Sunteți pe pagina 1din 13

Protecia juridic a dreptului la liber circulaie a persoanelor n spaiul

Uniunii Europene
1.Libera circulatie a persoanelor: incidente economice si juridice
2.Libera circulatie a persoanelor: de la deziderat la realitate
3. Prezentarea libertatii de stabilire si de prestare de servicii
4. Drepturile cetatenilor europeni
5. Drepturile politice ale cetatenilor europeni
6. Alte drepturi ale cetatenilor niunii : dreptul de petitie in !ata
". #mplicari ale e$ercitarii cu rea credinta a dreptului la libera circulatie
%. &iblio'ra!ie
Protecia juridic a dreptului la liber circulaie a persoanelor n spaiul
Uniunii Europene
Libera circulatie a persoanelor: incidente economice si juridice
Ast!el( cum este bine cunoscut( niunea )uropeana are rolul de a contribui ( in armonie
cu economia 'enerala a statelor membre( la stabilirea unei piete comune( privind
e$pansiunea economica( dezvoltarea utilitatilor ( cresterea nivelului de trai in tarile
membre.
#nstitutiile niunii )uropene( in con!ormitate cu propriile atributii si in interesul
comun( trebuie sa ve'*eze la aprovizionarea re'ulata a pietei comune( tinand seama de
necesitatile tertilor+ sa asi'ure tuturor utilizatorilor pietei comune un acces e'al la sursele
de productie+ sa ve'*eze la stabilirea celor mai joase preturi+ sa ve'*eze la mentinerea
conditiilor care sa stimuleze dezvoltarea in unitatile economice si sa promoveze o politica
de e$ploatare rationala a resurselor naturale( evitand epuizarea lor imprudenta+ sa
promoveze imbunatatirea conditiilor de trai si de munca a lucratorilor+ sa promoveze
dezvoltarea sc*imburilor internationale si sa ve'*eze la respectarea limitelor preturilor
practicate pe piata e$terna+ sa promoveze modernizarea productiei( precum si ameliorarea
calitatii produselor.
#n alta ordine de idei( institutiile niunii )uropene interzic masurile sau practicile
ce stabilesc o discriminare intre producatori( intre cumparatori sau utilizatori( in special in
ceea ce priveste conditiile de pret sau de livrare( sau tari!ele transporturilor( ca si
masurile sau practicile care impiedica libera ale'ere a cumparatorului de la !urnizorul
sau + practicile restrictive tinzand la repartizarea sau e$ploatarea pietelor.
Activitatile niunii )uropene in domeniul economic si social( !inanciar( investitii
in domeniul concurential( salarii si plasarea !ortei de munca( transporturi( politica
comerciala si a'ricultura( conver' cu necesitate spre o e'alizare a politicilor economice si
a le'islatiei economice privind realizarea de pro'rame de investitii prin acordarea de
imprumuturi unitatilor economice + !inantarea lucrarilor ce contribuie direct la cresterea
productiei( incurajarea cercetarii in domeniul te*nicii si economiei( precum si al
2
dezvoltarii consumului in industrie( precum si securitatea muncii + or'anizarea
contractelor intre or'anismele de cercetare.
Potrivit re'lementarilor( statele membre ale niunii )uropene se an'ajeaza : sa
limiteze orice restrictie bazata pe nationalitate si sa stabileasca o de!inire comuna a
specialitatilor si conditiilor de cali!icare + sa interzica orice discriminare in ce priveste
remunerarea si conditiile de lucru intre nationali si imi'ranti.
Desi'ur( sunt multiple alte aspecte din domeniul economic ( valutar(
vamal( cultural( stiinti!ic si c*iar militar( insa dat !iind titlul prezentului re!erat( ne vom
limita ( in continuare ( numai la libera circulatie a persoanelor.
Libera circulatie a persoanelor : de la deziderat la realitate
, Libertatea de circulatie,a !ost o nazuinta a cetatenilor din )uropa -entrala si de
)st( inte'rati in sistemul socialist pana in 1../ si a ramas un obiectiv de atins pentru
majoritatea tarilor slab dezvoltate.
