut economic. "oninutul
lor reiese din prevederile codului familiei. Astfel toate problemele vieii familiale se soluioneaz3
de c3tre soi n comun, n conformitate cu principiul egalit3ii lor n relaiile familiale. #iecare
dintre soi este n drept s3-4i continue ori s3-4i aleag3 de sine st3t3tor ndeletnicirea 4i profesia.
=oii 4i determin3 domiciliul n mod liber 4i independent.
;elaiile dintre soi se bazeaz3 pe stim3 4i ajutor reciproc, pe obligaii comune de ntreinere
a familiei, de ngrijire 4i educaie a copiilor.
=oii sunt liberi la nc&eierea c3s3toriei s3-4i aleag3 numele de familie al unuia dintre ei sau
cel format prin conearea numelor ambilor drept nume de familie comun ori fiecare dintre ei 4i
poate p3stra numele de familie pe care l-a purtat pn3 la c3s3torie, ori pot conea numele de
familie al celuilalt so la numele de familie propriu. De asemenea n momentul nregistr3rii
divorului, soii pot p3stra numele de familie ales la nc&eierea c3s3toriei sau pot reveni la
numele de familie purtat pn3 la nc&eierea acestei c3s3torii.
=oii 4i datoreaz3 reciproc sprijin moral 4i fidelitate conjugal3, un lucru foarte important, a
c3rui nc3lcare duce la efecte negative )certuri n familie, divor, omor n stare de afect 4i altele*.
2.% Dup3 sfatul prietenelor sale Angela, muncitoare la uzina de pine a &ot3rt s3 devin3 frizeri3.
=oul ei nu a fost de acord cu aceast3 idee 4i ei s-au certat. /este o s3pt3mn3 el a aflat c3
soia totu4i s-a nscris la cursuri de frizeri3. Acesta i-a interzis frecventarea cursurilor, n caz
contrar el va divora. Afirmaiile soului au convins soia c3 el are dreptate 4i, dorind s3
p3streze familia, ea a renunat la inteniile sale.
.ecide/i c2t este de argumentat0 pozi/ia so/ului. .escrie/i con/inutul dreptului so/ilor de a-1i
alege 2ndeletnicirea 1i profesia.
/rincipiul egalit3ii soilor n relaiile familiale presupune 4i faptul c3 fiecare dintre soi
este n drept s3-4i continue ori s3-4i aleag3 de sine st3t3tor ndeletnicirea 4i profesia. "onform
aceluia4i principiu toate problemele vieii familiale se soluioneaz3 de c3tre soi n comun. Din
cele menionate se poate de afirmat c3 la alegerea unuia dintre soi a altei profesii sau
ndelitniciri sau la continuarea celor vec&i soii trebuie s3 ajung3 la un numitor comun, reie4ind
din faptul c3 soii trebuie s3 4i bazeze relaiile pe stim3 reciproc3.
6n cazul dat soul nu a menionat careva motiv ntemeiat pentru ca soia s3 nu 4i sc&imbe
profesia. Fl a MameninatN soia cu divorul n cazul frecvent3rii cursurilor. /rin aceasta consider
c3 a fost nc3lcat principiul egalit3ii soilor n relaiile familiale. Aceast3 situaie este strict de
McompetenaN soilor, rudele, alte persoane sau careva autorit3i publice nu se pot implica direct
n alegerea profesiei de c3tre unul din soi 4i nici la impunerea altui so de a accepta sc&imbarea
profesiei sau prelungirea celei vec&i )cu unele ecepii, spre eemplu n cazul n care soul
practic3 o profesie contrar3 bunurelor moravuri sau ilegal3 care afecteaz3 copilul*.
Test nr. 2
1.Contractul pri,ind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial
1.1. Definii contratul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.
"ontractul privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial este contractul care
se nc&eie n form3 scris3 ntre p3rinii educatori 4i autorit3ile tutelare, avnd ca obiect educarea
4i ntreinerea copiilor orfani 4i a celor lipsii de ocrotirea p3rintesc3, contractul fiind un temei
pentru realizarea deciziei autorit3ilor administraiei publice locale.
1.2. Analizai elementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial.
Flementele contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial sunt$
%ubiec/ii contractului privind plasarea copiilor n casele de copii de tip familial sunt pe de
o parte p3rinii educatori 4i pe de alt3 parte autoritatea tutelar3.
Forma contractului este cea scris3 4i se poate aproba de c3tre conduc3torul direciei
generale de nv33mnt.
-biect al contractului l constituie educarea 4i ntreinerea copiilor orfani 4i a celor lipsii
de ocrotirea p3rinteasc3.
ermenul contractului este pn3 la mplinirea de c3tre copii a vrstei de 1! ani,iar n cazul
n care ei 4i continu3 studiile pn3 la mplinirea vrstei de 2% ani.
*re/ul este remuneraia acordat3 p3rinilor educatori n conformitate cu legislaia n
vigoare, lor calculndu-se stagiul de munc3 n aceast3 perioad3. (a fel ca pre al acestui contract
pot fi 4i ndemnizaiile acordate de stat )deoarece p3rinii educatori nu sunt obligai s3 ntrein3
ace4ti copii din sursele proprii* sau diferite sponsoriz3ri 4i alte surse acordate n acest sens, ns3
ele nu reprezint3 remuneraie pentru aceast3 munc3, aceste sume fiind dedicate strict pentru
copii.
1.%. /3rinii educatori ?3rioi Flena 4i -udor au nc&eiat cu autoritatea tutelar3 un contract
privind plasarea copiilor n casa de copii de tip familial pe care au creat-o. 6n contract era stipulat
termenul de educaie a copiilor prev3zut de legislaia n vigoare 4i condiiile de reziliere a acestui
contract. /este un an de zile soii ?3rioi s-au adresat la autoritatea tutelar3 cu rug3mintea de a
rezilia contractul din motivul c3 copii se poart3 urt 4i ei au numai nepl3ceri din pricina lor.
.ecide/i asupra rezilierii contractul7ui privind plasarea copiilor 2n casele de copii de tip
familial. Enumera/i cazurile de reziliere anticipat0 a contractului privind plasarea copiilor
2n casele de copii de tip familial.
(egislaia n vigoare nu prevede un a4a temei pentru rezilierea contractului , din aceste
considerente trebuie de refuzat n aceast3 cerere.
"onform regulamentului casei de copii de tip familial, casa de copii 4i nceteaz3
activitatea n baza$
- &ot3rrii autorit3ilor administraiei publice locale cu privire la desfiinarea casei de copii7
- &ot3rrii instanei judec3tore4ti cu privire la anularea &ot3rrii de creare a casei de copii.
Decizia privind ncetarea activit3ii casei de copii poate fi luat3 4i la cererea p3rinilor
educatori sau n temeiul demersului autorit3ii tutelare 4i este condiionat3 de urm3torii factori$
- atingerea majoratului de c3tre toi copiii luai n ngrijire7
- decesul p3rinilor-educatori sau al unuia dintre ei7
- depistarea oric3rei forme de abuz asupra copiilor din partea p3rinilor-educatori sau a altor
membri ai familiei7
- reintegrarea copiilor n familia lor biologic3 sau adopia lor, precum 4i instituirea tutelei
asupra acestora7
- depistarea la p3rinii-educatori sau la membrii familiei lor a maladiilor specificate n anea
din regulament, care nu permit aflarea copiilor n casa de copii.
1. +rocedura ncheierii c"s"toriei
2.1. ;elatai despre formalit3ile premerg3toare.
/entru a nc&eia o c3s3torie este nevoie de a fi ndeplinite unele condiii de form3 n
scopul asigur3rii prezenei condiiilor de fond 4i lipsei impedimentelor, recunoa4terii publice a
c3s3toriei ct 4i dovada acesteia. "ondiiile de form3 ale c3s3toriei se mpart n formalit3i
prem3rg3toare sau anterioare c3s3toriei 4i formalit3i privind ns34i nc&eierea c3s3toriei.
#ormalit3ile anterioare sunt declaraia de c3s3torie 4i opoziia la c3s3torie. Declaraia de
c3s3toria de c3s3torie se depune personal de c3tre viitorii soi la organul de stare civil3 de la
domiciul unuia dintre soi. Declaraia trebuie s3 cuprind3 consim3mntul soilor,declaraia c3 au
f3cut cuno4tin3 cu impedimentele c3s3toriei, c3 sunt ndeplinite condiiile de fond ,declaraia c3
au luat cuno4tin3 cu starea s3n3ii a fiec3ruia dintre soi,date privitoare la identitea soilor,
doleana cu privire la numele de familie, datele despre copii dac3 au din c3s3toria anterioar3.
Declaraia se face n form3 scris3 4i se semneaz3 de c3tre viitorii soi 4i se depune la organul de
nregistrare a actelor de stare civil3. 0poziia la c3s3torie este actul prin care o persoan3 aduce la
cuno4tin3 funcionarului de stare civil3,4i ea poate fi f3cut3 de c3tre orice persoan3 n form3
scris3. 0poziia la c3s3toria se poate face n perioada de timp cuprins3 ntre data depunerii
declaraiei de c3s3torie 4i momentul nc&eerii c3s3toriei.
2.2. Analiai procedura nc&eierii c3s3toriei n faa funcionarului de stare civil3.
"3s3toria se nc&ee de c3tre organul de stare civil3 n a c3rui raz3 teritorial3 domiciliaz3
unul dintre soi. 6n ziua fiat3 pentru nc&eierea c3s3toriei funcionarul de stare civil3 identific3
viitorii soi, constat3 c3 sunt ndeplinite condiiile de fond 4i nu eist3 impedimente la nc&eierea
c3s3toriei, constat3 c3 nu eist3 opoziii la c3s3torie sau c3 acestea nu sunt ntemeate.
Deasemenea aduce la cuno4tin3 viitorilor soi drepturile 4i obligaiile lor de soi 4i de p3rini, ia
consim3mntul viitorilor soi n vederea nc&eierii c3s3torie, declar3 c3s3toria nc&eiat3 4i
ntocme4te actul de c3s3torie care se semneaz3 de soi 4i de funcionarul de stare civil3, apoi
elibereaz3 soilor certificatul de c3s3torie.
2.%. ;oman >ictor a depus o cerere de nregistrare a c3s3toriei la 0=" sect. @uiucani
mun."&i4in3u cu cet. Oape4 >ictora. 6n buletinul de identitate al lui ;oman >. nu era 4tampila c3
c3s3toria anterioar3 a fost desf3cut3. Keful 0=" l-a crezut pe cuvnt 4i a primit cererea, deoarece
el a promis c3 n ziua fiat3 pentru nregistrarea c3s3toriei el va aduce certificatul de divor.
/este o lun3 de la data fiat3 pentru nregistrarea c3s3toriei el a prezentat &ot3rrea
r3mas3 definitiv3 a instanei de judecat3 privind divorul din 1, februarie 2..1. =-a constatat c3
aceast3 &ot3rre nu fusese nregistrat3 la 0=".
.ecide/i asupra ac/iunilor -%C.
0=" nu a procedat corect n cazul dat, deoarece el nu trebuia s3 accepte cererea din motivul
c3 nu era 4tampila care constat3 c3 c3s3toria anterioar3 a fost desf3cut3 la momentul depunerii
cerii. 6n codul familiei ca impediment la c3s3torie este 4i faptul dac3 cel puin una dintre
persoanele ce doresc s3 se c3s3toreasc3 este deja c3s3torit3. 8endeplinirea condiiilor de fond
)prezena unui impediment* este un motiv de a refuza cererea.
Test nr. 21
1. Depistarea i plasamentul copiilor r"mai f"r" ocrotirea p"rinteasc"
1.1. 8umii cauzele care determin3 copilul ca fiind r3mas f3r3 ocrotirea p3rinteasc3
- decesul p3rinilor7
- dec3derea p3rinilor din drepturile p3rinte4ti n baza unei decizii a instanei judec3tore4ti7
- copilul minor nu locuie4te cu p3rinii 4i ei nu vor s3 ia copilul la educaie 4i ntreinere din
motive nentemeiate7
- copilul a fost luat de la p3rini n baza unei &ot3rri judec3tore4ti f3r3 dec3derea din
drepturile p3rinte4ti7
- p3rinii au fost recunoscui n modul stabilit de lege ca fiind incapabili sau avnd
capacitate restrns37
- n caz de boal3 sau absen3 ndelungat3 a p3rinilor7
- n cazul refuzului p3rinilor de a lua copilul din instituiile curative sau educative7
- alte cazuri de lips3 a grijii p3rinte4ti
1.2. Analizai funciile autorit3ii tutelare n domeniul depist3rii 4i plasamentului copiilor orfani
4i a copiilor r3ma4i f3r3 ocrotire p3rinteasc3.
/reocuparea de problemele minorilor r3ma4i f3r3 grija p3rinteasc3 se pune n sarcina
autorit3ilor publice. Fle sunt obligate s3 depisteze 4i s3 duc3 evidena tuturor copiilor r3ma4i
f3r3 grija p3rinteasc3. Fle trebuie s3 culeag3 informaii privind copii r3ma4i f3r3 din diferite
motive f3r3 grija p3rinteasc3, ct 4i s3 efectueze controale n diferite instituii educative, curative,
locuri unde se adun3 copii, case p3r3site, locuri unde lipsesc maturii etc, din raza teritorial3 a
autorit3ilor tutelare. /rimind informaia despre un copil r3mas f3r3 grija p3rinteasc3,autoritatea
tutelar3 este obligat3 ca n termen de % zile s3 efectueze un control al condiiilor de trai ale
copilului n scopul confirm3rii faptului c3 copilul este lipsit de ocrotirea p3rinteasc3. /n3 la
numirea tutorelui sau curatorului a adopiei copilul va fi reprezentat de c3tre autoritatea tutelar3.
