Sunteți pe pagina 1din 27

~MOARA CU NOROC ~

DE IOAN SLAVICI
Cei care rvnesc la mai mult dect au, ierd din ricina l!c"miei l"r #i
ceea ce au
CUPRINS

Prezentarea operei

Prezentarea subiectului

Clasificarea personajelor

Lumea personajelor:

Ghi

Lic Smdul

Ana

Conflictele :

Conflictul Ghi -Ana

Conflictul Ghi a-Lic

Opinia personal
PREZENTAREA
OPEREI

"Moara cu noroc" este o capodopera a nuvelisticii


romneti, un moment de reerin!" in evolu!ia pro#ei
noastre$ Slavici este unul din str"luci!ii repre#entan!i ai
realismului o%iectiv in literatura noastr", un precursor al
pro#ei lui &iviu Re%reanu, prin voca!ia de a picta mediul
social si de a crea tipolo'ii comple(e$

Tema acestei nuvele o constituie urm"rile ne'ative,


consecin!ele neaste, pe care setea de )m%o'"!ire le are
asupra vie!ii su*eteti a individului, asupra destinului
omenesc$ &a %a#a ei se a*a convin'erea autorului ca 'oana
dup" %ani #druncina ti+na si am"r"te via!a omului,
'enerea#" numeroase rele, iar in cele din urma duce la
pier#anie$
,ac
-

Compoziia nuvelei este clasica, con*ictul se des"oar"


liniar si ascendent, aptele .ind distri%uite in cele /0
capitole, respectndu1se ordinea cronolo'ica a des"ur"rii
lor$

Unitatea )ntre'ului, a eliei de via!" autentica este su'erata


de cuvintele %"trnei, cu care se )nc+ide si se desc+ide
cartea 23Omul sa .e mul!umit cu s"r"cia sa, caci daca e
vor%a, nu %o'"!ia ci linitea coli%ei tale te ace ericit3,
3Sim!eam eu ca nu are sa ias" %ine4 dar aa le a ost dat35$

In concep!ia autorului via!a .ec"rui persona6 este v"#ut" ca


un destin propriu, care oricum se va )mplini$ 7e aceea el nu
se simte in nici un el o%li'at sa e(plice nimic, ci numai sa
descrie cat mai .del )ntmpl"rile ce )l )mpin' pe .ecare
persona6 pe drumul destinului 23sim!eam eu ca nu are sa
ias" %ine4 dar aa le a ost data35$

