PERSONALITATEA SI TRASATURILE

DE PERSONALITATE
Zaharia Laura & Anca Ana-Maria COM, 2021
Personalitatea este un concept derivat din comportament. De obicei asociem un nume unui tip de
comportament, insa de multe ori acest nume este olosit si pentru a descrie o personalitate, cum ar i !
a"resiv, naiv, creativ. Psi#olo"ii au studiat aceste cuvinte descriptive, cu scopul de a intele"e cum este
or"ani$ata personalitatea.
O prima intrebare pe care ar trebui sa o adresam, le"ata de comportament si personalitate, este cea
le"ata de consecventa in comportament. Are o persoana acelasi comportament in aceeasi situatie% Pentru a
putea raspunde la aceasta intrebare, ar trebui sa stim ca, comportamentul &'( depinde direct de
personalitate &P( si de actorii de mediu &)(! '*&P+)(. Este oarte important ca un proessor sa cunoasca
personalitatea unui elev, de e+emplu, deoarece astel ar sti la ce el de comportament sa se astepte de la
acesta, in anumite conditii. Insa nu ar putea i considerata aceasta consecventa in comportament ca ceva
ilu$oriu% Acest lucru depinde de testele care se eectuea$a, de continutul acestora, dar si de nenumaratele
personae pe care se eectuea$a aceste teste. 'onsecventa in comportament are loc atunci cand situatiile
sunt similare. Adica o persoana are acelasi comportament in ca$uri asemanatoare. De e+emplu, daca o
persoana are un comportament $"omotos la o petrecere, este cel mai probabil ca acest comportament sa se
repete si la urmatoarea petrecere. 'u toate acestea, acest comportament nu este predictibil la locul de
munca, sau in alte situatii amiliale. )ai trebuie subliniata aici si dependenta comportamentului de mediul
in care traim.
Sa luam acum cateva din trasaturile de personalitate cele mai appreciate in societatea noastra si sa
le anali$am.
Corectitudinea
'ine nu valoriica cinstea, corectitudinea, onestitatea% Toti membrii unei institutii educationale
valoriica aceasta tresatura. 'opiii care nu ura din "eanta proesorului, nu ura creioane, nu copia$a la
teste , acestia sunt copii de incredere. Au ost eectuate o serie de teste privind corectitudinea elevilor. De
e+mplu, li s-a masurat coeicientul de inteli"enta, printr-un test, aceste teste au ost evaluate de personae
caliicate, dupa care au ost inapoiate elevilor spre a-si evalua sin"uri propria lucrare. Discrepanta intre
cele doua evaluari a denotat, intr-o oarecare masura, aptul ca elevii au trisat.
Un alt e+emplu ar i acela cand I se da unui elev o cutie cu bani, spre a muta un anumit numar de
monede in alta cutie. O mare mare dintre ei si-au insusit o parte din bani, cu "andul ca numai ei stiu ce
suma a ost initial in cutie.
'at de raspandita este aceasta trisare% Ea depinde, in apt, de la un test la altul. De e+emplu, la un
anumit tip de test, trisea$a mai mult baietii decat etele. La un alt tip de test se intampla e+act contrariul.
'u toate acestea, trebuie sublinita aptul ca, in scolile elementare, desi etele sunt presupuse a i mai
corecte, ele sunt cele care trisea$a cel mai mult. La nivel liceal, insa, lucrurile nu se petrec asa, ci invers !
baietii trisea$a mai mult decat etele.
In conclu$ie, un proesor trebuie sa ie atent cum isi etic#etea$a elevii, deoarece comportamentul
lor este strict le"at si de alte situatii similare, dar poate i modiicat in anumite conditii.