Autoritatea tutelar3 dup3 ce a depistat 4i a luat la eviden3 copiii r3ma4i f3r3 grija p3rinteasc3 ea
trebuie s3 le asigure plasamentul lor prev3zut de legislaia n vigoare.
1.%. /3rinii minorului >ictor : 1. ani, au plecat la lucru peste &otare, iar el a r3mas cu bunica.
/rimele luni p3rinii trimiteau bani, telefonau, apoi au disp3rut. /este un an a murit bunica 4i
minorul a r3mas singur n cas3. Gn an de zile el mnca la vecini. Ace4tea ncercnd s3 afle ceva
despre p3rini, 4i v3znd c3 nu pot afla nimic : au anunat autoritatea tutelar3. Aceasta a
ntreprins m3suri s3 plaseze copilul n localitatea dat3, dar v3znd c3 nu-i nici o posibilitate : au
transmis datele la 0rganul central pentru protecia copilului peste % luni.
3precia/i ac/iunile autorit0/ii tutelare 1i concretiza/i termenii privind eviden/a 1i plasamentul
copiilor lipsi/i de grija p0rinteasc0.
Autoritatea tutelar3 care a fost informat3 despre copilul r3mas f3r3 ocrotire p3rinteasc3
este obligat3, n termen de % zile, s3 efectueze un control al condiiilor de trai ale copilului 4i,
dac3 se confirm3 lipsa ngrijirii din partea p3rinilor, s3 emit3 o decizie privind luarea copilului la
eviden3, asigurnd ap3rarea drepturilor 4i intereselor lui legitime printr-un plasament provizoriu,
admis de lege, pn3 la determinarea, n modul prev3zut de prezentul cod, a formei de protecie
adecvate.
6n termen de 1. zile din momentul lu3rii la eviden3 a copilului r3mas f3r3 ocrotire
p3rinteasc3, autoritatea tutelar3 este obligat3 s3 comunice informaia respectiv3 autorit3ii
centrale pentru protecia copilului.
6n dependen3 de forma de protecie a copiilor r3ma4i f3r3 ocrotire p3rinteasc3 aleas3 de
c3tre autoritatea tutelar3 4i se determin3 termenul de plasament a copiilor lipsii de grij3
p3rinteasc3 acordndu-se prioritate formelor de protecie de tip familial fa3 de cele rezideniale.
Dac3 vorbim de adopie, ns34i mecanismul ei de realizare este mai complicat 4i deci va dura mai
mult timp dect spre eemplu instituirea tutelei sau curatelei fa3 de copil )n practic3 cel mai des
n calitate de tutore sau curator sunt numite rudele apropiate*, care va putea fi realizat3 mai
repede, ulterior, cu acordul tutorelui )curatorului* putnd fi 4i adoptat copilul.
6n cazul nostru autoritatea tutelar3 nu a informat n termen de 1. zile din momentul lu3rii
la eviden3 a copilului r3mas f3r3 ocrotire p3rinteasc3 autorit3ii centrale pentru protecia
copilului, ci le-a informat peste % luni. 6n rest autoritatea tutelar3 a procedat conform legii,
ncercnd plasarea copilului n localitatea unde se afla.
2.6odificarea cuantumului pensiei de ntreinere sta%ilit" de instana judec"toreasc" sau
scutirea de plata acesteia
2.1. 8umii organul competent 4i persoanele care pot depune cererea.
"ererea o poate depune una dintre persoanele care au dreptul de a primi ntreinerea de
la ali membri ai familiei c&iar 4i n cazul n care plata se efectueaz3 n mod benevol. "ererea o
pot adresa persoanele care pretind plata ntreinerii 4i o pot adresa n instana de judecat3. 8u este
eclus3 posibilitatea solicit3rii ac&it3rii pensiei de ntreinere de c3tre autoritatea tutelar3 sau
procuror, n vederea ap3r3rii drepturilor 4i intereselor copiilor minori, precum 4i tutorii sau
p3rinii sau alte rude, n vederea ap3r3rii drepturilor copiilor minori, deoarece de la 1' copii pot
s3 se adreseze personal n instana de judecat3, iar pn3 la 1' ani la autoritatea tutelar3 dac3
ocrotitorii legali nu le ap3r3 drepturile.
2.2. Analizai condiiile scutirii sau modific3rii cuantumului pensiei de ntreinere.
=cutirea poate fi efectuat3 de c3tre instana judec3toreasc3 cn sunt ndeplinite cumulativ
2 condiii 4i anume 1 restana s-a format din motive ntemeate, cum ar fi salariul mic,copii
minori la ntreinere, boala grav3, sc3derea brusc3 a veniturilor 4i a 2 condiie este cnd la data
eamin3rii cererii este imposibil3 lic&idarea restanei la pensia de ntreinere, ree4ind din situaia
material3 4i familiar3 a debitorului. ?odificarea are loc n cazul n care starea material3 sau
familial3 a uneia dintre p3ri s-a sc&imbat, inst.jud. lund n considerare 4i alte circumstane
importante ale p3rilor, este n drept la cererea uneia dintre p3ri s3 modifice cuantumul pensiei
de ntreinere sau s3l scuteasc3 pe debitorul ntreinerii de plata acesteia.
2.%. =moc&in3 A. pl3tea n baza unei &ot3rri ai instanei judec3tore4ti 1D5 din venituri pentru un
copil din prima c3s3torie 4i 1D5 din venituri pentru alt copil din a doua c3s3torie. (a momentul
cnd copilul din prima c3s3torie a mplinit majoratul mama celui de-al doilea copil s-a adresat cu
o cerere de majorare a pensiei de ntreinere pn3 la P din venituri. /rtul nu era de acord,
deoarece era c3s3torit a treia oar3 4i mai avea un copil minor 4i soie care nu lucra, fiind ocupat3
cu ngrijirea copilului.
.ecide/i asupra "ot0r2rii instan/ei de judecat0.
Din prevederile legale, reiese c3 instana de judecat3 ar trebui s3 m3reasc3 pensia de
ntreinere, deoarece ea nu se acord3 copilului din c3s3toria recent3 dac3 p3rinii 4i ndeplinesc
obligaiile legale, deci pensia de ntreinere pentru copilul minor se ncaseaz3 din salariul 4iDsau
din alte venituri ale p3rinilor n m3rime de 1D' - pentru un copil. Al 2 copil nu prime4te pensia
de ntreinere, ns3 faptul c3 el este instana de judecat3 poate lua n consideraie.
"onform legislaiei n vigoare cuantumul cotelor stabilite de lege poate fi mic4orat sau
majorat de instana judec3toreasc3, inndu-se cont de starea material3 4i familial3 a p3rinilor, de
alte circumstane importante. 6n cazul nostru prtul afirm3 c3 mai are un copil minor la
ntreinere, iar soia nu lucreaz3, fiind ocupat3 cu ngrijirea copilului. Instana de judecat3 nu
poate leza drepturile unui copil n favoarea altuia. Deci, n cazul n care situaia material3 nu va
permite, atunci instana nu va majora cuantumul pn3 la 1D' din venituri sau la alt3 cot3. Din
aceste considerente dac3 instana de judecat3 va constata situaia material3 grea a prtului ea nu
va m3ri cota, iar dac3 instana va constata c3 prtul poate ac&ita o sum3 mai mare, va dispune
m3rirea cotelor.
Test nr.22
1. Desfacerea c"s"toriei cu element de e*traneitate
1.1.8umii (egea care guverneaz3 desfacerea c3s3toriei cu element de etraneitate n ;epublica
?oldova 4i organul competent.
Desfacerea c3s3toriei cu elemente de etraneitate pe teritoriul ;epublicii ?oldova are loc
conform legislaiei ;epublicii ?oldova. Deci se aplic3 prevederile naionale cu privire la divor.
/ersoanele putnd divora fie la oficiul de stare civil3, fie s3 se adreseze n instana de jucat3 n
aceast3 privin3.
1.2.Determinai organul competent 4i modalitatea pentru desfacerea c3s3toriei cet3enilor ;?
care locuiesc n afara &otarelor 3rii.
"onform prevederilor legale naionale, cet3enii ;epublicii ?oldova care locuiesc n afara
3rii au dreptul la desfacerea c3s3toriei n instanele judec3tore4ti ale ;epublicii ?oldova,
indiferent de cet3enia 4i domiciliul celuilalt so.
Dac3, conform legislaiei ;epublicii ?oldova, c3s3toria poate fi desf3cut3 de oficiul de stare
civil3, aceast3 problem3 poate fi soluionat3 de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale
;epublicii ?oldova.
De asemenea este posibil3 desfacerea c3s3toriei n afara ;epublicii ?oldova 4i ea va fi
recunoscut3 valabil3 dac3, la soluionarea acestei probleme, au fost respectate cerinele legislaiei
statului corespunz3tor privind competena organelor care au adoptat &ot3rrea 4i privind
desfacerea c3s3toriei.
1.%.6n anul 2... cet.;? ?alai Ion 4i cet.#; Gte&ina A. au nc&eiat o c3s3torie la ?oscova.
Dup3 aceea au locuit la "&i4in3u. 6n septembrie 2.., cet.Gte&ina A. din cauza nenelegerilor n
familie a plecat la mama sa n ?oscova, unde a depus o cerere de desfacere a c3s3toriei. ?alai I.
a epediat o plngere n care a indicat c3 cerere de divor trebuie s3 fie eaminat3 la locul de trai
al soilor n conformitate cu legea statului unde ei au domiciliu comun, indiferent de cet3enia
soilor.
Decidei asupra organului competent s3 desfac3 c3s3toria .
"onform conveniei cu privire la asistena juridic3 4i raporturile juridice n materie civil3,
familial3 4i penal3 din 22..1.C% dac3 unul din soi domiciliaz3 pe teritoriul unei /3ri
"ontractante, iar cel3lalt - pe teritoriul altei /3ri "ontractante, atunci n aciunile de divor
sunt competente instituiile ambelor /3ri "ontractante, pe teritoriile c3rora domiciliaz3
soii. Din prevederile acestei convenii rezult3 c3 este competent3 att instana de judecat3 a
#ederaiei ;use, ct 4i cea a ;epublicii ?oldova.
2.+articularit"i la nre&istrarea naterii copilului
2.1.;elatai despre termenii de prezentare la 0=" a declaraiei de na4tere.
"oform legii cu privire la actele de stare civil3 0bligaia de a declara na4terea copilului o
au p3rinii sau unul dintre ei, iar dac3 p3rinii nu au posibilitatea de a declara personal na4terea
copilului, declaraia respectiv3 se face de c3tre rudele p3rinilor sau o alt3 persoan3 mputernicit3
de ei, de c3tre administraia unit3ii sanitare n care s-a produs na4terea sau n care se afl3
copilul, de c3tre autoritatea tutelar3, precum 4i de c3tre alte persoane. Declaraia de na4tere se
face n termen de cel mult % luni din ziua na4terii copilului. Dac3 declaraia de na4tere a fost
f3cut3 dup3 epirarea termenului de % luni, dar n3untrul termenului de un an de la na4tere,
ntocmirea actului de na4tere se face de c3tre oficiul stare civil3 cu acordul 4efului acestuia.
Dac3 declaraia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea unui an de la data na4terii, ntocmirea
actului corespunz3tor se face la oficiul stare civil3 pe baza avizului privind nregistrarea tardiv3 a
na4terii copilului, fiind cercetate cauzele nc3lc3rii termenelor stabilite 4i eceptat3 o eventual3
dublare a nregistr3rii na4terii respective
De la regula general3 sunt 4i unele ecepii. Gna din ele este c3 ntocmirea actului de
na4tere al copilului g3sit se face, n termen de o lun3 de la data g3sirii acestuia.
Alta este referitor la nregistrarea na4terii copilului n3scut mort decedat n prima
s3pt3mn3 dup3 na4tere. "onduc3torul unit3ii sanitare n care s-a produs na4terea sau decesul
copilului ori medicul care a constatat faptul na4terii copilului mort sau faptul decesului nou-
n3scutului n prima s3pt3mn3 dup3 na4tere este obligat, n termen de % zile de la data
constat3rii faptelor respective, s3 declare na4terea sau na4terea 4i decesul.
2.2. Analizai nregistrarea na4terii copilului g3sit sau abandonat 4i nregistrarea tardiv3 a
na4terii.
/ersoana care a g3sit copilul este obligat3 s3 anune n termen de 2' de ore poliia 4i s3
prezinte copilul cu toate obiectele 4i nscrisurile aflate asupra lui.
6ntocmirea actului de na4tere al copilului g3sit se face, n termen de o lun3 de la data
g3sirii acestuia, la oficiul stare civil3 n a c3rei raz3 teritorial3 a fost g3sit. 6nregistrarea se face pe
baza procesului-verbal ntocmit de un colaborator al poliiei, un medic 4i un reprezentant al
autorit3ii tutelare c3reia i revine 4i obligaia de a face declaraia scris3 de nregistrare a na4terii.
6n procesul-verbal trebuie s3 fie consemnat3
- data, locul 4i mprejur3rile n care a fost g3sit copilul7
- seul 4i data presupus3 a na4terii copilului, care, concomitent sau ulterior, vor fi confirmate
sau precizate printr-un act aparte al unit3ii sanitare.
6n situaia n care copilul este abandonat de c3tre mam3 n spital )maternitate*,
conduc3torul unit3ii sanitare are obligaia s3 sesizeze poliia n termen de 2' de ore de la
constatarea faptului. 6ntocmirea actului de na4tere n acest caz se va face pe baza certificatului
medical constatator al na4terii 4i a procesului-verbal ntocmit de colaboratorul poliiei, de
conduc3torul unit3ii sanitare 4i de reprezentantul autorit3ii tutelare c3ruia i revine 4i obligaia
de a face declaraia scris3 de nregistrare a na4terii.