7e.nitorie pentru arta reali#"rii persona6elor la Slavici este


o mare putere de interiori#are$ Aceasta a "cut ca eroii s"i
sa .e )n"!ia!i in #%uciumul lor l"untric, nu numai in
maniest"rile lor e(terioare$ Ori'inalitatea artei
portretistice consta in aptul ca persona6ele au )nsuiri
numeroase, po#itive si ne'ative, cu voin!a si sl"%iciuni, se
comporta asemeni unor .in!e reale$
PREZENTAREA SU,I ECTU&UI
1 PE 8O8ENTE&E SUPI ECTU&UI 1
Aciunease des":oar" pe parcursul unui an, )ntre dou"reperetemporalecu
valoare reli'ioas"; de la Sntul <+eor'+e pn" la Pa:te, iar )n .nal, apa :i ocul puri.c"
locul$
Alc"tuit" din /0 capitole, nuvela are un su%iect concentrat, cu desc+ideri %o'ate$
Nuvela de%utea#" cu un precept moral i#vort din )n=elepciunea %"trneasc" rostit de
mama1soacr", ce are )n nuvel" rolul corului din tra'edia antic" 'reac"; >1Omul s fe
mulumit cu srcia sa, cci, dac-i vorba, nu bogia, ci linitea colibei tale te face
fericit".,"trna este adepta p"str"rii tradi=iei, )n timp ce <+i=", capul amiliei, dore:te
sc+im%area, %un"starea material"$ Ci#mar s"rac, dar onest, +arnic :i muncitor, <+i=" ia )n
arend" crciuma de la 8oara cu noroc, pentru a c:ti'a rapid %ani$ Ini=ial, crciumarul nu
este un om sla%, ci dimpotriv", ):i asum" responsa%ilitatea destinului celorlal=i$
Expoziiunea prezint situa ia ini iala ; Crciuma de laMoara cu noroceste a:e#at" la
r"scruce de drumuri, i#olat" de restul lumii, )ncon6urat" de pustiet"=i )ntunecoase$
?nexpoziiune, descrierea drumuluicare mer'e la Moara cu noroc:ia locului)n care
se a*", .(ea#" un peisa6 1 cadru o%iectiv al ac=iunii; >7ela Ineu drumul de ar o ia printre
pduri i peste arini, lsnd la dreapta i la stnga satele ae!ate prin colurile vilor. "imp
de un ceas i #umtate drumul e bun$ vine apoi unpripor, pe care %l urci, i dup ce ai
cobort iar
,ac
-
n vale, trebuie s faci popas, s adapi calul ori vita din jug i s le mai lai timp de rsuflare, fiindc
drumul a fost cam greu iar mai departe locurile sunt rele". Semnele prsirii anticipeaz destinul tragic
al familiei: echea moar cu lopeile rupte i cu acopermntul ciuruit de vremurile ce trecuser peste
dnsul!", cele cinci cruci care vestesc pe drume c aici locul e binecuvntat, deoarece acolo unde vezi o
cruce de aceste a aflat un om o bucurie ori a scpat altul de o primejdie". Ghi! se doede"te la #nceput
harnic "i priceput$ iar primele semne ale bunstrii "i ale armoniei #n care trie"te familia nu #nt%rzie s
apar: mbt de cu sear locul se deerta i !"i, ajungnd s mai rsufle, se punea cu #na i cu
btrna s numere banii, i atunci el privea la #na, #na privea la el, amndoi priveau la cei doi copilai,
cci doi erau acum, iar btrna privea la cteipatru i se simea ntinerit, cci avea un ginere "arnic,
o fat norocoas, doi nepoi sprinteni, iar sporul era dat de la $umnezeu, dintr%un ctig fcut cu
bine".
Intriga prezint Apariia lui Lic Smdul la Moara cu noroc, un personaj ciudat$
carismatic$ "eful porcarilor "i al turmelor de porci din #mprejurimi$ care tulbur echilibrul
familiei. Personajul este portretizat de narator: &ic, un om ca de treizeci i ase de ani, nalt, usciv i
supt la fa, cu mustaa lung, cu oc"ii mici i verzi i cu sprncenele dese mpreunate la mijloc. &ic
era porcar, ns dintre cei care poart cma subire i alb ca floricelele, pieptar cu bumbi de argint i
bici de carmajin &'''()'
Orgoliul lui Lic e unul de stp%n care nu doar #"i subordoneaz oamenii$ dar se substituie
destinului lor' Lic #"i impune #nc de la #nceput regulile: 'u sunt &ic mdul... (ulte se zic despre
mine, multe vor fi adevrate i multe scornite. )...* 'u voiesc s tiu totdeauna cine umbl pe drum, cine
trece pe aici, cine ce zice i cine ce face, i voiesc ca nimeni n afar de mine s nu tie. +red c ne%am
neles!". Ana$ neasta lui Ghi!$ intuie"te c Lic este un om ru i primejdios".
Cu toate c #"i d seama c Lic reprezint un pericol pentru el "i familia lui$ Ghi! nu se poate sustrage
influen!ei malefice pe care acesta o e*ercit asupra lui$ "i nici tenta!iei #mbog!irii'
Desf urarea ac iunii #l prezint pe Ghit care #"i ia toate msurile de aprare #mpotria
lui Lic: merge la Arad s-"i cumpere dou pistoale$ #"i ia doi c%ini pe care #i asmute #mpotria turmelor
de porci "i angajeaz #nc o slug$ pe +ar!i$ un ungur nalt ca un brad".
,ns din momentul apari!iei lui Lic$ #ncepe procesul iremediabil de #nstrinare a lui Ghi! fa! de
familie$ proces analizat cu miestrie de Slaici' -eine de tot ursuz", se aprindea pentru oriice lucru
de nimic", nu mai zmbea ca mai nainte, ci rdea cu "o"ot, nct i venea s te sperii de el, iar c%nd se
mai juca$ rar$ cu Ana$ i pierdea repede cumptul i%i lsa urme vinete pe bra. -eine mohor%t$
iolent$ #i plac jocurile crude$ primejdioase$ are gesturi de brutalitate ne#n!eleas fa! de Ana pe care o
ocrotise p%n atunci$ se poart brutal cu cei mici' La un moment dat$ Ghi! ajunge s regrete c are
familie "i copii$ pentru c nu-"i poate asuma total riscul #mbog!irii alturi de Lic' Prin intermediul
monologului interior sunt redate frm%ntrile personajului: 'i! +e s%mi fac,... #a m%a lsat
$umnezeul.. +e s%mi fac dac e n mine ceva mai tare dect voina mea, -ici cocoatul nu e nsui
vinovat c are cocoae n spinare".
-atorit generozit!ii Smdului$ starea material a lui Ghi! deine tot mai #nfloritoare$ numai c
omul #ncepe s-"i piard #ncrederea #n sine' .ocmai de aceea deine tot mai atent la imaginea pe care
lumea o are despre el' Cu toate acestea$ #n!elegerea dintre el "i Lic$ marcheaz pentru Ghi! #nceputul
obi"nuirii cu rul' ,"i #ndeamn so!ia s joace cu Lic$ arunc%nd-o definiti #n bra!ele acestuia$ distruge
imaginea pe care ceilal!i o aeau despre el$ ajung%nd s fie implicat #n furtul de la arenda" "i #n uciderea
unei femei "i a unui copil' /e!inut de poli!ie$ lui Ghi! i se d drumul acas numai pe c"ezie". A*a
ie!ii lui morale se fr%nge "i$ #ntr-o scen de un patetism sf%"ietor$ #i cere iertare Anei: 0- .art%m,#no! i
zise el. .art%m cel puin tu, cci eu n%am s m iert ct voi tri pe faa pmntului...". ,n alt r%nd$
srut%nd pe unul dintre copii$ le spune: rmanilor mei copii,voi nu mai avei, cum avuseser prinii
votri, un tat om cinstit. /atl vostru e un ticlos".

