Clasa:a X-a A Domnul profesor de biologie Mogo Ctlin Reproducerea angiospermelor Tipurile fundamentale de reproducere sunt: reproducerea asexuat, realizat far fecundaie. reproducerea sexuat, realizat cu fecundaie adic prin contopirea gameilor de sex opus i formarea unei celule ou (zigot). Reproducerea asexuat la plante:se poate realiza prin structuri specializate numite spori sau prin organe vegetative. Unele plante, ca gruorul. au organe vegetative specializate pentru reproducere asexuat, cum sunt mugurii ce se desprind de pe plant, cad pe sol i pot genera noi plante. Alte plante care difereniaz bulbi, rizomi i tuberculi se pot reproduce prin aceste structuri vegetative. Astfel, laleaua se poate nmuli prin bulbi, cartoful prin tuberculi, irisul prin rizomi (tulpini subterane), cpunul prin stoloni (tulpini trtoare), iar prin rdcini tuberizate, dalia. Reproducerea asexuata specializata:Unele plante terestre se inmultesc prin spori . Ei sunt germeni asexuati unicelularispecializaticare se formeaza in organe numite sporogon (la muschi) sau sporange(la ferigi) . Formarealor este precedata de o diviziune reductionala (meioza) , de aceea ei sunt haploizi. - La muschi:dupa fecundatie ia nastere zigotul. Din acesta se dezvolta sporogonul in carese formeazasporii haploizi. Prin germinare, din spor ia nastere un tal filamentos protonema, pe care seformeaza noi tulpinite de muschi ce vor purta organele sexuale. - La ferigi : dupa fecundatie,din zigot (care nu se desprinde de portal) se dezvolta o plantula, un sporofit tanar, pe care seformeaza la maturitate, pe fata inferioara a frunzei,sporangi grupati in sori. In sporangi, inurma meiozei, se formeaza sporii. La maturitatesporangii se deschid si elibereaza acestispori.Prin germinare, sporul da nastere unei plantule haploide- protalul, pe care se formeaza organele producatoare de gamete.
Reproducerea sexuat la plante este realizat prin organul de reproducere specializat numit floare. O floare hermafrodita confine atat structuri care produc elementele sexuale masculine, ct i pe cele care conin elementele sexuale feminine. Florile au simetrie radial sau bilateral. O floare conine mai multe elemente dispuse pe receptacul aflat pe pedunculul floral. n ordine, de la exterior spre interior, elementele florii sunt: - sepalele a caror totalitate formeaz caliciul (K), de obicei, verzi i libere, mai rar coiorate i sudate; - petatele a cror totalitate formeaza corola (C); - staminele a caror totalitate constituie androceul (A) - partea masculin a florii. O stamin e compus din filament i anter. Antera conine grunciorii de polen. Acetia sunt protejai de un nvelis format din exin i intin i conine doi nuclei unul generativ, din care se vor forma nuclei spermatid (gameii masculini) i unul vegetativ. - carpelele a caror totalitate constituie gineceul (G) - partea feminin a florii. Gineceul este compus din stigmat, stil i ovar. n ovar se afl ovulul care conine sacul embrionar. La maturitate sacul embrionar are opt nuclei haploizi dintre care unul este oosfera -gametul feminin, doi sunt reunii constituind nucleul secundar al sacului embrionar, ceilali cinci formeaz aparatul oosferei (2) si aparatul antipodial (3). Mecanismul fecundaiei la angiosperme se desfasoar dup polenizare i are loc n sacul embrionar. Dup polenizare, grunciorul de polen germineaz i formeaz tubul polinic care nainteaz spre sacul embrionar. Nucleul generativ se divide i se formeaz doi nuclei spermatid. Pecundaia la angiosperme este dubl: un nucleu spermatic se contopete cu oosfera rezultnd celula ou sau zigotul din care se va dezvolta embrionul. Cellalt nucleu sparmatic se va contopi cu nucleul secundar al sacului embrionar rezultnd endospermul secundar sau albumenul, cu rol nutritiv pentru embrion. Ovulul va forma smna, iar ovarul fructul.
Dup consisten, fructele pot fi uscate sau crnoase. Fructele uscate pot fi: - indehiscente (nu se deschid), ca nuca cu pericarp tare i smna liber, cum este fructul de stejar sau alun i ca samara, care prezint aripioare cu rol de transport prin vant (ca fructul de frasin i paltin); - dehiscente (care se deschid), ca pstaia la fasole i mazre, precum i silicva de rapi i varz. Structura florii:
Din floare se formeaz fructele i seminele prin urmtoarelem procese: 1.Polenizarea 2.Fecundaia
1.Polenizarea este fenomenul de transport al polenului din anterele stamine si pe stigmatul gineceului.
a)Polenizarea direct(autopolenizare):polenul de pe stamine ajung pe stigmatul aceleiai flori. b)Polenizare indirect(ncruciat)-polenul de pe stamine ajunge pe stigmatul altei flori,dar care aparine aceleiasi specii.Polenul poate fi transportat de:Insectele si psri.
Plantele polenizate de insecte au flori de talie mare, corole viu colorate si frumosmirositoare.Insectele si psrile se aeaz pe aceste flori pentru:-hran: polen pentru larve(albine) i nectar protecie.
Vntul:plantele polenizate prin vnt prezint:-flori mici, puin colorate, la care petalele pot lipsi-unele prezint stamine cu filament lung i subire-las uor polenul
Polenizarea artificial:este polenizarea fcut de om. Ea poate fi de dou tipuri: polenizare suplimentar, care o completeaz pe cea natural polenizare dirijat, pentru a obine varieti noi de plante, cu importaneconomic.
2. Fecundaia:pentru ca floarea s formeze fruct cu semine trebuie ca polenul sa ajung pe stigmat;apoi el trebuie s ii continuie drumul pn la ovulele din ovar.Polenul -ajunge pe stigmatul lipicios si umed -ncoleste (se mbib cu ap, seumfl, crap ) => formeaza un tub polinic (care ptrunde prin stil i ajunge n ovar.)
Definiie: unirea celulei brbteti din grunciorul de polen cu celula femeiasc dinovul se numeste FECUNDAIE.Unirea celor doua celule formeaza celula-ou sau zigotul.Unirea este indispensabil :ovulele ->semine.Dup fecundaie , ovarul -> fruct. Bibliografie