Sunteți pe pagina 1din 13

Moldova se afl localizat n sud-estul Europei, la vest rul Prut formeaz grania cu

Romnia , iar la nord, sud i est se nvecineaz cu Ucraina. Majoritatea teritoriului este
constituit de podiul deluros dintre Prut i Nistru. Dunrea formeaz pentru 569 de m
grania de sud a rii.

Poziionare

Europa de Est, Nord-Est de Romnia; Coordonate geografice: 4528 - 4528 Nord
(350 km), 2640 - 3006 Est (150 km);

Litoralul : Republica Moldova dispune de un acces de 569 m la Dunre, care n acest
loc este navigabil pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea
aadar dispune de o flot maritim, cu condiia ca navele s fie mici i s nu fie multe.



Nord : Naslavcea - 4821 lat. N
Sud : Giurgiuleti, pe Dunre - 4528 lat. N
Vest : Criva, pe Prut - 2630 long. E
Est : Palanca, pe Nistru - 3006' long. E
Cel mai nalt punct : Dealul Blneti - 430 m
Cel mai jos punct : lunca Nistrului - 2 m.
Suprafaa total 33,845 mii km2
Utilizarea terenurilor:
teren arabil: 53%
culturi cerealiere: 14%
puni: 13%
pduri si teren forestier: 9%
altele: 11%
Terenuri irigate: 3.110 km (est.1993) Riscuri naturale: structurile geologice,
bunoar loessul, i climatul provoac alunecri de teren
Republica Moldova. Aspecte geografice

Poziia geografic. Republica Moldova este situat n sud-estul Europei, la contactul
Europei Centrale cu Europa Oriental i cu Europa de Sud. Teritoriul este strbtut,
aproximativ prin mijloc, de meridianul 2850' long. E i de paralela 47 lat. N. Punctele
extreme ale Republicii Moldova sunt localizate astfel: la nord de satul Naslavcea, pe
malul Nistrului, la 48 21' lat. N; la sud de satul Giurgiuleti pe malul Dunrii la 45 28' lat.
N; la vest de satul Criva la 26 30' long. E, iar la est satul Palanca la 30 05' long. E.
Distanele dintre punctele extreme sunt de circa 350 km ntre Naslavcea i Giurgiuleti i
doar de 120 km de la vest spre est, pe latitudinea or. Chiinu. Republica Moldova este
o ar situat n bazinul Mrii Negre i n bazinul fluviului Dunrea, al doilea fluviu dup
mrime n Europa, dar primul dup rolul su n relaiile comerciale dintre statele Europei.
Potenialul Dunrii, cu regret, nu este nc utilizat de Republica Moldova.
Subsolul

Baza resurselor minerale ale Republicii Moldova o constituie minereurile
nemetalifere, apele i cantiti nensemnate de petrol, gaze i crbune de
calitate inferioar. Toate mineralele utile s-au format pe parcursul evoluiei
geologice a teritoriului Republicii Moldova.

. Procese i fenomene geologice

Crusta terestr, ca i orice corp material, se afl n evoluie permanent datorit
aciunilor asupra ei a proceselor geologice. n linii generate procesele geologice
se divizeaz n dou grupe mari: endogene i exogene. Procesele geologice
endogene snt asociate cu energia care se formeaz n straturile adnci ale
Terrei. Procesele geologice endogene includ micrile tectonice ale scoarei
terestre, magmatismul, metamorfismul rocilor, activitatea seismica, driftul
plcilor tectonice. Principalele surse energetice ale proceselor endogene sunt
temperatura i densitatea straturilor terestre (diferenierea gravitaional).
Diferenierea gravitaional se manifest n form de micri tectonice,
care la rndul lor conduc la deformri tectonice att n scoara terestr ct i n
mantaua superioar. Acumularea i descrcarea ulterioar a tensiunilor
tectonice de-a lungul fracturilor adnci active provoac cutremure de pmnt.
Asemenea situaie exist n zona Vrancea, unde este situat focarul intermediar
al cutremurilor carpatice.