Prin faptul c jura str%mb la proces$ acoperindu-i nelegiuirile lui Lic$ Ghi! deine complice la crim'
1otr"te totu"i s-l dea #n ileag pe Lic$ cu ajutorul lui Pintea' 2u este sincer #ns nici cu Pintea "i
acest lucru #i a aduce pieirea' ,i a oferi doezi jandarmului despre ino!ia lui Lic$ numai dup ce
#"i a putea opri jumtate din sumele aduse de acesta' -e fapt$ gre"eala lui Ghi! este c nu reu"e"te s
fie onest p%n la capt nici fa! de Lic$ nici fa! de Pintea'
Punctul culminant #l prezint pe Ghi!, care ajunge pe ultima treapt a degradrii
morale #n momentul #n care$ orbit de furie "i dispus s fac orice pentru a se rzbuna pe Lic$ #"i
arunc so!ia$ la srbtorile Pa"telui$ drept momeal$ #n bra!ele Smdului' Sper p%n #n ultimul
moment ca se a produce o minune "i c so!ia a rezista influen!ei malefice a acestuia' -ezgustat
#ns de la"itatea lui Ghi!$ care se #nstrinase de ea "i de #ntreaga familie$ #ntr-un gest de rzbunare$
Ana i se druie"te lui Lic deoarece$ #n ciuda nelegiuirilor comise$ Lic e om", pe c%nd Ghi! nu e
dect muiere mbrcat n "aine brbteti". -%ndu-"i seama c so!ia l-a #n"elat$ Ghi! o ucide pe
Ana' La r%ndul lui$ Ghi! este ucis de /u!$ din ordinul lui Lic' 3ar Lic$ pentru a nu cdea iu #n
m%inile lui Pintea$ se sinucide izbindu-se cu capul de un copac$
Deznodmntul este tragic:un incendiu teribil mistuie c%rciuma de la +oara cu noroc
#n noaptea de Pa"ti "i singurele personaje care supraie!uiesc sunt btr%na "i copiii$ fiin!ele cu
aderat morale "i inocente din carte' 2uela se #ncheie #n mod simetric cu #nceputul$ prin orbele
btr%nei care pune #nt%mplrile pe seama destinului necru!tor: imeam eu c nu are s ias bine0
dar aa le%afost dat".
Clasificarea personajelor

Personajele principale:
@ Ghi
@ Lic Smdul
@ Ana

Personajele secundare:

4aba

4uz-/upt

Sil

Pintea

/u

Personaje episodice:
o
5emeia in negru
o
Copilul
o
Porcarii
o
Preotul

,ac-
&U8EA
PERSONAAE&OR
,ac
-
Conflictul Ghi -Lic
Conflictul Ghi -Ana
Lic

Gi

Ana
!inte
a
"a#
a
$emeia in ne%ru
Copilul si
trasura
!reotul
"uza&'upta
(aila
'aut
G13 6