#n !apt( accesul la piata !ortei de munca dintr0un alt stat membru reprezinta esenta
liberei circulatii a persoanelor si asi'ura mobilitatea !ortei de munca in cuprinsul
-omunitatii. Desi'ur( libera circulatie a persoanelor !aciliteaza cunoasterea reciproca a
persoanelor din di!erite tari si c*iar continente( cunoasterea culturii( reli'iei( obiceiurilor(
traditiilor( realizarilor te*nice etc.
1rebuie precizat( ca dreptul la libera circulatie a persoanelor in sensul le'islatiei
niunii )uropene urmeaza a !i inteles ca drept de deplasare si sedere in alt stat al
niunii( !ara ca pentru aceasta sa !ie nevoie de permisiunea acelui stat. )vident( 22 acest
drept nu este valabil in propriul stat( ci doar in momentul trecerii !rontierei intr0un alt stat
al niunii )uropene22.
1
)vident( e$ercitarea dreptului la libera circulatie impune !iecarei persoane cerinta
sa poata sa0si !inanteze deplasarea si sederea prin mijloace proprii( prin munca ori prin
!onduri proprii( incat sa nu !ie dependent de ajutor social in tara 'azda.
1
Aici este vorba de !apt de libera circulatie in interiorul statului a carui cetatean este respective persoana(
caci in acest caz libera circulatie si dreptul de a se stabili oriunde doreste constituie un drept constitutional
intern.
3
-a si in dreptul intern( in anumite cazuri dreptul la libera circulatie poate !i
in'radit( din ratiuni de securitate si ordine nationala( insa numai atunci cand este vorba de
un pericol 'rav care priveste interesele !undamentale ale statului.
Libera circulatie a persoanleor( serviciilor si capitalurilor constituie un domeniu
care implica abolirea oricarei discriminari intemeiata pe nationalitate intre lucratorii
statelor membre( in ceea ce priveste remunerarea si conditiile de munca.#n acest sens(
3patiul 3c*en'en realizeaza conditii optime pentru dreptul de a raspunde o!ertelor
e!ective de munca( deplasarea libera in acest scop pe teritoriul statelor membre( stabilirea
in unul din statele membre in scopul de a e$ercita aici o munca in con!ormitate cu
dispozitiile le'islative + ramanerea pe teritoriul unui stat membru( dupa ce a ocupat un loc
de munca( in conditiile re'lementarilor in vi'oare.
#n acest scop statele membre !avorizeaza in cadrul unui pro'ram comun
sc*imburi de lucratori+ nu introduce restrictii la stabilirea pe teritoriul lor a cetatenilor
altor state membre. De asemenea( asi'ura libera circulatie a serviciilor
2
+ asi'ura
liberalizarea serviciilor bancare si de asi'urare.
#n ceea ce priveste libera circulatie a persoanelor( problemele au !ost re'lementate
in principiu de Acordurile de la 3c*en'en( dar politica de libera circulatie a persoanelor
in spatiul comunitar a !ost corelata 4si este corelata tot mai mult astazi5 de restrictia cu
privire la accesul in comunitate al unor persoane care nu !ac parte din sistemul european.
)ste important sa mentionam ca dreptul de sedere in spatiul comunitar a constituit
pe parcursul timpului obiect de re'lementare. Prin Directiva nr. ./6364 din 2% iunie 1../
a -onsiliului de 7inistrii a niunii )uropene s0a re'lementat dreptul de sedere al
resortisantilor unui stat membru( care nu au bene!iciul acestui drept in cauza altor
dispozitii de drept comunitar precum si al !amiliilor lor.