Ambele procese geologice sunt strns legate ntre ele, temperatura
micornd viscozitatea materialului i contribuie la diferenierea lui, iar ultima
accelereaz deplasarea temperaturii la suprafaa. Se presupune c
combinarea acestor procese contribuie la deplasarea neuniform n timp spre
suprafaa pmntului a temperaturii i substanei uoare, prin care la rndul
su se poate explica existena n istoria geologic a pmntului a perioadelor
(ciclurilor tectono-magmatice). Neuniformitatea spaial a proceselor
endogene se folosete pentru explicarea separrii crustei terestre n regiuni
mai mult sau mai puin active din punct de vedere evolutiv, cum ar fi
geosinclinalele i platformele. De procesele geologice endogene sunt legate
formarea reliefului pmntului i a celor mai importante zcminte de
minerale utile.
Procesele geologice care au loc pe suprafaa Pmntului sau n
partea superioar a crustei terestre se datoreaz i aciunii forelor
declanate de energia radiaiei solare, de gravitaie, de activitatea vital a
micro- i macroorganismelor, de aciunea apelor, vntului etc.
Procesele terestre endogene i exogene snt strns legate i
acioneaz asupra scoarei terestre constructiv i distructiv. Pe teritoriul
Republicii Moldova procesele geologice distructive contribuie la formarea
ravenelor, alunecrilor de teren i la eroziunea solurilor.
Podisurile Moldovei Centrale sint reprezentate pe Podisul Codrilor si Dealurile
Ciulucurilor. Podisul Codrilor este unitatea cea mai rdicata de relief, cu altitudinea
maxima 429 m (Dealul Balanesti). Avind un relief puternic fragmentat, podisul se
aseamana dupa aspect cu niste munti josi. Dealurile Ciulucurilor au o altitudine mai
mica, dar sint de asemenea puternic fragmentate. Pe aceste unitati de relief se
dezvolta foarte intens alunecarile de teren. Procesele de alunecare si cele de
eroziune au determinat raspindirea larga a hirtoapelor. Alunecarile de teren ocupa
suprafata considerabile, afectind deseori localitatile, terenurile agricole, caile de
transport etc.

Cimpiile si Podisurile Moldovei de Sud

Cimpia Nistrului Inferior si Cimpia Prutului Inferior sint plane, reprezentind terase
fluviale cu altitudini de la zeci pina la 200-220 m. Ele sint slab fragmentate iar
partile mai ridicate sint sectionate de ravene si vilcele. Relieful plan favorizeaza
poluarea densa a teritoriului si utilizarea intensa a terenurilor in agricultura.

Cimpia Moldovei de Sud are altitudini ce nu depasesc 180-200 m. Desi altitudinea nu
este mare, se manifesta intens procesele de eroziune, care au generat ravene,
vilcele si alte forme erozionale. Ele au cea mai mare frecventa in bazinul riului lalpug
. Cauzele principale care determina procese sint: prezenta unor depozite groase de
loess (roca friabila), caracterul torential al precipitatiilor, valorificarea intensa a
teritoriului in agricultura. Colinele Tigheciului au o altitudine mai mare decit Cimpia
Moldovei de Sud, cu frecvente forme erozionale de relief si alunecari de teren.

Astfel, intr-o perioada indelungata de evolutie a teritoriului in conditii continentale,
ca urmare a interactiunii proceselor endogene si exogene, s-a format un relief
complex. El este reprezantat de divresre unitati de relief, care influenteaza
esential componentele naturii si activitatea umana.

RELIEFUL ESTE CEA
MAI BOGAT IVARIAT
RESURSATRACTIV A TERREI

ESTE COLOANAVERTEBRAL
AORICRUI PEISAJ
Relieful Republicii Moldova este reprezantat de variate forme, aparute in urma
interactiunii proceselor endogene si exogene. Pe teritoriul tarii se disting citiva unitati
de relief, grupate in trei regiuni mari: Podisurile si cimpiile Moldovei de Nord,
Podisurile Moldovei Centrale si Cimpiile si podisurile Moldovei de Sud. Unitatile de
relief se delimiteaza in functie de altitudine, gradul de fragmentare, de
particularitatile proceselor de modelare etc.
Relief creat
de forele
exogene
Gravita
-tional
Torenial
Fluvial
Carstic
Eolian
Glaciar
Litoral
Biogen
Antropic
Procesele endogene
de formare a
reliefului Republicii
Moldova

S-ar putea să vă placă și