6n cazurile nregistr3rii na4terii a copilului g3sit sau abandonat, dac3 nu se cunosc
numele de familie 4i prenumele lui, acestea se stabilesc de c3tre oficiul de stare civil3 care
nregistreaz3 na4terea. (a ntocmirea actului de na4tere, la rubrica privind datele despre p3rini se
va nscrie QnecunoscuiQ.
Dac3 declaraia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea termenului prev3zutde % luni din,
dar n3untrul termenului de un an de la na4tere, ntocmirea actului de na4tere se face de c3tre
oficiul stare civil3 cu acordul 4efului acestuia.
Dac3 ns3 declaraia de na4tere a fost f3cut3 dup3 epirarea unui an de la data na4terii,
ntocmirea actului corespunz3tor se face la oficiul stare civil3 pe baza avizului privind
nregistrarea tardiv3 a na4terii copilului, fiind cercetate cauzele nc3lc3rii termenelor stabilite 4i
eceptat3 o eventual3 dublare a nregistr3rii na4terii respective.
6n caz de necesitate, oficiul stare civil3 solicit3 poliiei verific3rile corespunz3toare,
precum 4i avizul medicului legist cu privire la vrsta 4i seul copilului a c3rui na4tere urmeaz3 a
fi nregistrat3.
6ntocmirea actului de na4tere n aceste cazurile atrage dup3 sine aplicarea sanciunilor
administrative fa3 de persoanele care au obligaia de a face declaraia de na4tere n termenele
stabilite de lege.
2.%. Ralina, n vrsta de 2% ani a n3scut un copil la maternitatea nr. 1 din or. "a&ul. 8a4terile au
fost complicate, copilul slab 4i ei se aflau permanent la spital. (a a ,-a zi dup3 na4tere copilul a
decedat. ?ama fiind stresat3 a stat la spital nc3 2 luni, copilul fiind nmormntat f3r3 ea. Dup3
ce s-a ns3n3to4it ea s-a adresat la 0=" "a&ul pentru a primi certificatul de deces al copilului,
dar a primit refuz deoarece nu avea documentul de na4tere a copilului.
.ecide/i asupra situa/iei. Care acte trebuiesc 2ndeplinite de c0tre -%C 1i cine urma s0
prezinte datele despre na1terea 1i decesul copilului. Cum se 2nregistreaz0 la -%C na1terea
copilului n0scut mort8
"onsider c3 0=" "a&ul a procedat corect, deoarece el nu a fost sesizat n aceast3 privin3
4i deci nu are temei juridic 4i nici material )nu eist3 careva documente* pentru a putea elibera
certificatul de deces.
6n cazul decesului copilului n prima s3pt3mn3 dup3 na4tere se va elibera doar
certificatul de deces al copilului.
"onform prevederilor codului familiei conduc3torul unit3ii sanitare n care s-a produs
decesul copilului ori medicul care a constatat faptul decesului nou-n3scutului n prima
s3pt3mn3 dup3 na4tere este obligat, n termen de % zile de la data constat3rii faptelor respective,
s3 declare na4terea sau na4terea 4i decesul. Declaraia se depune la organul de stare civil3 n a
c3rui raz3 teritorial3 se afl3 unitatea sanitar3.
Dac3 copilul a decedat n prima s3pt3mn3 dup3 na4tere, 0=" nregistreaz3 att na4terea
ct 4i decesul copilului, elibernd numai certificatul de deces.
6n situaia dat3 este necesar de a se adresa cu o cerere conduc3torului 0=" "a&ul, fie
adresarea n instana de judecat3 pentru a constata aceast3 situaie 4i de a elibera certificatul
solicitat.
Test nr. 23
)78 2 Drepturile i o%li&aiile tutorilor i curatorilor
1 Definii noiunea de tutore i curator.
utoreI este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 1' ani, care inc&eie in
numele si in interesul lui actele juridice necesare, aparin drepturile si interesele copilului in
relatiile cu personae fizice si juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special7
Curator I este reprezentantul legal al minorului care este in virsta de la 1' ani la 1! ani isi da
consimtamintul la inc&er actelor juridice pe care cel aflat sub curatela nu este in drept sa le
inc&eie de sinestatator, aparind drepturile si interesele copilului in relatiile cu personae fizice si
juridice, inclusive in inst de judecata fara mandat special7
2 coninutul dr i o%li& tutorilor i curatorilor Dr-le si oblig-le tuturilor si curatorilor reies din
prevederile "#, care stipuleaza ca tutela si curatela se instituie in scopul educatiei si instruirii
copiilor lipsiti de ocrotire parinteasca, precum si al apararii dr-lor si intereselor lor legitime.
"ontinutul dr-lor si oblig tutorilor si curatorilor, spre deosebire a rudeniei de singe, apare in baza
actelor administrative. De mentionat, ca dr-le si oblig-le - si " sunt cele privind persoana
minorului, care sunt reglementate de legislat familiala si cele privind bunurile minoului, de
legislat civila. Asadar$ -- si " are dr si este obligat sa educe)incluzind si grija de sanatate,
dezvolt sub toate aspectele ale copilului* copilul aflat sub tutela sau curatela7 -sa creeze , in
depend de virsta copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala a celui pus
sub tutela sau curatela7 -sunt in drept sa determine independent procedeele si mijloacel de
educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa corespunda recomandarilor autoritatii tutelare7 --
si " sa duca o evidenta despre starea sanatatii copilului, fiind obligat sa informeze autoritatea
tutelara si dupa caz, sa cerara plasarea copilului intr-o institutie curativa sau sanatoriala7 -- si "
sunt obligati sa asigura invatamintul obligatoriu al copilului aflat sub tutela sau curatela, si sunt
in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii7 -- si " nu este in drept sa
impiedice contactele copiluilui cu rudele lui, cu eceptia cazurilor in care acestea ar leza
interesele copilului7 -" si - este in drept sa ceara pe cale judecatoreasca de la orice persoana,
inapoierea copilului pa care acestea il retin fara temei legal7 - - si " nu pot reprezenta minorul
tutelat in inst de jud daca cealalta parte in proces este sotul sau ruda pina la gradul al '-lea cu el.
3 )peta 1) din punct de vedere juridic, bunica este in drept si poate fi numita tutore, daca ea va
putea asigura conditii optime dezvoltarii si educarii copilului )de e c&iar daca este inapta de
munca, are o avere destul de impunatoare sau suficienta nivelului de intretinere a copilui*, dar la
numirea tutorelui, inst de judecata este obligata sa tina cont de interesele copilului, prin urmare
din punct de vedere juridic si unc&iul este indreptatit sa fie numit tutore daca acesta a pretins,
precum si datorita faptului ca acesta dispune de o posibilitate de vadita de ingrijire si crestere a
copilului, astfel daca de drept prioritate au ambii de a dobindi calitatea de titutore, de fapt se va
da prioritate celui care corespunde cel mai mult eigentei tutelare. +) Cerinte fata de tutore$ pot fi
numii tutori o singura pers fizica sau sotul si sotia impreuna daca nu se afla in vreunul din
cazurile de incompatibilitate prevaz de "#7 -la numirea tutorelui se iau in considerare calitatile
morale si alte calitati personale, posibilitati7e acestuia de a-si indeplini obligatiile de tutore,
relatiile lui si ale membrilor familiei lui cu copilul7 -numirea tutorelui la copilul care a atins
virsta de 1. ani se face numai cu acordul copilului. %* potrivit "# copii aflati sub tutela au
dreptul de a locui impreuna cu tutorele lor, de asemenea "civil prevede ca domiciliul minorului,
in cazul in care el se afla sub tutela sau curatela, este al reprezentantului legal, adica tutore sau
curator '* /otrivit "# si a (eg priv pensiile de asigurari sociale de stat, copilor, a caror parinti au
decedat, li se poate stabili o pensie de urmasi pt munca , sau in caz contrar acest ava dispune de o
alocatie sociala de stat prevazuta de (eg priv alocatiile sociale de stat. De asemenea, copilul aflat
sub tutela poate beneficia si de alte indemnizatii si compensatii care se platesc familiilor cu copii
pt ameliorarea situatiei vulnerable. (a fel, de mentionat ca daca locuinta ocupata anteriror de
parintii care au decedat le-a apartinut cu dr de propritate privata, copilul are dr la mostenire,
devenind proprietatea lui, pe cae o administreaza tuturele )curatorul* . De asemnea, daca copii
aflati sub tutela nu au avut anterior spatiu locativ,la implinirea majoratului ei urmeaza sa fie
asigurati cu spatiu locativ conform legisalt in vigoare. S/otrivit "civil tutorele administreaz3 4i
dispune eficient de bunurile celui pus sub tutel3, n numele acestuia, dac3 nu este numit un
administrator al bunurilor. =umele de bani care dep34esc necesit3ile ntreinerii celui pus sub
tutel3 4i ale administr3rii bunurilor lui se depun pe numele acestuia la o instituie financiar3 de
unde nu pot fi ridicate dect cu autorizaia autorit3ii tutelare.
)78 22 +rocedura declar"rii c"s"toriei nule
1 1umii or&anul competent pentru declararea c"s"toriei nule i momentul din care
c"s"toria se consider" nul". 8ulitatea casatoriei este o sanctiune care se aplica in urma
nerespecatrii, de catre cei ce se casatoresc, a unora dintre cerintele prevazute de lege cu privire la
inc&eierea casatoriei. 0rganul competent pt decal casatoriei nule, potrivit "# il reprez instanta
judecatoreasca. "asatoria decalarata nula se considera ca atare din momentul inc&eierii ei.
2 Determinai su%iectele dreptului la aciune.
Dreptul de a cere declararea nulit3ii c3s3toriei l au urm3toarele persoane$ a*soul minor, p3rinii
lui )tutorii*, autoritatea tutelar3 sau procurorul, dac3 c3s3toria a fost nc&eiat3 de o persoan3 care
nu a atins vrsta matrimonial3 4i aceast3 vrst3 nu a fost redus3 n modul stabilit. Dup3 atingerea
de c3tre soul minor a vrstei de 1! ani, dreptul de a cere declararea nulit3ii c3s3toriei i aparine
numai lui. De mentionat, ca casat poate fi declare nula contrar vointei minorului in cazul cind
eista o primejdie pt viata si sanatatea lui, de e$ antrenarea minorului in activitatea criminala7
b*soul ale c3rui drepturi au fost nc3lcate prin nc&eierea c3s3toriei, precum 4i procurorul n
cazurile viciului de consim3mnt7 c*soul care nu a 4tiut despre eistena impedimentelor la
c3s3torie, tutorele soului declarat incapabil, soul din c3s3toria precedent3 nedesf3cut3, alte
persoane ale c3ror drepturi 4i interese au fost lezate n urma c3s3toriei nc&eiate cu nc3lcarea
prevederilor"#, precum 4i autoritatea tutelar3 sau procurorul, n cazurile prevaz de "#. Alte
personae pot fi mostenitorii oricaruia dintre soti )de e$ copiii din casatoria anterioara* sau pers-
le care au dr la pensie pt pierderea intretinatorului7 d*soul de bun3-credin3 4i procurorul, n
cazul n care a fost nc&eiat3 o c3s3torie fictiv3.
3 )peta .ecide/i asupra normelor juridice care trebuie s0 fie aplicate la solu/ionarea cazului.
(a sotlutioanarea litigiului se vor aplica dispozitiile "# privind modalitatea de desfacere a
casatoriei, decalrarea nulitatii casatoriei , consecintele de declarare a nulitatii casatoriei, precum
si dispozitiile "civil privind impartirea bunului proprietate comuna in devalmasie )imparteala se
face proportional aportului fiecaruia la dobindirea bunului* *oate oare fi declarat0 nul0
c0s0toria dup0 desfacerea ei. Da, desfacerea casatoriei nu este un impediment pt decalararea
ulterior si a nulitatii acesteia, intruct nulitatea produce efecte specifice in raport cu cele ale
desfacerii, bunaoara, bunurile procurate n comun de c3tre persoanele a c3ror c3s3torie a fost
declarat3 nul3 aparin acestora cu drept de proprietate n diviziune, iar contractul matrimonial se
consider3 nul7 soul de bun3-credin3 este n drept s3 cear3, n modul stabilit de legislaia civil3,
repararea prejudiciului moral 4i material cauzat, etc precum si alte efecte prevaz de "#. /rin
divort poate fi desfacuta doar casatoria legala care a fost inc&eiata cu incalcarea prevederilor
legale, nula se declara casatoria inc&eiata cu incalcarea prevederilor legale. De asemenea, spre
deosebire de desfacere, dr-le si oblig-le sotilor inceteaza din momentul inc&eierii casatoriei,
precum si pot cere nulitatea orice pers ale carei drepturi au fost lezate.