Dreptul de sedere( potrivit Directivei mentionate( este conditionat de o 'arantie
sociala si de mijloacele de trai( respectiv asi'urare de boala care sa acopere riscurile in
statul de primire si resurse su!iciente pentru ca sa se evite ca acei resortisanti sa nu devina
o sarcina impovaratoare pentru asistenta socila din acel stat. Asa cum s0a aratat in
literatura romana de specialtate( mijloacele de trai trebuie sa !ie superioare nivelului in
le'atura cu care asistenta sociale poate !i acordata in statul de primire sau la nivelul
2
Activitati cu caracter industrial( comercial( artizanale si activitatile liber0pro!esinistilor.
4
pensiei minime de securitate sociala platita de acest stat. Dreptul de sedere subzista atata
timp cat sunt intrunite aceste conditii.
Prezentarea libertii de stabilire i de prestare a serviciilor
Aceste dou8 libert89i sunt distincte. 1otu:i( dac8 1ratatul o!er8 posibilitatea de a ale'e
;ntre libertatea de stabilire :i aceea a prest8rii de servicii( ale'erea r8m<ne sub rezerva
caracterului =rezidual, al celei de0a doua libert89i( ceea ce dezv8luie rela9ia dintre ele.
Libertatea de stabilire este( mai ;nt<i de toate( dreptul recunoscut resortisan9ilor
statelor membre de a accede la activit89ile nesalariale pe teritoriul statelor membre( prin
intermediul unei =instal8ri, materiale :i( eventual( juridice.
>eprezint8( de asemenea( posibilitatea de a avea acces la constituirea :i
conducerea unor ;ntreprinderi.
1ratatul asupra 3.).). o!er8( ;n aceia:i termeni( aceast8 libertate resortisan9ilor
statelor avute ;n vedere
3
.
Dreptul de stabilire este o!erit =resortisan9ilor, statelor membre ale -omunit89ii
sau ai statelor p8r9i ale Acordului asupra 3.).).. Pentru persoanele !izice( problema este(
;n principiu( rezolvat8 ;n !unc9ie de criteriile na9ionale. ?n sc*imb( o !ilial8 a unei societ89i
necomunitare este( ca re'ul8( =resortisant8, a statului membru unde ;:i are sediul social.
3ediul principal poate !i caracterizat ;n dou8 !eluri: !ie prin crearea ex nihilo a
unei societ89i( a unui cabinet sau a unui sediu principal( !ie prin trans!erul sau mi'rarea
unui sediu principal pree$istent
4
. 1rans!erul sediului social al unei societ89i intr8 ;n cadrul
prevederilor art. 43
5
. ?n acela:i timp( aceast8 =mi'ra9ie, a unui sediu social ;nt<lne:te ;n
zilele noastre din ce ;n ce mai multe obstacole care ;l !ac practic de nerealizat. @i aici
avem e$emplul le'isla9iilor !iscale
6
.
3
Art.31 din 1ratat
4
De e$emplu( deplasarea cabinetului unui avocat sau medic
5
Aezi art.52
6
Dreptul !rancez( pentru a nu da dec<t acest e$emplu( consider8 trans!erul unui sediu social din Bran9a c8tre o
alt8 9ar8
ca !iind o cesiune de activitate: consecin9ele !iscale sunt redutabile( implic<nd e$i'ibilitatea imediat8 a tuturor
impozitelor pe care le presupune lic*idarea. Acest lucru se ;nt<mpl8 cu e$cep9ia cazului unei conven9ii bilaterale
4sau a
unei armoniz8ri comunitare ipotetice5 care vizeaz8 aceste trans!eruri :i prevede men9inerea personalit89ii juridice
4nu
e$ist8 la ora actual8 o conven9ie care s8 permit8 din punct de vedere !iscal trans!erul sediului social ;n str8in8tate(
5
1rebuie 9inut cont( de asemenea( de di!eren9a de natur8 dintre persoanele juridice
:i cele !izice. 3ociet89ile sunt( de !apt( entit89i create ;n virtutea unei ordini juridice :i( ;n
stadiul actual al dreptului comunitar( apar9in<nd unei ordini juridice na9ionale. Cr( aceast8
ordine juridic8 na9ional8 determin8 constituirea( !unc9ionarea :i dizolvarea persoanelor
juridice.