Creativitatea este o alta trasatura des utili$ata pentru a descrie comportamentul unei persoane. 'eea ce
noi consideram .a i creativ/ poate varia oarte mult! o noua metoda de re$olvare a unei probleme, o
compo$itie mu$icala, o pictura0)unca creativa este ori"inala, iind eectuate o serie de teste pentru a
evidential acest lucru, asa cum ar i ana"ramarea cuvantului ."eneratie/, sau, su"erarea unei modalitati
neobisnuite de a olosi un cub de $a#ar0.
Este creativitatea acelasi lucru cu inteligenta? 'ercetarile arata patru combinatii posibile ale
creativitatii si inteli"entei, in care acestea doua sunt in stransa le"atura!
'opii cu o creativitate sporita si I1 ridicat - au o variatie in comportament, in sensul ca se
comporta atat ca adulti, cat si ca niste copii.
'opii oarte creativi, dar cu I1 oarte sca$ut , sunt de multe ori neadaptati la scoala, sau c#iar cu ei
insisi2 nu pot sa isi arate calitatile in conditii de stress, asadar cele mai bune perormante ale lor se
maniesta in conditii de stres.
'opii cu creativitate sca$uta si I1 ridicat , sunt dependenti de peromantele scolare si suera
enorm in ca$ul unui esec.
'opii cu o creativitate sca$uta si I1 sca$ut , sunt de cele mai multe ori in autoaparare si incearca
sa se adapte$e la mediul scolar.
O alta problema de discutat in aceasta parte ar i antrenarea creativitatii. Proesorii au datoria sa
sustina orice activitate creatoare. Satul specialistilor este sa nu ii indrume pe elevi in creatiile lor, sa aca
asa sau altel, deoarece este posibil ca elevul sa nu ie de aceeasi parere si sa se in#ibe. Recomandabil ar i
, totusi, sa le dea anumite indicatii, spre a-I calau$i pe drumul cel bun, insa trebuie sa ie atenti cum e+pun
problema, in sensul ca daca le spun elevilor ca .Trebuie sa aceti asa sau altel/, in loc de .Ati putea
incerca sa0/ sau .'el mai indicat ar i sa0/, este oarte probabil ca elevii sa nu mai vrea sa aca nimic.
De asemenea, proesorii trebuie sa recompense$e orice activitate creatoare, cu scopul stimularii elevului si
in continuare.
Creativiatea in sala de clasa : Un proesor trebuie sa stie ceea ce este aceea activitate creatoare si cum sa
o stimule$e. Are datoria sa opreasca conceptia ne"ativa a elevului despre sine si sa ii spuna mereu ca este
ori"inal, deoarece numai asa poate opri creativitatea printre elevii sai. '#iar daca unii elevi nu ii plac, este
de datoria lui sa ii intelea"a si sa ii stimule$e.

Conceptul despre sine
'onceptul despre sine este ormat din caracteristicile care "rupate ne alcatuiesc personalitatea,
este totalitatea perceptiilor, parerilor pe care le avem noi despre noi insine, adica cum ne vedem noi pe noi.
Parerea despre sine poate i va$uta ca o ierar#ie!
- in varul piramidei se ala conceptul "eneral despre sine ormat din pareri, credinte care ne
modelea$a personalitatea, care ne ormea$a ca indivi$i dieriti si care se pot sc#imba
relative "reu
- pe nivelul urmator se ala trei arii ma3ore ale conceptului de sine al studentilor! scolar,
social si i$ic.Aceste arii speciice sunt probabil ultimele re$istente la sc#imbare.
E+emplu!daca re$ultatele, perormantele unui student la matematica, baseball sau viata
sociala se imbunatatesc este probabil ca si parerea despre sine in aceste privinte sa se
imbunatateasca
- pe al treilea, dar si ultimul nivel, la ba$a piramidei, se ala conceptul despre sine in dierite
iposta$e! parerea despre sine in privinta abilitatii la matematica, stiinte sociale, limba si
literatura romana sau limbi straine, abilitatii de a te imprieteni cu persoanele
necunoscute,de a-ti ace usor sau, din contra, oarte "reu prieteni, de a dansa, abilitatii de a
practica sport sau parerea despre rumusetea i$ica sau lipsa ei
4
Parerile proaste pe care le avem despre abilitatile noastre in dierite domenii duc la aparitia
comple+elor, a sentimentului de inerioritate si c#iar la depresii.