Test nr. 2(
=G@ I Drepturile 4i obligaiile p3rinilor-educatori
1.Definii noiunea de p3rini-educatori. =e numesc parinti-educatori fondatorii caselor de copii
de tip familial, care se considera infiintate de la data cind a fost luata decizia autoritatii
administratiei publice locale. De asemnea , se considera parinti-educatori sotul si sotia, care se
ocupa de ingrijirea si educatia copiilor, purtind totodata responsabilitatea pt indeplinirea
functiilor ce le revin. De mentionat, ca parintii-educatori sint reprezentantii legali ai copiilor
plasati in casa lor si apara, fara procura speciala, dr-le si interesele acestora in toate rel7atiile cu
pers-le fizice si juridice, inclusive in inst de judecata
2.Analizai drepturile 4i obligaiile personale nepatrimoniale 4i patrimoniale ale p3rinilor-
educatori. In conformit cu prevederile "# parintii-educatori au fata de copiii plasati in casele de
copii de tip familial drepturi si obligatii similare celor ale tutorelui .. ei sunt obligati sa educe
copiii, respectindu-le demnitatea7 -sa organizeze traiul comun a copiilor care au fost plasati la ei
pt crestere si ingrijire7 - sa le educe deprinderi necesare in viata, sa aiba grija de sanatatea si
instruirea fiecaruia dintre ei7 -au dr prioritar la adoptia copiilor aflati in propria casa de copii7
-sint obligati sa asigure ingrijirea permanenta, asist medicala necesara fiecarui copil in conformit
cu virsta acestuia7 -este obligat sa aplice metode de educatie care sa nu prejudicieze sanatatea
fizica si psi&ica a copiilor ingrijiti7- obligatia de a duce evidenta starii sanatatii, fiind obilgati ca o
data in an sa treaca eamenul medical prevazut de ;egulamentul asei de copii de tip familial7
sunt in dr sa aleaga institutia de invatamint tinind cont de dorinta si aptitudinile copiilor. S Daca
sa vorbim de dr si oblig patrimoniale, de mentionat ca parintii-educatori sint obligati sa tina
evidenta bunurilor, veniturilor casei de copii si a c&eltuielilor efectuate si sa prezinte o data in an
autoritatilor publice darea de seama respectiva7 prin indeplinire dr-lor si oblig-lor sale parintii-
educatori isi eercita functiile fiind remunerati, iar perioada de activitate in casele de copii de tip
familial se include in stagiul de munca general neintrerupt7 -ei nu sunt obligati sa intretina copii
plasati in casa de copii de tip familial din cont propriu, adica nu are loc o obligatie de intretinere7
-autorit tutelara asigura pastrarea patrimoniului copilului prin eercitarea unui control continuu
al activitatii parintilor-educatori
1.%.#ormulai deosebirile 4i asem3n3rile dintre drepturile 4i obligaiile p3rinilor-educatori 4i
drepturile 4i obligaiile tutorilor 4i curatorilor. Asemanarile. In primul rind atit parintii-educatori
cit si tutorele sau curatorul apara drepturile si interesele copiilor plasati spre ingrijire in toate
relatiile cu pers7-le fizice si juridice. Atit parintii-educatori cit si tutorii si curatorii au
urmatatoarele dreprturi si obligatii$ dr si obligati sa educe)incluzind si grija de sanatate, dezvolt
sub toate aspectele ale copilului* copilul plasat la ingrijire7 -sa creeze , in depend de virsta
copilului, conditii sanitaro-igienice ce ar asigura dezvolt normala7 -sunt in drept sa determine
independent procedeele si mijloacel de educatie a copilului, fiind obligati ca acestea sa nu
prejudicieze sanatatea fizica si psi&ica a copiilor ingrijiti 7 - sa duca o evidenta despre starea
sanatatii copilului7 - sunt in drept sa aleaga institutia de invatamint precum si forma de studii, etc.
S/rincipala deosebire, avind in vedere ca dr-le si oblig-le parintilor-educatori fiind similare celor
ale tutorelui, consta in faptul ca ei isi eercita functiile fiind remunerati, iar iar perioada de
activitate in casele de copii de tip familial se include in stagiul de munca general neintrerupt.
Acestia sunt remunerati la nivelul lucratorilor institutiilor de ingrijire si instruire pt copii orfani,
in functie de numarul copiilor aflati in plasament. De asemnea, potrivit "# nu apare nici
obligatia de intretinere. /recum si raporturile de familie din casa de copii de tip familial apar in
momentul inc&eierii contr de plasare a copiilor, fiind inc&eiat intre parintii-educatori si autorit
tutelara.
)78 22 Cuantumul i modul de ncasare a pensiei pentru ali mem%ri ai familiei 2.1.8umii
creditorii 4i debitorii obligaiei de ntreinere respective. /otrivit "# contractul privind plata
pensiei de intretinere poate fi inc&eiat intre persoana care datoreaza intretinere adica :debitorul
intretinerii si persona care ar dreptul la intretinere :creditorul intretinerii, adica intre personale
care au obligatia de a se intretine reciproc conform prevederilor legale. =ubiecte ale contractului
pot fi numai personae fizice cu capacit2 deplina de e. In cazul cind creditorul intretinerii este un
minor sub virsta de 1' ani, contr va fi inc&eiat in numele minorului de catre parinti, adoptatori
sau tutori. In cazul minorilor intre 1'-1!, contr va fi inc&eiat de insusi minorul cu
consimatmintul parintilor, adoptatorilor sau curatorilor. ;espective la categoria de alti membri ai
familiei "# atribuie in calitate de debitor$ a*0bligaia de ntreinere dintre frai 4i surori 7
b*0bligaia bunicilor de a-4i ntreine nepoii c*0bligaia nepoilor de a-4i ntreine bunicii
d*0bligaia copiilor vitregi de a-4i ntreine p3rinii vitregi7 e*0bligaia copiilor de a-4i ntreine
educatorii. 2.2.Analizai modul de ncasare a pensiei de ntreinere. De mentionat, ca anume
continutul pensiei de intretinere consta in stabilirea cuantumului si a modului de plata a pensiei
de intretinere. In conformit cu "# daca sa ne referim la cuantumul si a modul de plata a pensiei
de intretinere a debitorilor intretinerii, acesta se stabileste printr-un contract intre parti.
=ubiectele contr pot stabili cuantumul pensiei de intretinere pe cote-parti7 in procente fata de
veniturile debitorului intretinerii,7 prin plata sumei totale o singura data. Fste relevant faptul ca in
contract poate fi prevazuta si caluza privind posibilitatea indearii pensiei de intretinere
S"onform "# dac3 nu eist3 un contract ntre p3ri, pensia de ntreinere se stabile4te de c3tre
instana judec3toreasc3 n sum3 b3neasc3 fi3 ac&itat3 lunar, inndu-se cont de starea material3
4i familial3 a persoanei care datoreaz3 ntreinere 4i a persoanei care are dreptul la ntreinere,
precum 4i de alte circumstane importante.S Dac3 unul dintre membrii familiei are dreptul la
pensie de ntreinere concomitent de la mai multe persoane, instana judec3toreasc3 determin3
cuantumul acesteia pentru fiecare dintre cei ce o datoreaz3, innd cont de starea lor material3 4i
familial3. Instana judec3toreasc3 este n drept s3 ia n considerare toate persoanele care
datoreaz3 ntreinere, indiferent de faptul dac3 aciunea a fost pornit3 fa3 de una, cteva sau toate
persoanele n cauz3. 2.%. .ecide/i, care din persoanele enumerate pot fi obligate la plata
2ntre/inerii 1i cum se va calcula cuantumul acesteia.&) >or fi ambii obligate $ si fratele si buneii,
intrucit "# prevede dreptul la ntreinere de la surorile 4i fraii majori api de munc3 care dispun
de mijloace suficiente, precum si obligaia bunicilor de a-4i ntreine nepoii daca dispun de
mijloace suficiente7 2* se va stabili in suma fia in functie de venituri acestora
Test nr. 2!
)78 2 9aptele juridice n dreptul familiei i tipurile lor Definii noiunea de fapt juridic n
sens larg 4i n sens ngust. In sesn ingust, faptul juridic este imprejurarea prevazuta de norma
juridical care, realizata in concret, are consecinte juridice, adica da nastere, modifica sau
inceteaza raportul juridic familial, iar in sens larg, faptele juridice, dupa cum se epun savantii
nu se reduce doar la nasterea , sc&imbarea sau incetarea rap juridice, ci atrag dupa sine nasterea
si incetarea capacitatii de folosinta si de eercitiu )de e &ot inst de jud despre declararea
persoanei ca fiind incapabila*
1.2. Analizai criteriile de clasificare a faptelor juridice n dreptul familiei. In modul cel mai
general in lit de spec clasificarea are loc dupa raportarea faptelor jur la vointa omului )adica daca
depend sau nu de vointa omului* respective se impart in$ 1*actiuniI fapte voluntare ale omului de
care norma de drept leaga anumite consecinte juridice, acestea se mai clasifica in raport cu
dipozitia reguluii de drept in$ -licite) de e$ stabilirea paternitatii* si :ilicite )care contravin
legislatiei, de e$ inc& casatoriei cu vicierea consimtamintului*. S2*evenimente I imprejurari,
fenomene, care se petrec indifferent si independent de vointa omului, si carora norma de drept le
da o semnificatie juridical prin retinerea lor in ipoteza ei. (a rindul sau evenimentele pot fi$
-absolute )de e$ decesul unei personae*7 -relative )nasterea copilului*. SSGn alt crietriu este cel
conform umarilor, avem$ 1* de nastere a dr-lor si oblig-lor familiale )de e$ adoptia*7 2* de
modificare a dr-lor si oblig-lor sub-lor rap juridice familiale7 %* de impiedicare a dr-lor sint
acelea eistenta carora impiedica realizarea unui dr stabilit de legislatie7 '* de incetare a dr-lor si
oblig-lor familiale sint acele actiuni si evenimente ca decesul, incet casatoriei. S=unt discutabile
in lit de spec asa categorii de fapte juridice ca cele de restabilire, precum si calsific faptelro
juridice ca situatie sau stare, insa importanta acesteia este diminuata datorita faptului ca nu au o
insemnatate de sinestatatoare.
1.%. Fpunei-v3 opinia asupra faptelor juridice n dreptul familiei 4i faptelor juridice n dreptul
civil. Din start as dori sa mentionez ca desi faptele juridice in dr familiei au anumite momente
specifice, clasificarea lor se face dupa aceleasi criterii ca si in dreptul civil. In dr civil , in functie
de originea faptelor juridice, la fel se impart in 2 categ$ actiuni si evenimenet. 1*Actiunile sunt
fapte volunatre a caror savirsire in conditiile prevaz de lege atarge consecinte juridice, la rindul
lor de asemenea se impart in licite si ilicite )asa-numitele delicte* In lit de specailit civila se
sustine ca un rol important in procesul de aparitie, modificare si stingere a rap-lor jur il au actele
administrative de inregistrare a faptelor juridice, indeosebi a evenimentelor. 2*Fvenimentele ca si
in dr familiei, sunt fapte care se produc independent de vointa omului, dar carora legea le
atribuie anumite consecinte juridice, acestea fiind deasemnea de 2 categorii$ -relative si :
absolute. SDe mentionat, ca in lit de spec civila in raport cu pluralitatea elementelor componente,
faptele juridice se calsifica in simple si complee. A*faptele jur simple constau in elemente
unice, care produc efecte jur prin ele insele )de e$ moartea pers fizice*. @*#aptele jur complee
sunt alcatuite din maimulte elemente, care numai realizate impreuna, simultan ori succesiv
produc efecte juridice prevazute de lege.
=G@ II =cutirea soului )fostului so* de obligaia de a :l ntreine pe cel3lalt so sau limitarea
acestei obligaii la un anumit termen
2.18umii organul competent pentru &ot3rJrea de scutire sau limitare 4i delimitai noiunea de
scutire de noiunea de limitare n termen. Doar inst judecatoreasca este in drept sa-l elibereze pe
unul dintre soti de obligatia de intretinere sau sa limiteze aceasta obligatie la un anumit termen in
conditiile prevazute de "#. 8otiunea de limitare in termen, la fel ca si cea de scutire presupune o
masura intreprinsa de inst judecatoreasca, insa spre deosebire de aceasta nu reduce continutul
obligatiei de intretinere, ci satbileste o limita in timp de eerciatrare a acesteia in acest sens.
2.2Analizai temeiurile . /otrivit "# instana judec3toreasc3 este n drept s3-l elibereze pe unul
dintre soi )fostul so* de obligaia de ntreinere sau s3 limiteze aceast3 obligaie la un anumit
termen dac3$ 1*incapacitatea de munc3 a soului )fostului so* inapt de munc3, care necesit3
sprijin material, este rezultatul abuzului de b3uturi alcoolice sau substane stupefiante ori al unei
infraciuni premeditate. De mentionat ca acest temei are un support juridic bazat pe morala,
intrucit ar fi incorrect de a se sigura dim sursele banesti familiale pe acela care prin
comportamentul si atitudinea sa nedemna n-a contribuit la pastrarea familiei. 2*soul )fostul so*
care necesit3 sprijin material a avut o comportare amoral3 n familie. De atentionat, ca
comportamentul amoral urmeaza sa fi avut loc in timpul casatoriei sau dupa desfacerea ei. De
asemenea prin comportament amoral se intelege purtarile defaimatoare, nedemne ale fostului sot
fata de celalalt7 %*soii )fo4tii soi* s-au aflat n relaii de c3s3torie cel mult , ani, aceasta eprima
faptul o astfel de casatorie neindelungata nu poate duce la stabilrea unor relatii familiale trainice7
'*s-a dovedit, pe cale judec3toreasc3, c3 c3s3toria a fost desf3cut3 din culpa fostului so care
necesit3 sprijin material, presupune ca daca se va dovedi vinovatia fostului sot car necesita
sprijin material, acesta va urma sa suporte consecinta respective. SFste important ca toate aceste
motive sa fie dovedite pri probe incontestbile, analizate de inst jud in fiecare caz concret 2.%
.ecide/i asupra "ot0r2rii instan/ei de judecat0. /otrvit "# dreptul de a pretinde ntreinere de la
fostul so pe cale judec3toreasc3 l are fostul so, care necesit3 sprijin material, ocupat cu
ngrijirea copilului comun invalid pn3 la vrsta de 1! ani sau a copilului comun invalid de gradul
I din copil3rie, respective sotiei Dumtru I se va ac&ita o pensie de intretinere pe durata restabilirii
sanatatii copilului, adica atit timp cit copilul va necesita o asemnea ingrijire. "uantumul pensiei
de ntreinere ncasate de la un so )fost so* n favoarea celuilalt so se stabile4te de c3tre instana
judec3toreasc3 ntr-o suma b3neasc3 fi3 pl3tit3 lunar. (a stabilirea sumei pensiei de ntreinere,
se ine cont de situaia material3 4i familial3 a soilor )fo4tilor soi*, de alte circumstane
importante.