Dac8 o societate are dreptul de a p8r8si un stat :i de a sc*imba le'ea c8reia ;i
apar9ine( aceasta se ;nt<mpl8 sub condi9ia de a respecta le'ea c8reia i0a !ost mai ;nainte
subordonat8 ca re'lementare. Art. 43 nu con!er8 nici un drept trans!erului de sediu social
!8r8 pierderea personalit89ii juridice :i( deci( !8r8 dizolvare. 1otul depinde de le'ea care a
'uvernat persoana juridic8 ini9ial. Diversitatea le'isla9iilor na9ionale este un !apt pe care
operatorii trebuie s8 ;l respecte. Dreptul de a pleca poate !i e$ercitat !ie printr0un trans!er
de sediu 4dac8 statul de plecare o permite :i ;n condi9iile ;n care permite acest lucru5( !ie
printr0un trans!er de activitate cu dizolvare( !ie prin crearea unei !iliale ;n alt stat(
societatea0mam8 devenind o =coc*ilie, vid8( ori prin !uzionarea trans!rontier8 4dac8 este
posibil5. Aceast8 materie nu poate !i armonizat8 dec<t prin directive sau re'lementat8
prin conven9ii
"
.
De asemenea( pentru societ89i( sin'ura cale de urmat este aceea de a crea( ca sedii
secundare( !iliale sau sucursale.
3ediul secundar presupune e$isten9a ;ntr0un stat membru al -omunit89ii a unui
sediu principal( pree$istent( care va putea mi'ra ;n direc9ia teritoriilor altor state membre.
Art. 43 enum8r8 mai multe !orme de sedii secundare( cum ar !i: a'en9iile( sucursalele sau
!ilialele. A'en9ia se bazeaz8( ;n principiu( pe te*nica mandatului 4a'en9iile pot( deci( !i
persoane juridice mandatare5( dar termenul este uneori !olosit ca sinonim pentru
sucursal8.
3ucursala este un sediu lipsit de personalitate juridic8 :i care nu este autonom8
din punct de vedere juridic( c*iar dac8 are autonomie de !apt.
Biliala este( dimpotriv8( autonom8 din punct de vedere juridic( dotat8 cu
personalitate juridic8( c*iar dac8 este dependent8 din punct de vedere economic de
prev8zut8 totu:i de art. 154 din le'ea !rancez8 din anul 1.665
"
-.D.-.).( 2" septembrie( DailE 7ail.
6
societatea0mam8. -rearea unei !iliale are( deseori( le'8turi str<nse cu circula9ia
capitalurilor.
Drepturile cetenilor europeni
-et89enia niunii )uropene con!er8 o serie de drepturi cet89enilor statelor membre :i
consolideaz8 protec9ia intereselor acestora. Ast!el sistematizate( acestea sunt:
0 dreptul la libera circula9ie( dreptul de sejur :i de stabilire( dreptul la munc8 :i studiu ;n
toate statele membre+
0 dreptul la vot :i dreptul de a candida la ale'erile Parlamentului european :i la ale'erile
locale ;n statul de reziden98( ;n acelea:i condi9ii ca :i cele stabilite pentru cet89enii statului
respectiv+
0 dreptul de peti9ie ;n !a9a Parlamentului european :i dreptul de a se adresa
7ediatorului european pentru e$aminarea cazurilor de administrare de!ectuoas8 a
a!acerilor comunitare de c8tre institu9iile :i or'anele comunitare 4mai pu9in -urtea de
justi9ie a -omunit89ilor europene5+
0 dreptul de a bene!icia( pe teritoriul unui stat ter9( de protec9ie diplomatic8 :i
consular8 din partea autorit89ilor diplomatice sau consulare ale unui alt stat membru( ;n
cazul ;n care statul de unde provine nu are reprezentan98 diplomatic8 sau consular8 ;n
statul respectiv.