Este unul dintre prota'onitii


nuvelei, persona6 via%il si
comple(, un tip uman, )n care
contradic!iile se maniesta
puternic

Esen!a este dramatica, .ind


siat )ntre atrac!ia %anului
si dorin!a de a r"mne demn
si cinstit

Bondul lui su*etesc este %un,


dar, conundat cu vicleniile
destinului, <+i!" va ceda
,ac
-
L3 C6 S6+6-67L
locul )n care vine <+i!" este un topos al ispitei,
le'at de taina p"catului, iar repre#entantul
acestei lumi este &ic" S"m"d"ul
Persona6ul acesta )m%ina contradic!ii; dr#enie,
+ot"rre, sadism si rare momente de duioie,
ca acelea ata de copii lui <+i!"
Portretul .#ic al lui &ic" S"m"d"ul e prete(t de
venica pendulare )ntre e(terior si interior;
C&ic" e un om la DE de ani, )nalt, usc"!iv si supt
la ata, cu musta!a lun'a, cu oc+ii mici si ver#i
si cu sprncenele )mpreunate la mi6loc4 &ic"
era porcar, )nsa cei ce poarta c"ma" su%!ire si
al%a cu *oricele, pieptar cu %um%i de ar'int si
%ici cu coduric" de os )mpodo%it cu *oriF
Impresia 'enerala este de no%le!e ciudata,
dia%olica$
El apare la 8oara )ntr1o postura statuara Cca
un stlp de piatraF, r"spndind o stranie
atrac!ie prin Cprivirea pierduta )n vntF
,ac
-
ANA
personajul feminin principal' Portretul ei fizic
reerbat de brbatul care o iube te$ sculpteaz #n
cuinte un model clasic al feminit ii: 8Ana era
t%nr si frumoasa si sub iric$ Ana era sprintena si
mldioas9
Evolu!ia ei se des"oar" pe doua planuri;
)n amilie G mama si so!ie iu%itoare,
desc+isa, devotata, iar )n contact cu
lumea e(terioara, mai ales cu &ic", la
)nceput tem"toare, apoi r"#%un"toare si
apri'a
Cnd so!ul +ot"r"te plecarea la 8oara,
mama Anei se opune, mai ales pentru ca
CAna )mi p"rea prea tn"r", prea ae#at",
oarecum prea %lnda la .re si1mi vine sa
rd cnd mi1o )nc+ipuiesc crcium"ri!"F$
?n evolu!ia Anei, momentul apari!iei lui
&ic" este o cump"n" ascinata de
pre#enta lui, Ana r"mne Cprivind ca un
copil uimitF
,ac-
C3 .A.: -: CA/AC.:/3 ;A/:
- - G13 6- -

8se g%ndea la c% tigul pe care-l putea face #n tor ie cu Lic$ edea banii grmad
#naintea sa si i se #mpienjeneau ochii: de dragul c% tigului ar fi fost gata$ sa-si pun
capul #n primejdie9

92umai c%teodat$ c%nd noaptea$ zg%l %ia %ntul moara prsita$ locul #i prea strin9

8Pentru prima data$ #n iata lui ar fi rut sa nu aiba neasta si copii9

8legat$ si omul c%nd se simte legat$ e suprcios9

8:sti usoara de minte$ nu #ntelegi nimic si ma lasi sa mistuiesc cu g%ndurile cele rele9

8nu cred ca po i sa ma ii de fric9

9sim i ca #i slbesc deodat toate puterile$ priirile oamenilor ardeau parca si mergea
drept #nainte fr a #ndrzni sa-si ridice ochii de la pm%nt9

84anii primi i de la Lic erau pe masa< ar fi roit sa-l ia si sa-i arunce$ #nsa el nu putea$
se g%ndea c%t ar fi trebuit sa munceasc pentru ei si nu-l lsa inima sa-i dea din m%na9
,ac
-
C3 .A.: -: CA/AC.:/3 ;A/:
- - L3 C6 S6+6-67L- -