Psi#olo"ii s-au intrebat care situatie este intalnita mai des, este probabil sa se intample mai usor,
mai repede! o sc#imbare in comportamen care conduce la o sc#imbare in atitudine sau o sc#imbare in
atitudine care duce la o sc#imbare in comportament.Statisticile indica prima varianta ca iind mai
probabila.O sc#imbare de scurta durata a unor abilitati comportamentale nu aectea$a intotdeauna parerea
despre sine a individului.Se considera ca studentii care au o parere proasta despre abilitatile lor in ceea ce
priveste unele materii, respin" propriile succese.Totusi daca imbunatatirile comportamentale persista,ele
pot duce la sc#imbari in atitudinile individului despre el insusi.
Parerile despre noi insine ni le ormam din interactiunile cu persoanele importante din viata
noastra! parinti, proesori sau prieteni.Ei ne pot inluenta parerea despre noi insine a3utandu-ne sa vedem
nu numai partea "oala a pa#arului.Scotand in evidenta in mod repetat o trasatura po$itiva a noastra pe care
noi credem ca nu o avem tre$este indoieli in constiinta noastra si ne ace sa acceptam in cele din urma
e+istenta acestei trasaturi.
Probleme privind de$voltarea parerii de sine a indivi$ilor au aparut in scoli, cu membrii
"rupurilor minoritatilor.In societatea americana, o problema importanta a ost asa-numitul 5concept ne"ru
de sine /. A i ne"ru, indian, evreu sau alta minoritate era similar cu a i 5mai putin/ decat restul.
In Romania a aparut aceeasi problema cu elevii de etnie ma"#iara si rroma.'opii daca nu sunt
monitori$ati de proesori pot cadea in e+treme, parerile ne"ative despre ei insisi putand avea repercursiuni
tramatice asupra conceptului de sine "eneral.Astel intr-o clasa ma3oritara cu elevi romani,un copil rrom se
poate simti inerior datorita ideiilor preconcepute ale celorlalti si-si poate modiica comportamentul pentru
a deveni asa cum il cred cei din 3urul lui.
S-a studiat si le"atura intre re$ultatele la invatatura si parerea despre sine a elevului.A reiesit ca
le"atura, corelatia dintre acestea doua este po$itiva! re$ultatele bune la scoala inluentea$a po$itiv parerea
de sine a elevului daca acestea sunt recunoscute si incura3ate si de proesori.
'onceptul de sine este o notiune oarte importanta a teoriei personalitatii care ne inluentea$a
viata in bina sau in rau.S-a dovedit prin statistici ca persoanele cu o parere po$itiva despre ei insisi au mai
mult succes in viata, sunt mai incre$atori in ortele proprii, mai sanatosi si stiu sa bucure de rumusetile
vietii.
Anxietate = teama, rica
An+ietatea este un tip de comportamen, dar este si o stare, un sentiment.Privita ca un
comportament, spunem ca o persoana suera de 5an+ietate/ daca are impresia tot timpul ca este tratata
printr-o serie de conditii neavorabile lui.'a o stare, sentiment, an+ietatea este le"ata de o situatie
particulara, speciica!ti-e rica in $iua cand trebuie sa dai test la matematica sau cand trebuie sa te duci la
in interviu pentru o slu3ba.
Prin cercetari si studii s-a a3uns la o le"atura intre an+ietatea ca stare sau ca si comportament!
corelatia intre ele este de 678. S-a mai descoperit, statistic vorbind, ca studentii cu un "rad de an+ietate
mai mare au perormante mai sca$ute decat cei cu un "rad de an+ietate mai mic.Acestia au ost intrebati si
observati in le"atura cu reactiile lor privind provocarile, diicultatile, evaluarea perormantelor si "andirea
sub presiune.