Dreptul recunoscut cet89enilor niunii prin articolul 1% din 1ratatul instituind
-.). 4!ostul art. %A5 este considerat ca !iind nucleul cet89eniei europene( pentru c8(
evident( el constituie condi9ia obiectiv0necesar8 de ;ndeplinit( !8r8 de care e$ercitarea
altor drepturi con!erite cet89enilor comunitari ar !i( practic( imposibil8.
>e'lement8rile cu privire la dreptul la libera circula9ie :i0au '8sit( datorit8
interpret8rii e$tensive !8cute at<t de le'isla9ia comunitar8 derivat8( c<t :i de jurispruden9a
-ur9ii de justi9ie a -omunit89ilor europene( o aplicare mult mai lar'8( care a permis s8 se
atin'8 !or9a subiectiv8 :i material8 a unor ast!el de dispozi9ii. >ezult8 ast!el( c8( ;n
practic8( -urtea de justi9ie :i le'iuitorul comunitar au asi'urat dreptul la libera circula9ie
:i dreptul de sejur unui 'rup lar' de indivizi( :i anume: celor care ;:i caut8 un loc de
munc8+ pensionarilor+ studen9ilor+ celor care doresc s8 urmeze cursurile de !ormare
pro!esional8+ tuturor celor care vin dintr0un alt stat membru pentru turism+ tuturor
"
cet89enilor care nu bene!iciaz8( ;nc8( de acest drept ;n virtutea dreptului comunitar( sub
condi9ia ca ei s8 de9in8( pentru ei :i pentru !amiliile lor( de o asi'urare de boal8 :i de
resurse economice su!iciente pentru a supravie9ui
%
.
Dreptul la libera circula9ie este asi'urat( independent de cet89enia lor( membrilor
!amiliilor muncitorilor
.
+ pensionarilor
1/
+ studen9ilor
11
+ oric8rui cet89ean comunitar care nu
bene!iciaz8 de dreptul la libera circula9ie ;n virtutea altor dispozi9ii ale 1ratatului
12
.
nul dintre aspectele cele mai importante ale dreptului la libera circula9ie ;l
constituie posibilitatea o!erit8 cet89enilor niunii de a0:i e$ercita( ;n mod privile'iat ;n
raport cu al9i str8ini( un drept de intrare( lar' :i aproape 'eneral( ;ntr0unul dintre statele
membre( altul dec<t cel de apartenen98 4cet89enia de ori'ine5. 7ai mult( acest drept este
rezervat tuturor cet89enilor statelor care au semnat( deja( Acordul 3c*en'en pentru
crearea unui spa9iu comun !8r8 !rontiere interne.
-et89enii europeni se bucur8 de posibilitatea de a se deplasa( oricare ar !i motivul(
dintr0o re'iune ;n alta a niunii( numai pe baza unui document de identitate sau a unui
pa:aport valabil. Aceast8 posibilitate a !ost reiterat8 de -urtea de justi9ie( care a precizat
c8 statele membre nu pot solicita( pentru admiterea pe teritoriul lor( o alt8 !ormalitate
dec<t simpla prezentare a unei c8r9i de identitate sau a unui pa:aport valabil :i a
considerat ca ne!iind con!orm8 cu dreptul comunitar condi9ionarea intr8rii de ob9inerea
unei autoriza9ii( sau s8 supun8 altor condi9ii de control persoanele care doresc s8 intre ;n
acel stat( mai ales c8( observ8m( de cele mai multe ori( condi9iile sunt ;n mod sistematic
arbitrare sau inutil restrictive.
?n ceea ce prive:te dreptul de sejur ;ntr0un stat membru( altul dec<t cel de ori'ine(
:i posibilitatea care decur'e de aici F de stabilire a unei re:edin9e pentru cet89enii
%
Articolul 1 din Directiva -onsiliului nr. ./63646-))( din 2% iunie 1../( cu privire la dreptul de sejur 4D.C.-.). nr. L 1%/ din
13 iulie 1../5.
.
Articolul 1/ din >e'ulamentul -onsiliului nr. 161266%( din 15 octombrie 1.6%( cu privire la libera circula9ie a
muncitorilor ;n interiorul -omunit89ii 4D.C.-.). nr. L 25"( din 1. octombrie 1.6%5.