-est 2!
1. +artajul %unurilor soilor
1.1
@unurile sotilor pot fi impartite in % cazuri$ 1in timpul casatoriei 2 dupa desfacerea
casatoriei,la cerea partilor % la cererea creditorilor sotilor. /articipa sotii )copii minori nu
participa,neavind dr de proprietate asupra punurilor parintilor,* T creditorii
1.2
Determinai cotele-p3ri ale soilor n proprietatea comun3 n dev3lm34ie a lor.
(a impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor si determinarea cotelor-parti din
caestea,instanta judecatoreasca reiese din principiul egalitatii dintre barbat si femeie si considera
ca partile sotilor sunt egale, deasemenea instanta judecatoreasca este in drept sa diferentieze
cotele parti, tinind cont de interesele unuia din soti si interesele copiilor minori. ?ajorarea cotei-
parti a unuia dintre soti poate avea loc in cazul cind prin impartirea patrimoniului in parti egale
interesele copiilor minori pot fi lezate,adica cota parte din casa de locuit a sotului care va locui
cu minorii va fi mai mare, bunurile copiilor nu sunt supuse partajarii. /entru majorarea sau
micsorarea cotei-parti mai eista si temeiul privind interesul unuia dintre soti,care merita atentie
)incapacitate de munca,*
1.%
"onform prevederilor legale 4i reie4ind din coninutul speei instana de judecat3 va trebui s3
restituie acele bunuri care constituie proprietate personal3 )deoarece conform speei ele nu
provin din activitate criminal3*. "eea ce prive4te cota parte din proprietatea n dev3lm34ie, ea va
fi restituit3 )deoarece aici nu merge vorba de confiscarea averii* dac3 nu eist3 suficiente probe
c3 proprietatea comun3 este dobndit3 sau majorat3 pe cale criminal3, atunci putnd fi pus3 sub
sec&estru ntreaga proprietate a soilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei propriet3i.
"onform prevederilor "odului de /rocedur3 /enal3 se pun sub sec&estru bunurile ce constituie
cota-parte a b3nuitului, nvinuitului, inculpatului n proprietatea comun3 a soilor sau familiei.
Art. 2.' "// - =ub sec&estru pot fi puse bunurile b3nuitului, nvinuitului, inculpatului, precum 4i
ale p3rii civilmente responsabile, n cazurile prev3zute de lege, indiferent de natura bunurilor 4i
de faptul la cine se afl3 acestea.
=e pun sub sec&estru bunurile ce constituie cota-parte a b3nuitului, nvinuitului, inculpatului n
proprietatea comun3 a soilor sau familiei. Dac3 eist3 suficiente probe c3 proprietatea comun3
este dobndit3 sau majorat3 pe cale criminal3, poate fi pus3 sub sec&estru ntreaga proprietate a
soilor sau familiei ori cea mai mare parte a acestei propriet3i.
Art. 1.5 "/ - Dac3 bunurile rezultate sau dobndite prin s3vr4irea infraciunii 4i veniturile de la
aceste bunuri au fost comasate cu bunurile dobndite legal, se confisc3 acea partea din bunuri sau
contravaloarea acestora care corespunde valorii bunurilor rezultate sau dobndite prin s3vr4irea
infraciunii 4i a veniturilor de la aceste bunuri.
2. 'olul autorit"ii tutelare n e*aminarea cauzelor de educare i ocrotire a copiilor
minori
2.1. ;elatai despre organele care eercit3 funciile de tutel3 4i curatel3 4i actele normative ce
reglementeaz3 activitatea acestor organe.0rganele care eercita functiile de tutele si curatela sunt
organele autoritatilor publice locale-aceste organe au un sir de atributii de cotrol si de
indrumare,este un organ de decizie si de sesizare,ea poate sesiza instanta de judecata pentru
luarea unor masuri cerute de interesul copilului ,avid in acest caz drepul la actiune conform
dreptului procesual civil. Autoritatea tutelara supraveg&eaza educarea copiilor aflati sub tutela
si curatela ,da recomandari necesare tutorilor si curatorilor,iar in caz de necesitate ia masuri
concrete cu tutorele sau curatorul care nu-si indeplineste obligatiile puse pe seama lui. tutela si
curatela este regelementata in "#.
2.2. Determinai cazurile cnd solicitarea avizului autorit3ii tutelare este obligatorie.
=olicitarea avizului este obligatorie atunci cind$se instituie tutela si curatela de catre autoritatile
publice locale asupra copiilor in virsta de 1'-1!ani precum si in cazul cind se infiinteaza casele
de copii de tip familial
2.%. "onform legii privatiz3rii fondului de locuine vnzarea locuinei dup3 privatizare la care au
participat indirect copii minori poate fi efectuat3 numai cu consim3mntul autorit3ii tutelare,
att timp ct copii sunt minori.
Test 29
1.Coninutul contractului matrimonial
1.1.Definii contactul matrimonial.
"ontractul matrimonial este conventia inc&eiata benevol intre persoanele care doresc sa se
casatoreasca sau intre soti,in care se determina dr si obl patrimoniale ale acestora in timpul
casatoriei si sau in cazul desfacerii acesteia
1.2.Analizai clauzele contractului matrimonial.
&)contractul matrimonial poate stabili ca toate bunurile dobindite in fiecare dintre soti in timpul
casatoriei sint proprietate personala a sotului care lea dobinditsotii sint in drept sa stabileasca
regimul separarii bunurilor,acesta presupune ca intre soti nu eista nici un fel de proprietate
comuna,fiecare isi procura bunuri pt el insusi care ii vor apartine cu drept de proprietate
personala,aceasta clauza este convenabila in special in familia unde ambii soti au venit stabil si
de sine statator si impart egal obl casnice.
+)-bligatia de intretinere reciproca9atunci cind un sot este inapt de munca si are dr la
intretinere conform legii,conditiile acestei intretineri pot fi doar imbunatatite si nu defaforizate.
!)partile pot stabili ordinea impartirii patrimoniului in caz de desfacere a casatorieiacest fapt
are relevanta atunci cind unul dintre soti se ocupa cu gospodaria casnica si ingrijirea
copiilor,renuntind la interesele profesionale pt binele familiei
!)stabilirea ordinii de participare la veniturile reciproce-aceasta este in situatia cind cind fiecare
din soti are surse proprii de venit,de eemplu sotul se obliga sa transmita sotiei o jumatate din
veniturile sale din activitatea de antreprenor ,iar sotia o parte din salariul ei.
4)stabilirea ordinii de participare a fiecaruia la c"eltuielile comune-prin c&eltuieli comune
intelegem c&eltuieli familiale precum plata c&iriei si a serviciilor comunale,c&eltuieli pt
alimentare ,c&eltuieli legate de ac&itarea studiilor,de odi&na si calatorii,sotii pot stabili limitele in
care fiecare sot trebuie sa contribuie la c&eltuieli familiale,ei pot conveni nu doar asupra
c&eltuielilor comune dar si asupra celor personale
')stabilirea a caroror bunuri vor fi transmise fiecaruia dintre ei in caz de divort:este o clauza
importanta deoarece sotii stabilesc concret bunurile care vor apartine concret fiecaruia dintre ei
in caz de divort si prin acesta sint omise aparita temeiurilor litigiilor ulterioare
1.%. "onsider neintemeiat refuzul notarului deoarece odata ce sotia este de acord asupra acesti
clauze contractuale contractul matrimonial trebuie inc&eiat,deoarece partile pot inculde in
contract prevederi ce se refera la relatiile patrimoniale ,un refuz intemeiat al notarului ar putea fi
doar in cazul cind sunt inculse in contract relatii personale familiale sau se lezeaza considerabil
princiipile si natura relatiilor familiale
2. :ncetarea tutelei i curatelei
2.1 8umii temeiurile ncet3rii tutelei 4i curatelei f3r3 &ot3rJrea organului respectiv
-utela inceteaza la atingerea virstei de 1' ani si tutorele devine curator intre 1' si 1! ani fara
o &ot a autorit tutelare in acest sens,curatele inceteaza la implinirea de catre minor a virstei de
1! ani fara o decizie speciala a autoritatii tutelare
2.2.Analizai ncetarea tutelei )curatelei* prin &ot3rJrea organului respectiv.-utela si curatela pot
inceta prin &otarirea autorit tutelare daca aeista temeiuri juridice$copilul este inapoiat parintilor
pt educatie si intretinere de mai departe7copilul este adoptat7copilul este plasat intr-o casa de
copii sau intr-o institutie educativa sau curativa la intretinerea deplina a statului,copilul care se
afla sub curatela s-a casatorit la virsta de 15 ani sau a fost emanicipat7la cererea tutorelui sau
curatorului daca cererea este intemeiata7in cazul decesului tutorelui sau a minorului aflat sub
curatela7in cazul indepartarii tutorelui sau curatorului de la indeplinirea obligatiilor sale daca nu
si le-a indeplinit in mod corespunzato,si a savirsit careva abuzuri neglijente grave in acest sens
2.%.conform prevedrilor legale tutorele nu este obligat sa intretina minorul din mijloace proprii
are dreptul la pensiile si la sursele de venit destinate anume pt intretinerea copilului,astfel
consider ca autoritatea tutelara ar trebui sa intervina pt al dezinvesti de rolul de tutore pe girlea
ion si pt a fi numita in calitate de tutore bunica minorului pt a beneficia de pensia acestuia in
vederea folosirii ei in scopul de-a intretine si educa copilul.pt aceasta bunica trebuie sa se
adreseze autoritatii tutelare sau dupa caz instantei de judecata dar nu la oficiul postal.
T;)T 3
1.Exercitare drepturilor parintestiin cazul cind parintii locuiesc separate
1.18umiti dr.parintelui care locuieste separate. /arintele care locuieste separat de copil are
aceleasi dr. ca si parintele care locuieste cu copilul.si anume$-poate comunica cu copilul-poate
participa la educarea copilului si instruirea lui-poate primi informatiile necesare de la toate
institutiile educative,curative,de asistenta sociala in legatura cu copilul sau. -otodata el are si
obl.de a intretine copilul,de a participa la c&eltuielile suplimentare cauzate de circumstante
eceptionale si poarta raspundere pentru prejud cauzat de copilul minor.
1.2Determinati actiunile parintelui care locuieste separate in cazul incalcarii dr.sale parintesti. In
cazul incalcarii dr.sale parintele care locuieste separate se poate adresa la autoritatea tutelara din
raza domiciliului copilului.Aut.tutelara in prezenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii, si reesind din interesul minorului,stabileste un orar care sa satisfaca cerintele
ambilor parinti.Daca parintele cu care locuiesta copilul impiedica mai departe accesul celuilalt la
intrevedere el va raspunde conform legislatiei contraventionale.In caz de incalcare repetata ,la
cererea parintelui a caror dr.au fost incalcate litigiul va fi solutionat de inst.jud.Inst.poate refuza
actiunea daca va constata ca comportamentul paintelui este in detrimental copilului )batie,
narcomanie*, sau ca acesta prezinta pericol pentru viata si sanatea copilului)copilul nu &rani
ingrijit*. In lipsa acest, temeiuri instanta &ataraste ordinea de participare a parintelui care
locuieste separate. In caz ca &otariurea instantei se incalca fata de parintele ninovat se vor aplica
sanstiuni aplicate de leg. /rocesual civil. Daca incalcarile au c&aracter repetat la cererea
parintelui care locuieste separate de copil, instanta poate sai transmita copilul spre crestere si
educare. In acest caz se vor respecta interese copilului, iar daca acesta a implinit 1. ani se va tine
cont si de opinia lui. In process va fi atrasa si autoritatea tutelara.
1.%=/F-A .Dup3 desfacerea c3s3toriei soilor Grsu, feciorului lor minor n vrst3 de A ani i s-a
stabilit domiciliu la mama. /3rinii s-au neles c3 tata va vizita copilul de 2 ori pe lun3. Dup3 un
an de zile fosta soie s-a c3s3torit 4i pentru a nt3ri relaiile familiale cu soul s3u nou a nceput s3
mpiedice ntrevederile tat3lui cu copilul 4i l-a dus la bunica n sat. -at3l copilului aflnd unde se
afl3 acesta, l-a luat de la bunica contra voinei ei. =oia s-a adresat n instana de judecat3.
.ecide/i asupra ac/iunilor fostului so/ din punct de vedere juridic. Ce organ trebuie de atras 2n
proces8 Ce "ot0r2re va adopta instan/a de judecat0 8 3rgumenta/i r0spunsul. Actiunele fostului
sot cad sub incidenta legisl.penale.=i anume art15'
1
care prevede ca pedeapsa inc&isoarea de pina
la 5 luni.?ama copilului avea insa obligatia sa informeze tatal copilului precum si autoritatea
tutelara din raza domiciliului sau,mai ales ca intreb ea si fostul ei sot a fost stabilita o
intelegere.Inst de judecata va atrage in process si autoritatea tutelara pentru a stabili daca afost
avertizata despre sc&imbarea domiciliului copilului cauza data
2.'e&imul juridic al %unurilor sotilor
2.1. Definii noiunea de regim juridic al bunurilor soilor.
2.1Prin regim jur. al bunurilor sotilor se intelege totalitatea bunurilor ce pot face obiectul unui
patrimoniu care sunt dobindite de soti pina la inc&eerea casatoriei precum sin timpul
acesteea."odul fam. =tipuleaza in art.1C ca bunurile dobindite de soti in timpul casatoriei sint
supuse regimului proprietatii in devalmasie
. 2.2. Analizai regimurile matrimoniale reglementate de legislaia ;epublicii ?oldova ;egimul
matrimonial al bunurilor sotilor prezinta un caracter dublu,adica patriminial el depinde de dr
comun al relatiilor patrimoniale si matrimonial este legat de dr familiei si de ideologia
acestuia,acestea sunt bunurile supuse regimului proprietatii in devalmasie. ;egimurile
matrimoniale sunt 7In functie de izvorul lor-regimul legal :este stabilit prin normele juridice in
vigoare la momentul inc&eierii casatoriei si pe tot parcursul eistentei ei care sunt dobindite de
soti in timpul casatoriei,indiferent de faptul care dintre soti acest bun si pe numele caruia este
scris sau procirat.;egimul conventional-este stabilit de soti prin intermediul contractului
matrimonial inc&eiat inainte inc&eierea casatoriei sau pe parcursul ei,contractul matrimonial este
inc&eiat benevol intre pers care doresc sa se casatoreasca sau sunt casatoreite,prin care se etermin
adr si obligatii patrimoniale in timpul casatoriei sau in caz de divort..dupa structura regimului
matrimonial$-regim de separatie de bunuri care poate fi un regim propriu zis de separatie de
bunuri sau un regim dotal.;egimul separatiei de bunuri presupune cafiecare dintre soti ii apartin
cu dr de proporietate personaola toate bunurile avute inainte de casatorie si cele dobindite in
timpul casatoriei.;egimul dotal-nu eista in legislatie ;?.Fistz regim mutabil care pozte fi
modificzt si imutabil care nu poate fi modificat. Dar in legislatia ;? sut reglementatea doar
regimul matrimonial si legal.