8Lic e un om la => de ani$ #nalt$ usc i si supt la fata$ cu musta lunga$ cu ochii mici
i erzi si cu spr%ncenele #mpreunate la mijloc< Lic era porcar$ #nsa cei ce poart
cma sub ire si alba cu floricele$ pieptar cu bumbi de argint si bici cu coduri c de os
#mpodobit cu flori9

8priirea pierduta #n %nt9

8nalnic i #ndrzne 9

8:u sunt Lic Smdul? +ulte se zic despre mine? .u ezi un lucru ca umblu ziua-
n amiaza mare si nimeni nu m opre te-n cale sa m duc #n ora si stau de orba cu
domnii< oi fi fcut ce oi fi fcut$ dar am fcut a a ca oricine poate sa cread ce-i
place$ #nsa nimeni nu tie nimic9
,ac
-

Primul con*ict apare )ntre <+i!" i Ana, datorita


comportamentului rece al primului
CO25L3 C.:L:

Al doilea con*ict s1a produs )ntre <+i!" si &ic"


S"m"d"ul din pricina ,,p"trunderii F lui &ic" in
via!a noului crciumar, acest apt a provocat un
proces psi+olo'ic de autodistru'ere lenta
C3 .A.: -: CA/AC.:/3 ;A/:
- - A2A- -

CAna #mi prea prea t%nr$ prea a ezat$ oarecum prea bl%nda la fire si-mi ine sa r%d
c%nd mi-o #nchipuiesc c%rciumrita9

Ana rm%ne 8priind ca un copil uimit9

Ana sa fie 8muncit de g%nduri grele care o #mbtr%nesc oarecum #ntr-un singur ceas9

8Ana #si calca pe inima si se dete la joc' La #nceput se edea ca a fost prinsa de sila$ dar
treptat #ncepe sa-i placa9

8.u e ti om Lic$ iar Ghi nu e dec%t muiere #mbrcat #n haine brbte ti9
,ac
-
CO25L3 C.7L G13 6- A2A

/ela!ia celor doi este pus la #nceput sub semnul


iubirii sincere$ dar "i al autorit!ii masculine$
#ntr-o familie patriarhal' ,n discu!ia ini!ial
dintre Ghi! "i soacra sa$ Ana nu interine$
pr%nd s accepte fr rezere deciziile so!ului
ei' Astfel$ Ana se las #n grija so!ului$ care
afi"eaz mereu un spirit protector' Ghi!
apreciaz calit!ile so!iei sale "i se bucur de
aten!ia ei: 9inima #i r%de c%nd Ana cea #n!eleapt
"i a"ezat$ deodat #"i pierde cumptul "i se
arunc rsf!at asupra lui$ cci Ana era t%nr "i
frumoas' Ana era fraged "i sub!iric$ Ana era
sprinten "i mldioas'9
,ac
-

/eleant pentru eolu!ia raporturilor familiale este perspectia Anei care obser #n
timp modificrile comportamentale "i afectie ale so!ului ei: 9sim!ea c de cea reme$
brbatul ei s-a schimbat'9

Ana obser transformrile so!ului ei$ dar nu dore"te s renun!e u"or la dragostea ei' La
#nceput$ #ncearc s-i caute scuze lui Ghi!' 7neori$ obser #ng%ndurarea so!ului ei$ dar
nu #ndrzne"te s-l tulbure: 9ea nu #ndrznea s-l supere$ ci se #ntreba mereu ce o fi
a%nd so!ului ei'9

Ana nu este doar diplomat$ #ncerc%nd s nu rneasc orgoliul unui brbat$ ci "i e*trem
de lucid'

5rm%ntrile sunt urmrite "i din perspectia lui Ghi!: 9ar fi oit s mearg la ea$ s #i
cear iertare "i s o #mpace$ dar nu putea< era #n el cea ce nu-l lsa'9

Ghi! care edea #nainte #n Ana 9femeia cea #n!eleapt "i a"ezat9$ d doad de
opacitate "i nu realizeaz c l%ng el se afl o femeie care l-ar putea ajuta: 9iar tu e"ti
bun$ Ano$ "i bl%nd$ dar e"ti u"oar la minte "i nu #n!elegi nimic< sunt cu tine ca fr
tine?9 /efuz%nd comunicarea$ Ghi! #"i pl%nge de mil c Ana se deprteaz de el: 9el
era singur "i prsit' Ana pe care o priea cu at%ta drag mai #nainte$ #ncetul cu #ncetul se
#nstrinase "i nu mai era esel ca mai #nainte'9