1/
Articolul 2 din Directiva -onsiliului nr. ./63656-))( din 2% iunie 1../( cu privire la dreptul de sejur al muncitorilor
salaria9i :i nesalaria9i 4D.C.-.). nr. L 1%/( din 13 iulie 1../5.
11
Articolul 2 din Directiva -onsiliului nr. .36.66-))( din 2. octombrie 1..3( cu privire la dreptul de sejur al studen9ilor
4D.C.-.). nr. L 31" din 1% decembrie 1..35.
12
Articolul 2 din Directiva -onsiliului nr. ./63646-))( din 2% iunie 1../( citat8.
%
comunitari( le'isla9ia comunitar8 derivat8 a ;nceput s8 con9in8 dispozi9ii cu privire la un
tratament privile'iat ;n raport cu cel rezervat majorit89ii str8inilor. Din acest punct de
vedere( re'lement8rile comunitare sunt centrate pe eliberarea unui document denumit
Gcarte de sejur, F valabil cel mult 5 ani de la data emiterii :i care poate !i re;nnoit
automat. Aceast8 carte de sejur nu are o valoare constitutiv8 de drepturi( ci numai una de
recunoa:tere a drepturilor.
?n ceea ce prive:te limitarea dreptului la libera circula9ie( trebuie observat !aptul
c8 au !ost realizate o serie de dero'8ri imediat dup8 semnarea 1ratatului instituind
-omunitatea economic8 european8( modi!ic8ri care au !ost preluate ;n Directiva din 25
!ebruarie 1.64( cu privire la coordonarea dispozi9iilor speciale care vizeaz8 deplasarea :i
sejurul str8inilor( justi!icate pe motive de ordine public8( securitate public8 :i s8n8tate
public8.
Drepturile politice ale cetenilor europeni
Articolul 1. 4!ostul art. %&5 din 1ratatul instituind -.). atribuie :i recunoa:te( prin
dispozi9iile sale( dreptul cet89enilor niunii )uropene de a ale'e 4prin vot5 :i de a !i ale:i(
at<t la ale'erile municipale( c<t :i la ale'erile uropene( ;n statul de reziden98( pe de o
parte( :i ;n cel de apartenen98 4de ori'ine5( pe de alt8 parte.
Directiva nr. .46%/6-) cu privire la e$ercitarea dreptului de vot la ale'erile
municipale acord8 tuturor cet89enilor niunii dreptul de a ale'e :i de a !i ale:i la ale'erile
municipale ;n statul membru de reziden98( !8r8 ca acest drept s8 se substituie( ;ns8(
dreptului de vot din statul lor de ori'ine. 3tatele membre pot dispune ca numai cet89enii
lor s8 !ie ;ndrept89i9i s8 accead8 la unele !unc9ii de e$ecu9ie dintr0o anumit8 colectivitate
local8( :i aceasta pentru a0:i proteja propriile interese.
?n ceea ce prive:te eli'ibilitatea activ8 sau pasiv8 la Parlamentul european( trebuie
remarcat !aptul c8 aceasta era prev8zut8 prin decizie a -onsiliului :i printr0un document
ane$at( adoptate la &ru$elles( la 2/ septembrie 1."6( prin care s0a instituit ale'erea prin
su!ra'iu universal direct a parlamentarilor europeni. ?ns8( aceste documente nu rezolvau
problema cet89enilor comunitari reziden9i ;ntr0un stat. Cdat8 cu intrarea ;n vi'oare a
.
1ratatului de la 7aastric*t( dreptul de su!ra'iu( activ :i pasiv( a !ost recunoscut( pe baza
criteriului reziden9ei. #nserarea e$pres8 a acestor dou8 drepturi ;n noul 1ratat constituie o
veritabil8 constitu9ionalizare a lor.