2.%.(a data de .1..!.2... /opescu Ion a procurat un lot de p3mnt pentru construcia casei de
locuit. 6n 2..% s-a c3s3torit 4i mpreun3 cu soia a ridicat pe lotul respectiv o cas3 de locuit n
valoare de ,.. ... lei. (a finele anului 2.., relaiile dintre soi s-au agravat datorit3
comportamentului amoral al soiei. Astfel, n luna noiembrie 2.., a fost pronunat3 &ot3rrea
despre divor. (a data de .1.1..2..C n instana de judecat3 de la soie a parvenit o cerere privind
partajul averii comune. Determinai obiectul partajului. Decidei asupra posibilit3ii partajului 4i
m3rimii cotei-p3ri n casa de locuit n cazul cnd eist3 nc&eiat un contract matrimonial 4i n
cazul lipsei acestuia obeictul partajului /entru mp3rirea bunurilor proprietate n dev3lm34ie a
soilor a c3ror c3s3torie a fost desf3cut3, se stabile4te un termen de prescripie de % ani. Dup3
aceast3 perioad3 consider c3 litigiul va fi rezolvat conform prevederilor "odului "ivil referitoare
la proprietatea comun3 pe cote p3ri. @unurile ce aparin fiec3ruia dintre soi pot fi recunoscute
de instana judec3toreasc3 proprietate n dev3lm34ie a acestora dac3 se va stabili c3, n timpul
c3s3toriei, din contul mijloacelor comune ale soilor sau al mijloacelor unuia dintre soi ori n
urma muncii numai a unuia dintre soi, valoarea acestor bunuri a sporit simitor )reparaie
capital3, reconstrucie, reutilare, reamenajare etc.*. ;eie4ind din aceste prevederi legale putem
afirma c3 n cazul n care instana de judecat3 va recunoa4te lotul de p3mnt ca proprietate n
dev3lm34ie, atunci obiectul partajului va fi casa cu ntreg lotul de p3mnt. Dac3 lotul nu va fi
recunoscut ca proprietate n dev3lm34ie atunci obiect al partajului va fi doar casa. (a mp3rirea
propriet3ii n dev3lm34ie a soilor 4i determinarea cotelor-p3ri din aceasta, p3rile soilor snt
considerate egale dac3 contractul matrimonial nu prevede altfel )adic3 le revine cte 1D2 cot3-
parte*. Deci prin proba contrar3 se poate demonstra contrariul, aceasta fiind o prezumie
)sintagma Use consider3N*.Instana judec3toreasc3 este n drept s3 diferenieze cotele-p3ri n
proprietatea n dev3lm34ie a soilor, innd cont de interesele unuia dintre soi 4iDsau de interesele
copiilor minori. "ontractul matrimonial poate stabili c3 toate bunurile dobndite de fiecare dintre
soi n timpul c3s3toriei snt proprietate personal3 a soului care le-a dobndit sau poate prevedea
cote diferite pentru fiecare. 6n cazul contractului matrimonial trebuie de inut cont de fiecare caz
n parte. 0 situaie ar fi atunci cnd obiect al partajului va fi doar casa )cte 1D2 cot3-parte sau o
alt3 cot3 prev3zut3 de contract*. 0 alt3 situaie poate eista atunci cnd contractul prevede clauze
care lezeaz3 drepturile 4i interesele unuia dintre soi, ale copiilor minori ori ale altor persoane
ocrotite prin lege. 6n acest caz el poate fi declarat nul, respectndu-se prevederile "odului "ivil.
6n orice caz cnd obiect al partajului va fi doar casa asupra terenului cel3lalt so va avea drept de
folosin3 )ar putea fi 4i un drept de servitute sau uz*. De asemenea dac3 unuia dintre soi i snt
transmise bunuri care dep34esc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili o compensaie
b3neasc3 sau de alt3 natur3. De asemenea trebuie de atras atenia c3 clauzele contractului
matrimonial se sting din momentul ncet3rii c3s3toriei, cu ecepia celor care au fost stipulate
pentru perioada de dup3 ncetarea c3s3toriei.
Testul 31
1.<iti&iile pri,ind educarea copiilor.1.1. 8umii litigiile care pot ap3rea n domeniu.(itigiul
privind determinarea locului de trai.(itigiul privind eercitarea drepturilor parintesti in cazul
cind parintiii locuiesc separat,litigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre
parinti ,dar si intre parinti si alte rude. 1.2. Analizai procedura soluion3rii litigiilor. (itigiul
privind determinarea locului de trai.-instanta va tine cont de egalitatea in dr si obligatii parinzilor
si interesele copiilor.(a solutionarea unui astfel de litigiu se vatine cont $-de atasamentul
copilului fata de fiecare dintre parinti fata de frati surori,-de virsta copilului-de calitatile morale
ale partilor-de relatiile eistente intre fiecare parinte si copil-de posibilitatea parintilor de a crea
conditii adecvate pueducatia si dezvoltarea copilului.(a determinarea domciliului copilului
minor instanta jud va cere avizul autoritatii tutelare.9otarirea instanteijud privind determinarea
locului de trai l opilului pote fi modificata la cererea oricarui dintre parinti. (itigiul privind
eercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintiii locuiesc separat-in cazul aparitiei
litigiuluiparinte ale carui dr au fost incalcate se poate adresa la autoritatea tutelara din raza
domicil copilului.Autoritatea tutelara in pre%zenta ambilor parinti scoate la iveala cauza
neintelegerii si reesind din interesul copilului stabileste un orarare sa satisfaca cerintelor
ambilor parti si sa acorde parintelui care locuieste separat posibilitatea de asi eercita dr
parintesti. (itigiul privind educarea copiilor pot aparea nu numai intre parinti ,dar si intre parinti
si alte rude.Daca parinti copilului sau numai unul dintre ei refuza acest dr litigiul este solutionat
de autoritatea tutelara.In caz ca aplicarea sanctiunilor nu aducrezultateale dorite ,la cererea
bunicilor,fratilor si surorilor litigiul va fi solutionat de instanta de jud. 1.%. =oii 8egru au
divorat 4i n conformitate cu &ot3rrea instanei de judecat3 fiica lor de % ani a r3mas s3
locuiasc3 mpreun3 cu mama. -ata a plecat cu seviciul din @3li la "&i4in3u dar, deoarece 4i
iubea foarte mult fiica, el venea n toat3 smb3ta la @3li ca s3 o vad3 4i s3 petreac3 cteva ore
mpreun3. /este un timp soia a nceput a pune piedici la ntrevederile cu copilul, motivnd prin
faptul c3 ntlnirile cu tata traumeaz3 psi&olojic fiica )ea sufer3 c3 tata nu tr3ie4te mpreun3 cu
ei*. "u timpul mama ducea fetia ori la bunica ori la cunoscui ca s3 nu se ntlneasc3 cu tata.-ata
s-a adresat n instana de judecat3 cu o cerere privind nl3turarea piedicilor n comunicare cu
copilul s3u. .ecide/i dac0 este legal0 ori nu cerin/a tatalui 1i lua/i decizia necesar0. *oate oare
instan/a de judecat0 s0-l lipseasc0 pe p0rintele care locuie1te separat de copil de dreptul de a
comunica cu el8 Ce m0suri pot fi aplicate fa/0 de p0rintele care locuie1te cu copilul 1i-l
2mpiedic0 pe cel0lalt s0-1i exercite drepturile p0rinte1ti8"erina tat3lui este legal3. Divorul
p3rinilor nu trebuie s3 afecteze drepturile 4i interesele copilului. "opilul are dreptul s3 comunice
cu ambii p3rini. Desfacerea c3s3toriei p3rinilor, nulitatea ei sau traiul separat al acestora nu
afecteaz3 drepturile copilului. 6n cazul cnd p3rinii au domiciliul separat, copilul are dreptul s3
comunice cu fiecare dintre ei. 8u eist3 ns3 o prevedere direct3 care ar indica dreptul p3rintelui
ce tr3ie4te separate de a comunica 4i a se vedea cu copilul. /rin analogie se poate aplica
prevederile referitoare la dreptul bunicilor, frailor 4i surorilor copilului de a comunica cu acesta.
Aciunea privind nl3turarea impedimentelor de comunicare cu copilul a bunicilor, frailor 4i
surorilor lui poate fi respins3 numai n cazul eistenei unui pericol pentru viaa 4i s3n3tatea
copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual3. Deci putem aplica aceste prevederi 4i soului care nu
locuie4te mpreun3 cu cel3lalt so cu care st3 copilul. Din cele epuse se poate de afirmat c3
p3rintele va putea fi lipsit de acest drept numai n cazul eistenei unui pericol pentru viaa 4i
s3n3tatea copilului, pentru dezvoltarea lui spiritual3. 6n cazul dat p3rintele care mpiedic3 pe
cel3lalt s3-4i eercite drepturile p3rinte4ti el poate fi supus r3spunderii administrative. "onform
art. 5' al "odului "ontravenional mpiedicarea nentemeiat3 a unuia dintre p3rini )a ambilor
p3rini* s3 comunice cu copilul ori s3 ia parte la educarea lui, precum 4i mpiedicarea copilului s3
comunice cu bunicii, fraii 4i surorile se sancioneaz3 n m3rimea stabilit3 de cod. 2.1oiunea i
importana adopiei- 2.1. Definii adopia actul juridic incuviintat de organul restectiv
competetn.instanta de judecata-in rezultatul caruia intre adoptat si descendentii sai si adiptator si
redele acestuia apar drepturi si obligatii assimilate de lege cu cele dintre parinti si copii si
inceteaza dr si oblogatiile adoptatorului fata de rude%le sale de provinienta. 2.2. Determinai
importana adopiei 4i domeniul ei de aplicare. Adoptia isi are radacini din cele mai vec&i timpuri
si este cunoscuta de toate popoarele.pe parcursul istoriei adoptia avea diferite
scopuru$Fconomice,de succesiune la tron.Insa in prezent adoptia este de ai oferi copilului minor
o familie pu ai asigura c crestere si dezvolotarearmonioasa.Importanta primoeriala este de a crea
conditii prielnice si adecvate de dezvoltare fizica si spirituala pu copii."opii sunt crescuti si
educati intr-o atmosfera de dragoste,stima si intelegere.Adoptia seefectuaeaza in interesul
copilului sa asigure copilului lipsit de grija parinteasca un mediu familial adecvat o educatie
buna un climat de iubire,fericire,intelegere,peroana care l-a adoptat trebuie sa-i inlocuiasca
parintii.0 alta importanta a adoptiei in aceeea ca multe cupluri nu au copii si doresc sa se
realizeze ca parintiA"easta are o importanta pu inlaturarea pricinei principale ca cuplul sa se
mentina si sa creasca copilul.In tara noastra ca si in alte tari nr divorturilor creste si casatoriile
care se desfac au copii minori si evident ca copii lipsiti de grija parinteasca e in crestere. 2.%.
"omparai adopia cu alte forme de ocrotire a copiilor orfani 4i a celor lipsii de grija p3rinteasc3.
Adoptia si tutela curatela asupra minorilor,ambele institutii sunt indreptate spre ocrotirea
copiilor,asigurarea educatiei,apararea dr si intereselor minorilor.-utela se instituie pina la virsta
de 1' ani aminorului,curatela pina la 1! iar adoptia nu se stabileste o perioada anumita ci pu
totdeuna,acordindu-i copilului o ingrijire permanenta a copilului.8umirea tutorelui sau
curatorului se face de catre organul adm publice cu acordul pers care pretinde .dar la adoptie pers
care doreste sa adopte un copilea transmite o cerere scrisa la autoritatea tutelara de la domiciliul
copilului.Alte forme de ocrotire a copiilor orfani sunt casele de copii de tip familiat care la fal ca
adoptia are scopul intretinerii numai ca partiale si educatia a copiilor orfani.In comparatie cu
adoptia plasarea in casa de copii de tip familial se face in baza unui contractinc&eiat intre parinti
si autoritatea tutelara si termenul contractului este pina la virst ade 1! ani sau la 2% daca copilul
isi continua studiile.
Test nr. 33
1.2z,oarele dreptului familiei
1.%. Apreciai corelaia izvoarelor naionale cu izvoarele internaionale rezolvnd problema$ care
va fi soluia n cazul n care un tratat internaional, ce nu vizeaz3 drepturile omului, ratificat de
/arlament vine n contradicie cu "onstituia.