Conflictul din interiorul cuplului se acutizeaz "i sub presiunea codului moral al
societ!ii' Ana trie"te ea #ns"i un conflict interior: dragostea ei pus la #ncercare pe
msur ce Ghi! se #nchide #n sine$ dorin!a de a-"i sala csnicia$ dar "i ru"inea de a aea
un so! t%lhar' Comportamentul ei fa! de Lic se schimb dup ce Ghi! a fost judecat'
Ana crede c Lic i-a salat brbat "i de aceea #"i schimb atitudinea fa! de el' C%nd
ede c Ghi! continu s aib un comportament ciudat$ fr s-i e*plice cauza$ Ana #"i
pierde de tot #ncrederea #n el' Compar%ndu-i pe cei doi$ Ghi! i se pare un fricos "i ajunge
s-i cedeze lui Lic

:"ecul familiei c%rciumarului este$ #n bun msur$ un e"ec al comunicrii cauzat de anitatea
masculin'

7ciderea Anei este gestul disperat al unui om care nu mai are nimic de pierdut' Pentru a nu lsa
nimic #n urm$ cu sentimente amestecate$ Ghi! o ucide din dragoste$ crez%nd c o elibereaz
astfel de chinul pcatului$ dar "i din orgoliu$ neput%nd suporta g%ndul c a fost #n"elat' La r%ndul
su$ el este omor%t din ordinul lui Lic$ isp"indu-"i astfel pcatele "i slbiciunile'
CO25L3 C.7L G13 6- L3 C6

/elatia care se stabileste intre Ghita si Lica


Samadaul$ personajele principale ale
nuelei Moara cu noroc, de 3oan Slaici$ este
foarte comple*a' Cizmarul Ghita deine
carciumar$ luand in arenda hanul +oara cu noroc
din dorinta de a castiga bani cat mai multi$
ignorand indemnul la cumpatare al soacrei sale$
batrana' 5ericirea pare sa-i surada$ castiga bine$
intelegerea in familie este deplina$ dar toata
aceasta armonie se destrama o data cu aparitia lui
Lica Samadaul$ un om rau famat$ "primejdios" $
cum spune Ana'
,ac
-

Patrunderea lui Lica in iata lui Ghita este declansatoarea unui proces psihologic
comple* care a duce incet-incet la distrugerea celui din urma$ prin stimularea setei de
bani' Ghita isi analizeaza etapele dezumanizarii$ dar se lasa in oia destinului$ pe care-l
inoca drept scuza' Ar rea sa ramana la +oara trei ani 1"...ma pun pe picioare, incat
pot sa lucrez cu zece calfe si sa le dau altora de carpit.)@$ dar uneori presimte parca
pericolul$ mai ales cand Lica incearca sa si-l subordoneze' -ar Ghita crede ca poate sa
gaseasca o solutie 1"acesti trei ani atarnau de &ica. $aca se punea bine cu dansul,
putea sa%i mearga de minune, caci oameni ca &ica sunt darnici. ' numai vorba ce va fi
cerand &ica pentru ceea ce da."2

Om al faradelegilor$ criminal inrait Afapte marturisite lui Ghita@$ Lica Samadaul isi da
seama de cerbicia lui Ghita$ de caracterul sau puternic$ dar il simte$ in acelasi timp
slabiciunea: patima castigului de bani' -orindu-l subordonat$ oricand la ordinele sale$
Lica il implica in faradelegile sale Ajefuirea arendasului$ uciderea femeii si a copilului@$
oferindu-i bani si incercand sa distruga legatura sufleteasca dintre el si sotia sa' Ghita
insusi se instraineaza de Ana$ de teama ca ea sa nu-i descopere implicarea in afacerile
murdare si
astfel ,,linistea colibei" se distruge$ banuielile otraesc relatiile celor doi soti' Samadaul se
apropie de Ana$ infatisandu-se intr-o lumina faorabila$ grijuliu cu copiii ei' Ana$ insa$ il
iubeste pe Ghita$ chiar daca acesta-i spune ca "ii sta in cale ".