Directiva nr. .361/.6-) stabile:te( inclusiv( modalit89ile de e$ercitare a dreptului
de a ale'e :i de a !i ales la ale'erile parlamentare europene. Ast!el( este permis tuturor
cet89enilor niunii s8 participe la ale'erile pentru Parlamentul european ;n statul lor de
ori'ine sau ;n statul lor de reziden98 din niunea )uropean8. -andidatura la ale'erile
pentru Parlamentul european( ;n statul de reziden98( este 'uvernat8 de acelea:i dispozi9ii
ca :i cele care sunt aplicabile cet89enilor din respectivul stat 4cel de reziden985.
Alte drepturi ale cetenilor Uniunii: dreptul de petiie n faa
Dreptul de peti9ie este o institu9ie clasic8 '8sindu0:i o lar'8 aplicare aproape ;n toate
-onstitu9iile din perioada liberal8. ><nd pe r<nd el a !ost considerat ca un drept de
libertate( un drept civil sau un drept politic.
Peti9ia poate avea ca obiect orice problem8 cu privire la activit89ile niunii :i
poate( ;n t8cerea 1ratatelor( s8 !ie e$ercitat8 :i de resortisan9ii din statele ter9e prezen9i pe
teritoriul niunii. De asemenea( ea poate s8 vizeze :i acte ale institu9iilor na9ionale
adoptate ;n aplicarea dreptului comunitar.
Apari9ia institu9iei 7ediatorului( prin 1ratatul de la 7aastric*t( reprezint8 un nou
pas c8tre transparen98( unul dintre obiectivele politice ale unor state membre( printre care
cele din )uropa de Hord( ;n care aceast8 institu9ie este prezent8 de mai mul9i ani
13
. De:i
este o emana9ie direct8 a Parlamentului european :i depinde de acesta( odat8 ales
7ediatorul ;:i e$ercit8 !unc9iile ;n deplin8 independen98. -ei care se pot adresa
7ediatorului nu sunt numai cet89enii niunii( ci :i persoanele !izice sau juridice
rezidente sau care ;:i au sediul social pe teritoriul comunitar. Acest aspect a devenit !oarte
important din momentul ;n care( ;n dreptul comunitar( a ap8rut posibilitatea( pentru
cet89enii necomunitari( s8 accead8 la o !orm8 speci!ic8 de protec9ie jurisdic9ional8.
Articolul 2/ din 1ratatul instituind -.). 4!ostul art. %-5 prevede c8 Gorice cet89ean
al niunii )uropene bene!iciaz8( pe teritoriul unui stat ter9 ;n care statul membru( al c8rui
13
#nstitu9ia Cmbudsman0ului.
1/
resortisant este( nu are reprezentan98( de protec9ie din partea autorit89ilor diplomatice :i
consulare ale oric8rui stat membru( ;n acelea:i condi9ii ca cele stabilite cet89enilor acestui
stat,.
?n Decizia
14
reprezentan9ilor 'uvernelor statelor membre( reuni9i ;n cadrul
-onsiliului din 1. decembrie 1..5( se prev8d condi9iile pe care trebuie s8 le
;ndeplineasc8 o persoan8 pentru a bene!icia de protec9ie diplomatic8 sau consular8.
Ast!el( trebuie ;ntrunite( cumulativ( urm8toarele condi9ii: absen9a( pe teritoriul pe care se
'8se:te cet89eanul care solicit8 protec9ie diplomatic8 sau consular8( a unei reprezentan9e
permanente sau a unui consul onori!ic( din propriul s8u stat membru al niunii )uropene
sau dintr0un alt stat( membru al .). care0l reprezint8 ;ntr0un mod permanent+ cet89eanul
care solicit8 protec9ie diplomatic8 sau consular8 trebuie s8 !ac8 dovada cet89eniei sale
4prin pa:aport( act de identitate sau un alt document5 ;n !a9a reprezentan9ei diplomatice
sau consulare solicitate.