2.+lata ntreinerii pentru copiii minori
2.%..ecide/i asupra posibilit3ii mic4or3rii cuantumului pensiei de ntreinere pentru copiii
minori, folosind argumentele respective n urm3torul caz$
"et3eanul V pl3tea n baza unei &ot3rJri a instanei judec3tore4ti pensie de ntreinere pentru
2 copii minori n cuantum de 1D% din toate veniturile. Glterior a devenit invalid de gr. II 4i s-a
adresat n instana de judecat3 cu o cerere privind mi4carea cuantumului de ntreinere pentru
copii din motivul c3 pensia de invaliditate este mic3, iar el are nevoie de tratament medical 4i
sumele primite nu-i ajung.
712=;')2TAT;A D; )TAT D21 6$<D$=A
A+'$8
>eful catedrei
/rof.univ. R&."&ibac ????????????????
Test nr. 3(
/entru eamen la Dreptul familiei
Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea Drept
1.Drepturile copiilor minori
1.1.8umii cadrul legislativ internaional 4i naional n materie.
.repturile personale si cele patrimoniale ale copilului sunt reglementate atit de legislatia
nationala cit si de cea internationala; ca Conventia -<= din &9>9 ratificata de 45 in &99? si
care a intrat in vigoare in &99!, de Constitutia 45, @egea privind drept... copilului din &994,
Codul Familiei si anume capi. A si alte acte normative.
1.2.Analizai drepturile reglementate de legislaia n vigoare.
Copilul este privit ca o fiinta ce se bucura de anumite drepturi si ale carui insusiri trebuie
respectate. 3stfel dupa nastere copilul are dreptul la nume, ce consta din numele de familie si
prenume si care se inregistreaza conform legislatiei, in toate cazurile copilul are dreptu la
numele parintilor sai. #n cazul unui copil gasit daca nu se cunoaste numele de familie si
prenumele copilului acestea se stabilesc de oficiul de stare civila. *ina la virsta de &6 ani
copilul isis poate sv"imba num.de familie si prenumele dar cu o cerere depusa de catre parinti la
of de stare civila. Cel care a implinit virsta de &6 ani sau are deja pina la &> ani poate sa-si
sc"imbe num de familie si prenumele in baza unei cereri depuse deja personal. =n drept din cele
mai importante este dreptul copilului de a locui si a fi educat in familie anume abitatia in
familie ii ofera garantia dezvoltarii fizice normala, spirituala, intelectuala si sociala a copilului
ca el sa devina o personalitate, si toate acestea pot fi oferite numai de catre familie. =n alt drept
al copilului este regl.de Constitutia 45 ce prevede ca fiecarui cetatean este garantata libertatea
gindirii, opiniei precum si libertatea exprimarii in public, acest drept si-a gasit reflectare si in
legea privind dre. Copilului. .in toate aceste reesa ca copilul este in drept sa se expuna in
privinta tuturor problemelor care ii ating interesele de la orice virsta, atunci cind el isi poate
formula o opinie proprie. .in drepturile patrimoniale copilul are dre. .e a primi intretinerea
dela parinrii sai, dreptul copilului de posesie si folosinta a bunurilor parintilor, dreptul la
succesiune, copilul are dreptul si la securitate sociala, nu sunt si restrictii privind dreptul la
autor.
1.%. .ecide/i asupra realiz3rii drepturilor patrimoniale ale copiilor minori n ;epublica ?oldova,
aplicnd prevederile actelor normative ale altor ramuri de drept.
=n drept patrimonial ce este reg de o alta ramura de drept este dreptul de proprietate reg de CC
conform caruia copilul poate avea in proprietate orice bun care nu este exclus din circuitul civil.
3cestea sunt bunurile primite in dar, mostenite cit si cele dobindide din sursele de venit proprii.
=n alt drept ce este tot reg de CC este dreptul la succesiune conform caruia copilul are dreptul
la mostenirea patrimoniiului parintilor sai ca mostenitor legal de claca a #c"iar din momentul
cind este conceput. #n scopul ocrotirii drepturilor succesorale ale copiilor minori, legislatia
stabileste ca acestia au dreptul la mostenirea patrimoniul parintilor sai c"iar si in cazul
succcesiunii testamentare. Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta majoratului este tot
reg de legislatia civila. Dreptul copilului la securitate sociala este si el reglementat de un sir de
acte care prevad mecanismul de acordare a diferitelor plati (pensii, indemnizatii, ajutoare) prin
sistemul de securitate sociala.
2.6omentul ncet"rii c"s"toriei n cazul di,orului. ;fectele juridice ale desfacerii
c"s"toriei
2.1. ;elatai despre momentul ncet3rii c3s3toriei.
5omentul incet. Casat. are o importanta juridica deoarece de la aceasta data inceteaza
raporturile personale si patrimoniale aparute intre soti in urma inc"eerii casat.
#n cazul desf casat la organele de inregistrare de stare civila casat inceteaza din ziua
inregistrarii divortului, iar daca casat a fost desfacuta pe calea judecat ea inceteaza din ziua
cind "ot instantei judecatoresti a ramas definitiva.#nst de jud care a solutionat divortul este
obligata sa transmita in termen de ! zile de la data cind "ot de desfacere a casat a ramas
definitiva o copie a acesteia oficiului de stare civila din raza ei teritoriala. *rimind actul of de
stare civila intocmeste actul dedivort, la cererea sotilor li se elibereaza certificatul d edivort si
pe buletinele de identitate se face mentiunea despre desf casat. Fostii soti nu pot inc"eea o noua
casat pina cing nu peimesc de la of de stare civ certificatul de divort.
2.2. Analizai efectele juridice ale desfacerii c3s3toriei.
.in momentul divortului acesta produce efecte juridice pentru viitor. Efectele tin de rel
personale si cele patrimoniale ale sotilor si cele dintre parinti si copii. Fostii soti nu mai au
obligatia de sprijin moral si fidelitatea conjugala ei pot dupa divort sa se recasatoreasca.
Conform preved legale sotul care si-a sc"imbat numele de familie la inc"eerea casat luind
numele celuilalt sot sau le-a conexat are dreptul de a-si mentine acets nume dupa divort, sau sa
revina la numele de familie care il avea innainte de casat. #n cazul de divort inainte de
implinirea de &> ani a unui dintre soti capacitatea deplina de exercitiu dobindita prin inc"eerea
casat de sotul minor se mentine.daca un sot este inat de munca si care necesita sprijin material
poate pretinde intretinerea de catre celalalt sot. @a prop comuna in devalmasie sotii impart
bunurile in procesul de divort printr-un acord intocmit in scris, regimul matrimonial al
comunitatiide bunuri inceteaza o data cu desf casat. *entru actiuna de impartire a bunurilor
proprietate comuna in devalmasie care au capatat acest regim din momentul cind bunurile au
fost dobindite in timpul casat a sotilor divortati se aplica termenul de prescriptie de ! ani, acest
termin se calculeaza din momen cind unul dintre soti a aflat sau trebuia sa afle despre
incalcarea derp de proprietate. Fostul sot nu are dreptul de mostenire asupra bunurilor ramase
dupa moartea celuiilalt sot. @a rindul sau desf casat nu afecteaza situatia juridica a copiilor
nascuti din aceasta casat. *arintii sunt in drep si obligati sa-si ezercite drepturile parintesti cu
privire la persoana si bunurile copilului.
2.%. "onform &ot3rrei instanei de judecat3 din 2, octombrie 2..5 soii >oinovan au divorat.
@unurile proprietate comun3 n dev3lm34ie a lor nu au fost mp3rite. (a data de 25 octombrie
2..5 soia 4i cump3r3 un automobil. /este o lun3 soul se adreseaz3 n instan3 cu o cerere
privind partajarea bunurilor proprietate comun3 n dev3lm34ie. 6n lista bunurilor este insclus 4i
automobilul procurat de soie la 25.1..2..5, invocnd faptul c3 acesta este procurat n timpul
c3s3toriei 4i, deci, din banii lor comuni.
.ecide/i asupra posibilit0/ii partajului automobilului 1i argumenta/i r0spunsul.
M<<<<N <<<<<<<<<<<<< 2..<<
712=;')2TAT;A D; )TAT D21 6$<D$=A
A+'$8
>eful catedrei
/rof.univ. R&."&ibac ????????????????
Test nr. 3!
/entru eamen la Dreptul familiei
Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea Drept
1.;*ercitarea drepturilor p"rinteti
1.1.8umii principiul de baz3 al eercit3rii drepturilor p3rinte4ti.
=n principiu de baza putem mentiona ca parintii care isi exercita drepturile si obligatiile fata de
copii sai sa le exercite numai in interesul copilului. 3dica sa creasca copilul, sa-l igrijeasca, sa-i
dee o educatie, o instruire si pregatire prifesionala in conformitate cu capacitatile copilului si
posibilitatile parintilor.
1.2.Analizai procedeele 4i mijloacele care nu pot fi aplicate de p3rini la educarea 4i ap3rarea
drepturilor 4i intereselor copiilor minori.
Exercitindu-si drepturile, parintii trebuie sa excluda la educarea 1i ap0rarea drepturilor 1i
intereselor copiilor minori;
-comportamentu abuziv, acesta se poate exprima prin diferite forme ex ( copilul este pus la o
munca fortata care nu coincide cu virsta si starea sanatatii a cestuia)
-insulte si maltratari de orice fel, discriminare. 3cetee actiuni folosite de parinti duc la formarea
unei persoane cu deficiente care ulterior se pot manifesta prin agresivitate, cruzime, lasitate....
-antrenarea in actiuni criminale. #n afara de faptul ca aceasta se pedepseste de legea penala,
societatea nu permite ca copiii care sunt viitorul natiunii sa fie educati intr-un astfel de mediu
-violenta fizica si psi"ica care poate duce la imbolnavirea copilului acestea pot sa se manifeste
atit in copilarie cit sin maturitate.
-consumul de bauturi alcooolice, folosirea sub stupifiante si psi"otrope, deoarece aceasta este o
actiune negativa asupra psi"ologiei care duce la degradarea personalitatii, imbolnavirea
copilului si care poate provoca si moartea acestuia.
-practicare jocului de noroc, cersitul si alte acte ilicite. *rin toate acestea copilul este lipsit de
posibilitatea de a-si dezvolta aptitudini pozitive care l-ar ajuta sa duca un mod decent de viata.
1.%.Evalua/i posibilitatea eercit3rii drepturilor p3rinte4ti de c3tre p3rinii minori. ?inora Flena
de 15 ani, nec3s3torit3 a n3scut un copil. Fa s-a adresat la "asa de asigur3ri sociale pentru a
primi ndemnizaia de ngrijire a copilului pJn3 la vJrsta de % ani a acestuia. #uncionarii casei de
asigur3ri au refuzat s3-i perfecteze actele 4i s3-i pl3teasc3 ndemnizaia, motivnd prin faptul c3
nu are capacitatea de eerciiu.
2.$%li&aia de ntreinere dintre fotii soi
2.1.Definii noiunea 4i caracterele obligaiei de ntreinere.
-bligatia legala de intretinere este indatorirea impusa de lege unei persoane de a acorda altei
persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale si in cazul
parintilor fata de copiii mijloace pentru eduvare, invatatura si pregatirea lor profesionala.
Carac intretinerii sunt; arac strict personal, care reese din faptul ca exista o legatura strinsa
a pers care beneficiaza de pensia de intretinere, precum si a pers obligate sa o presteze ca insasi
obligatie, nu poate fi transmisa prin mostenire, contracte, debitorul nu poate trece datoria sa
altora.. aract de intretinere reciproca asta nu inseamna ca intotdeauna el este realizat,
deoarece nu intotdeauna parintii la o virsta inaintata au nevoie de intretinere de la copiii sai si
tot asa. arac indelungat sa succesi! asBceasta se manifesta prin faptul ca din momentul
nasterii oblig si pina la incetarea ei se scurge un timp destul de indelungat. "ceste obligatii de
intretinere sunt stabilite de lege ce inseamna ca indatoririle sunt impuse de lege in tot timpul cit
creditorul se afla in nevoie, ceea ce fac ca partile sa n-o poata inlatura sau restringe prin acte
juridice.
2.2.Analizai condiiile de apariie a dreptului de ntreinere ntre fo4tii soi.
Conditiile de aparitie a dreptului de intretinere intre fostii soti sunt urmatoarele; # cond Sotul
care pretinde intretinerea sa fie inapt de munca si sa necesite sprijin material nea!ind un
!enit propriu suficient aceasta stare de nevoie se stabileste de catre in stanta de judecata in
fiecare caz concret. ## cond sotul obligat la plata intretinerii trebuie sa aiba mijloace
suficiente pentru intretinerea sa si pentru plataintretinerii ati fostului sot , cit si a altormembrii
ai familiei, cuantumul pensiei de intretinere pentru sot sau fostul sot se stabileste de catre inst de
judec. #ntr-o suma baneasca fixa platita lunar. 5ai sunt si un sir de conditii de a pretinde dreptul
de intret si pe cale judec...; a) fosta sotie in timpul graviditatii acest drept apare daca
graviditatea a aparut inaintea desf casat.,
b) fostul sot care necesita sprijin material ocup cu ingrijirea copil. Comun timp de ! ann,i
c) fostul sot necesita sprijin mater daca a fost ocupat cu ingrijirea copilului pina la virsta de &>
ani sau daca este invalid de gr # copilul,
d) fostul sot devenit inapt de munca in timpul casat sau timp de un an dupa desfac casat.,
e) fostul sot necesita sprijin mater si a atins virsta de pensionare in termen de cel mult ' ani din
mom desf casat daca sotii au fost casat ce putin &' ani..