Lica are in el un fel de noblete salbatica$ dar si o inteligenta malefica' Bocul dublu al lui
Ghita A de a trata cu Lica si de a face marturisiri lui Pintea@ esueaza' 2u numai patima
banilor il pierde pe Ghita$ ci si lipsa de sinceritate$ tactica jumatatilor de masura'
:ste nesincer la procesul lui Lica la Oradea$ este nesincer cu Pintea si cu Ana$ iar
hotararea din final este tardia'

Legatura lui Ghita cu Lica este un fel de pact cu dia!olul.incercarea de a-l insela pe Lica
Aretinerea unei parti din banii schimbati@ ii este fatala' Lica e un om fara scrupule$ care
doreste sa-l subordoneze pe Ghita$ distrugand farama de umanitate din el Adragostea
pentru Ana@' Sacrificiul pe care-l face Ghita$ lasand-o pe Ana la discretia poftelor
Samadaului$ este inutil si tardi' .ocmai dragostea Anei Acare nu oise sa-l lase singur de
Pasti@ declanseaza drama finala' -orind sa ramana cinstit$ in limitele legii$ Ghita face
compromisuri$ iar Lica il manipuleaza psihologic si il ucide fara scrupule'
+oartea lui Ghita este corectia pe care o aplica destinul pentru nerespectarea principiului
cumpatarii$ care trebuie sa calauzeasca iata omului$ principiu enutat in debutul nuelei prin
cuintele batranei'
OPINIA PERSONA&A
,, 7ac" )=i dep":e:ti limitele, e:ti pedepsit, dac" nu =i le dep":e:ti, nu e:ti om$F2 <a%riel
&iiceanu5
?n opinia mea, inten!ia lui <+i!" de asi'ura un viitor mai %un amiliei sale este una
no%il" dar care este pedepsit" de destin$
?n primul rnd, opera se transorm" )ntr1un studiu de ca# asupra dec"derii umane,
"cut pe dou" caractere aparent antitetice, prinse )n mre6ele propriului ideal$ Cel mai
interesant aspect, )n opinia mea, este completarea opo#i=iei po#itiv1ne'ativ la nivelul
persona6elor, cu antite#a sla%1puternic disecat" 'radat$Nu se poate vor%i )n trioul &ic"1<+i="1
Ana de un sin'ur persona6 puternic sau sla%$ Hictima total" este Ana, iar cei doi %"r%a=i se a*"
)ntr1un permanent sc+im% al raporturilor de or=e, )n unc=ie de moment :i de aspira=iile
.ec"ruia$ Evident admira=ia mer'e c"tre centrul 'enerator de putere, c+iar dac" este ne'ativ$
<+i=" admir" t"ria de caracter :i )ndr"#neala lui &ic" )n lupta cu destinul, capacitatea acestuia
de a1:i construi propria lume$ &ic" 1 la rndul s"u 1 e sedus de armonia amilial" :i, de:i se teme
de >emeie3, nu poate re#ista atrac=iei pe care o e(ercit" Ana ca element de coe#iune al acestei
amilii$

Ana este prima care nu mai opune re#isten=" :i se las" )mpins" )n %ra=ele lui &ic", c+iar
de <+i="$
Binalul unei asemenea involu=ii nu poate . concreti#at dect prin complicitate la crim"
:i adulter$
<+i=" atin'e ultima trapt" a de#umani#"rii, salvndu1l pe &ic" de condamnarea pentru
o crim" pe care o comisese cu si'uran=" 2omorse o emeie :i un copil 1 amilia unui ost
tovar": de aaceri5$
?n al doilea rnd, on*ictul declan:at de setea de )navu=ire r"mne acum un
prete(t )n a=a dramei pe care o suer" cele trei persona6e care ):i con:tienti#ea#"
dec"derea$ Ei sr:esc )n mod dramatic <+i=", a6uns ne%un, o omoar" pe Ana,$ ?nainte
de a . omort, &ic", cel care p"ruse cel mai puternic, cade )n a=a destinului pe care l1a
produs :i se sinucide, dup" ce pn'"rise propriul ideal G amilia$ Astel,n uvela se
)nc+eie cu un oc paci.cator care mistuie 8oara cu noroc , )mplinind destinul$
?n conclu#ie, prin moartea celor D persona6e; &ic", <+i!" si Ana, s1a resta%ilit
un ec+ili%ru )ntre %ine i r"u, iar )n via!" au r"mas doar persona6ele inocente; ,a%a si
copii$
SP:/A+ C6 CA PL6C7.D EE
Elevi implica!i in aceast"
pre#entare;
I
8atei Carmen
I
Olaru Andrei
I
Rarinca Ro%erta
,ettJ