Decizia din 6 iulie 1..6
15
a reprezentan9ilor 'uvernelor statelor membre( reuni9i ;n
cadrul -onsiliului( stabile:te ;n!iin9area unui titlu de c8l8torie provizoriu 41.-.P.5( eliberat
pentru o sin'ur8 c8l8torie c8tre statul membru al c8rui cet89ean este persoana care solicit8
protec9ie( c8tre 9ara sa de reziden98 permanent8 sau( ;n mod e$cep9ional( c8tre o alt8
destina9ie.
-ondi9iile pe care trebuie s8 le ;ndeplineasc8 persoana interesat8 ;n a ob9ine un ast!el de
titlu sunt: s8 !ie resortisant al unui stat membru al niunii )uropene al c8rui pa:aport sau
document de c8l8torie a !ost pierdut( !urat sau distrus ori este temporar indisponibil+ s8 se
'8seasc8 ;ntr0un stat ;n care statul membru al c8rui cet89ean este nu are reprezentan98
diplomatic8 sau consular8 care s8 !ie ;n m8sur8 s80i elibereze un document de c8l8torie
sau ;n care acest stat nu este ;n nici un mod reprezentant+ a !ost ob9inut8 autoriza9ia
autorit89ilor statului membru de ori'ine a persoanei vizate.
Implicatii ale eercitarii cu rea credinta a dreptului la libera circulatie
14
Decizie cu privire la protec9ia cet89enilor niunii )uropene prin reprezentan9ele lor diplomatice :i consulare.
15
Decizie cu privire la stabilirea unui titlu de c8l8torie provizoriu.
11
)ste lesne de inteles ca e$ercitarea cu buna credinta a oricarui drept nu poate !i
decat bene!ica( atat pentru detinatorul dreptului cat si pentru societate.1otusi( practica a
o!erit nenumarate e$emple de nesocotire( de incalcare a cerintelor unei corecte utilizari a
drepturilor.-el putin cat priveste libera circulatie a persoanelor( cazurile de e$ercitare cu
rea credinta a acesteia sunt variate si cu e!ecte uneori comple$e.3pre e$empli!icare( vom
arata( din practica( din e$perienta( ca se petrec cazuri de trecer !rauduloasa a !rontierei si
de mi'ratie ile'ala.1ra!icul de carne vie a capatat nu numai contur dar si proportii
in'rijoratoare.-oncomitent se constata proli!erarea tra!icului ilicit de arme( produse si
materiale periculoase( tra!icul ilicit de dro'uri( tra!icul de masini !urate( tra!icul ilicit de
obiecte din Patrimoniul -ultural Hational si din Patrimoniul -ultelor.)ste( deasemenea(
de mentionat contrabanda sub multiple aspecte( tra!icul de valuta si valuta !alsa( tra!icul
cu or'ane pentru transplant( tra!icul cu embrioni umani( tra!icul cu copii si !inte umane(
ca si sporirea terorismului international.
Alte mani!estari ale criminalitatii rezultand sau avand le'atura cu e$ercitarea
dreptului la libera circulatie a persoanelor sunt cele care constau in !alsuri in documente
de calatorie si6sau !als privind identitatea + tra!icul de documente( vize !urate sau
procurate ile'al + escrocarea persoanelor interesate sa lucreze in strainatate si abuzul de
institutia repatrierii + eludarea re'imului strainilor precum depasirea scopului venirii in
tara + bandele itinerante de in!ractori( sporirea operatiunilor de crima or'anizata etc.
!I!LI"#$A%I& :
12
1. A.Buerea( Dreptul comunitar al a!acerilor( )d.##0a revazuta si adau'ita( )ditura
niversul juridic( &ucuresti(2//6+
2. A.Buerea(7anualul niunii )uropene( )ditura Actami(&ucuresti( 2//1+
3. #. Becioru( Libertatea de circulatie F intre deziderat si realitate( )ditura
7inisterului de #nterne( &ucuresti( 2///+
4. D.7azilu( #nte'rarea europeana. Drept comunitar si institutii europene( )ditura
Lumina Le$( &ucuresti ( 2//1 +
5. >evista de drept comercial( nr.4 6 2//5( )ditura Lumina Le$( &ucuresti .
13