Psi#olo"ii au airmat ca an+ietatea poate aecta modul in care un student percepe inormatia , o
procesea$a si apoi o reda.De aceea au cautat moduri de a o trata.O metoda este prin 5desensibilitate
sistematica/! pacientul este a3utat sa se rela+e$e2 apoi se iau pe rand evenimentele de la cel mai putin pana
la cel mai an+ios, pe o asa-numita 5 ierar#ie a an+ietatii / si se anali$ea$a iar si iar pana ce situatia nu mai
9
produce an+iatate persoanei respective.Tratamentul se ba$ea$a pe distinctia dintre in"ri3orare si emotie ca
si componente separate.
Important in tratarea an+ietatii este si dialo"ul purtat cu noi insine in dierite situatii.Nu trebuie
niciodata sa spunem ca suntem nervosi sau ne temem de un e+amen,ci trebuie sa ne repetam ca vom reusi,
ca ne descurcam in situatia data.Teama de ceva ne in#iba "andirea,ne impiedica sa reactionam normal.S-a
constatat ca studenti cu capacitati intelectuale ridicate, care invatasera materia pentru un e+amen au luat
note sub nivelul lor numai din cau$a ricii ce a pus stapanire pe ei la vederea subiectelor. Repetarea ra$ei
5 Nu stiu nimic::: / a dus la blocarea memoriei si la incapacitatea de a scrie ceea ce inainte de test stiau
oarte bine.
Pentru tratarea starii de an+ietate "enerata de teste, anumite materii, se poate utili$a procedeul
desensibili$arii - o orma de modiicare comportamentala.

!roesorul si teoria comportamentala
Trasaturile discutate in reeratul de ata sunt onestitatea,creativitatea,conceptul de sine si
an+ietatea.Acestea au ost alese din sutele e+istente pentru ca lor li se acorda o mare importanta si atentie
in scoli.
Tipul comportamental nu trebuie va$ut ca un sablon,un mod standard de a reactiona in cele mai
multe situatii.Aceasta tendinta este o supraincarcare, supraatribuire a consistentei comportamentului
indivi$ilor.
;ones si Nisbett au spus ca 5 actorii &indivi$ii( tind sa atribuie cau$ele comportamentului lor unor
stimuli e+terni, pe cand un observator tinde sa atribuie comportamentul dispo$itiei stabile a actorului,adica
trasaturii intalnite des in comportamentul lui / . Proesorii ar trebui sa suprave"#e$e elevii si sa caute sa
reduca aceasta tendinta e copilului de a considera vinovat de esecul lui pe altcineva.
A "enerali$a personalitatea unui individ dupa reactiile pe care le are doar in anumite situatii este
"resit . 'ele mai multe tipuri comportamentale depind de actorii de mediu al individului.Inainte de a
etic#eta pe cineva trebuie cunoscuta persoana mai amanuntit.
Conclu"ii
De$voltarea personalitatii are si ea cri$ele ei.'opilul, si mai tar$iu adultul, are o sansa sa-si
de$volte o personalitate 5 sanatoasa / daca este indrumat si suprave"#iat de cineva.Trebuie cultivate
sentimentele de incredere nu de neintredere, de autonomie nu de rusine sau indoiala, de initiativa nu de
vina, de incredere nu de inerioritate .
'ri$ele aparute in adolescenta sunt le"ate de de$voltarea personalitatii si sunt normale.Atunci
incepe sa se de$volte identitatea noastra.Atunci se pun intrebarile e+istentiale! 5 'ine sunt eu % / , 5 'ine
voi deveni % / . Raspunsurile la aceste intrebari ne a3uta sa ne ormam ca personalitati individuale, entitati
independente.

<a#aria Laura = Anca Ana-)aria
'O), 474>
?