2.%."et. >4cu Diana 4i >4cu @oris au fost c3s3torii din 1C!2 pn3 la 1 aprilie 2..2. (a 1, mai
2..% >4cu Diana s-a adresat n instana de judecat3 cu o cerere privind plata pensiei de
ntreinere de la fostul so pe motivul c3 i s-a stabilit gradul 2 de invaliditate. (a eaminarea
cauzei soul a obiectat mpotriva cerinelor reclamantei, invocnd faptul c3 la moment fosta soie
se afl3 n relaii de concubinaj cu cet. Albu Ion.
.ecidei/i asupra posibilit0/ii 2ncas0rii pensiei de 2ntre/inere de la fostul so/
M<<<<N <<<<<<<<<<<<< 2..<<
712=;')2TAT;A D; )TAT D21 6$<D$=A
A+'$8
>eful catedrei
/rof.univ. R&."&ibac ????????????????
Test nr. 3.
/entru eamen la Dreptul familiei
Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea Drept
1.<iti&iile pri,ind educarea copiilor
1.1.Numii litigiile care apar n privina educrii copiilor.
Litigiile privind educatia copil pot aparea intre parinti si alti membri ai
familiei privind, locul de trai al copilului si exercitarea dreptului la
educatia lui.
1.2.Analizai ordinea de eaminare 4i soluionare a litigiilor 4i organul competent n domeniu.
@a deter locului de trai al copilului cind parint traiesc separat si lipseste un acord intre ei
intervine instanta de fudecata care stabileste cu cine dintre parinti vor lacui copiii. @a
determinarea locului de trai instanta va tine cont de egalitatea in drepturi si obligatii mamei si
tatalui precum si de opinia copilului, de virsta copilului, de calit morale ale parintilor, rel
existente intre fiecare copil si parinte.... 3poi instanta cere un aviz de la autoritatea tutelara in
care se elucideaza conditiile de trai a fiecarui parinte, aspectele psi"ologice, prezenta altor rude
si rel cu copilul, sa. @a examinarea cauzei autorit tut participa obligatoriu pentru a sustine
avizul si a-si expune opinia. Cot inst privind determinarea locului de trai poate fi modificata la
cererea oricarui parinte. @itigiul privind exercitarea drepturilor parintesti in cazul cind parintii
locuiesc separat se solutioneaza de catre autoritatea tut iar decizia poate fi atacata in inst de
judec care va emite "ot respectiva.. =n alt litigiu privind educarea copiilor poate aparea nu
numai intre parinti, dar si intre parinti si alte rude, deoarece leg invigoare prevede ca bunicii,
fratii si surorile copilului au dreptul sa comunice cu acesta, daca unul din parinti refuza acest
drept litigiul este este solutionat de autorit tut., acesta din urma emite o "ot si daca aceasta este
incalcata de catre parinti atunci este aplicat codul contraventional, la rindul daca acestea nu
aduc rezultate bunicii, fratii surorile pot solutiona litigiul in inst de judecata.
1.%.6ntre soii >4cu a ap3rut litigiu privind instruirea fiicei 0lga n vrst3 de A ani. -at3l dorea ca
fiica s3 nvee la (iceul n care mai multe obiecte se predau n limba englez3, iar mama era
categoric mpotriv3, deoarece ea considera c3 din cauza st3rii s3n3t3ii 0lga nu va putea rezista
ritmului stabilit n liceu. @unicii care locuiau mpreun3 cu soii >4cu erau de acord cu mama
copilului.
.ecide/i asupra solu/ion0rii acestui litigiu, argument2nd r0spunsul cu prevederile legisla/iei.
2.Contractul pri,ind plata pensiei de ntreinere.
2.1.Defnii noiunea i enumerai caracterele juridice ale contractului.
Contactul privind marimea, onditile si modul de plata a pensiei de intretinere
poate f incheiatintre persoana care datoreaza intretinerea(debit intretinerii)
si persoana care are dreptul la intretinere (creditorul intretinerii). In cazul
cind debitorul intretinerii si\sau creditorul intretinerii sint declarati incapabili,
contractul este incheiat de catre reprez legali ai acestora. Persoanele cu
capacitatea limitata de eercitiu incheie contractul cu acordul curatorului,
acest contract se intocmeste in scris si este autentifcat la notar.
!cest contract are urmatoarele carac "uridice# este un contract bilateral, cu
titlu gratuit, consensual dupa opinia unor autori, unibligational si are
caracter solemn.
2.2.Analizai coninutul contractului.
Continutul contracat Contractului privind plata pensiei de 2ntre/inere consta in stabilirea
cuantumului si a moduluide plata a pensiei de intretinere, cuantumul pens de intret stabilite prin
contract se deermina de catre parti la inc"eerea contractului, partile rees din situatia materiala
si familiala a debitorului intretinerii cit si necesitatea creditorului. .esi partile sunt libere in
stabilirea marimiii pensiei de intretinere conform cod fam in cazul copiilor minori aceasta nu
poate fi mai mica decit cea stabilita de cod familiei. %ubiectele contractului pot stabili
cuantumul pensiei de intretinere pe cote partiD in procente fata de veniturile debit intretD intr-o
suma baneasca fixa platita lunarD prin plata sumei totale o singura data s.a. 5odul de plata a
pensiei de intret la fel poate fi stabilit de catre parti; prin ac"itarea personala de catre debit
intretD prin ac"itarea de catre debit prin intermediul unei pers terteD prin transfer postal pe
adresa la domiciliu s.a. in contract poate fi prevazuta clauza privind posibilitatea indexarii
pensiei de intretinere. .aca in condit de inflatie marimea pensiei de intret se devaloreaza si nu
corespunde c"eltuielilor efectuate pentru intretinerea creditorului. Contractul privind plata
pensiei de intret poate fi modoficat sau reziliat in orice moment in baza acordului dintre parti..
2.%."omparai contractul privind plata pensiei de ntreinere cu alte contracte similare$
a* "u contractul de donaie sub form3 de prestaii periodice7
b* "u contractul de rent3 gratuit3 viager37
c* "u contractul de nstr3inare a bunului cu condiia ntreinerii pe via3.
M<<<<N <<<<<<<<<<<<< 2..<<
712=;')2TAT;A D; )TAT D21 6$<D$=A
A+'$8
>eful catedrei
/rof.univ. R&."&ibac ????????????????
Test nr. 3/
/entru eamen la Dreptul familiei
Anul <<<<<< grupa<<<<<< #acultatea Drept
1.'e&lementarea juridic" a ncheierii c"s"toriei cu element de e*traneitate
1.1.8umii (egea 3rii care guverneaz3 condiiile de fond ale c3s3toriei cu element de
etranietate.
#n cazul in care 45 a inc"eiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu
element de extranietate se determina in baza acestor tratate. #ar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond 4i de form3 pentru nc&eierea c3s3toriei cu element de
etranietate pe teritoriul ;?.
Conditiile pentru inc"eierea casat pe terit 45 de catre cet straini sau apatrizi sint determinate
de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale
statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a inc"eia casat. #n rest se conditiile
de fond si lipsa impiedimentelor la inc"eierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt;
Casat trebuie inc"eiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. *ersoanele ce
doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.%.6n anul 1CCA cet. ;? ?odrc3 ?aria 4i "alestru Ion, aflndu-se la odi&n3 n =pania au
nc&eiat acolo o c3s3torie religioas3 n conformitate cu legislaia spaniol3. Dup3 ntoarcere ei au
tr3it mpreun3 f3r3 a mai ntreprinde vreo aciune n vederea nregistr3rii c3s3toriei n ar3. 6n
anul 2... ei s-au desp3rit 4i ?odrc3 ?aria a plecat la lucru n Italia. /este 2 ani "alestru Ion a
nc&eiat o nou3 c3s3torie cu >olcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit3 de lege. (a finele
anului 2..' "alestru I. a decedat ntr-un accident rutier. ?odrc3 ?. s-a rentors din Italia 4i
avnd pretenii la mo4tenire s-a adresat n instana judec3toreasc3 cu o cerere privind nulitatea
c3s3toriei nc&eiat3 de "alestru Ion cu >olcova A. Drept dovad3 ea a prezentat actul de c3s3torie
din =pania.
.ecide/i care va fi solu/ia.
2.)tin&erea o%li&aiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.
%tingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui
contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti,
a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin
executarea acesteia.
2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.
emeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest
contract. .aca pensia de intret este incasata in baza "ot inst de judecata, obligat se stinge o
data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. *lata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de
exercitiu sub virsta de &> ani in rezultatul inc"eierii casat sau emanciparii. -bligatia de intret
care se plateste in baza "ot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material
inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. .aca unul
din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret
se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte
obligatii.
2.%.;obu 0lga ngrije4te de un copil comun invalid n vrst3 de 1' ani, nefiind angajat3 n cmpul
muncii. -at3l copilului, fostul so ;obu Ion pl3te4te o pensie de ntreinere pentru fosta soie n
m3rime de %.. lei lunar. /este 2 ani de zile ;obu 0lga se c3s3tore4te.
.ecide/i asupra pl0/ii pensiei de 2ntre/inere 2n continuare 1i argumenta/i r0spunsul.
M<<<<N <<<<<<<<<<<<< 2..<<
Test nr. 3/
1.'e&lementarea juridic" a ncheierii c"s"toriei cu element de e*traneitate
1.1.8umii (egea 3rii care guverneaz3 condiiile de fond ale c3s3toriei cu element de
etranietate.
#n cazul in care 45 a inc"eiat tratate internationale , legea aplicabila raporturilor de familie cu
element de extranietate se determina in baza acestor tratate. #ar in cele mai dese cazuri se
aplica Codul fam si legea privind actele de stare civila.
1.2.Analizai condiiile de fond 4i de form3 pentru nc&eierea c3s3toriei cu element de
etranietate pe teritoriul ;?.
Conditiile pentru inc"eierea casat pe terit 45 de catre cet straini sau apatrizi sint determinate
de legislatia nationala. Cet straini trebuie sa prezinte un certif eliberat de autorit competente ale
statului ai caror cet sunt din care rezulta ca ei au dreptul de a inc"eia casat. #n rest se conditiile
de fond si lipsa impiedimentelor la inc"eierea casat trebuie sa coincida cu codul fam si ele sunt;
Casat trebuie inc"eiata cu consimtamintul reciproc, neviciat exprimat personal si neconditionat
al barbatului si femeii precum si atingerea de catre ei a virstei matrimoniale. *ersoanele ce
doresc sa se casat sint obligate sa se informeze reciproc despre starea sanatatii lor.
1.%.6n anul 1CCA cet. ;? ?odrc3 ?aria 4i "alestru Ion, aflndu-se la odi&n3 n =pania au
nc&eiat acolo o c3s3torie religioas3 n conformitate cu legislaia spaniol3. Dup3 ntoarcere ei au
tr3it mpreun3 f3r3 a mai ntreprinde vreo aciune n vederea nregistr3rii c3s3toriei n ar3. 6n
anul 2... ei s-au desp3rit 4i ?odrc3 ?aria a plecat la lucru n Italia. /este 2 ani "alestru Ion a
nc&eiat o nou3 c3s3torie cu >olcova A., nregistrnd-o n ordinea stabilit3 de lege. (a finele
anului 2..' "alestru I. a decedat ntr-un accident rutier. ?odrc3 ?. s-a rentors din Italia 4i
avnd pretenii la mo4tenire s-a adresat n instana judec3toreasc3 cu o cerere privind nulitatea
c3s3toriei nc&eiat3 de "alestru Ion cu >olcova A. Drept dovad3 ea a prezentat actul de c3s3torie
din =pania.
.ecide/i care va fi solu/ia.
"asatoria inc&eiata de cater ?odirca ?aria si "alestru Ion nu va fi valabila si ea nu va putea
avea pretentii la mostenire.
2.)tin&erea o%li&aiei de ntreinere
2.1.Definii noiunea de stingere a obligaiei de ntreinere.
%tingerea obligatiei de intretinere este -obligatia de intretinere, aparuta in baza unui
contractului privind plata pensiei de intretinere, inceteaza in urma decesului uneia dintre parti,
a expirarii duratei contractului sau conform clauzelor acestuia.dar deobicei se stinge si prin
executarea acesteia.
2.2.Analizai temeiurile stingerii obligaiei de ntreinere.
emeiurile de stingere a obligatiei de intretinere sunt daca obligat de intret a luat nastere in
baza acordului dintre platitor si beneficiarul obligatiei de intretinere, ea se stinge la expirarea
termen actiunii contract, la decesul uneia dintre parti sau baza altor temeiuri prevazute de acest
contract. .aca pensia de intret este incasata in baza "ot inst de judecata, obligat se stinge o
data cu decesul platitorului sau al beneficiarului pensiei de intretinere. *lata pensiei de intret
pentru copii minori se stinge din momentul atingerii majoratului sau obtinerii capacitatii de
exercitiu sub virsta de &> ani in rezultatul inc"eierii casat sau emanciparii. -bligatia de intret
care se plateste in baza "ot ins de jud pers inapte de munca si care necesita sprijin material
inceteaza din momen restabilirii capacitatii de munca sau imbunatatirii situat mater. .aca unul
din soti s-a casat obligat de intret intre ei inceteaza. Ca raport juridic concret obligat de intret
se stinge in mod obisnuit prin executare adica prin plata asa cum indeobste se sting si celelalte
obligatii.
2.%.;obu 0lga ngrije4te de un copil comun invalid n vrst3 de 1' ani, nefiind angajat3 n cmpul
muncii. -at3l copilului, fostul so ;obu Ion pl3te4te o pensie de ntreinere pentru fosta soie n
m3rime de %.. lei lunar. /este 2 ani de zile ;obu 0lga se c3s3tore4te.
.ecide/i asupra pl0/ii pensiei de 2ntre/inere 2n continuare 1i argumenta/i r0spunsul.
In cazul dat obligatia sotului de intretinere fata de sotie se stinge odata ce ea s-a casatorit.In
privinta copoilului minor parintii pot inc&eia un contract privind modul de plta si cuantumului
mijloacelor pt intretinerea copiluli.