PERIOADA PREISTORICA

10 000 BC 3 000 BC

NEOLITIC
10 000 BC - 2 000 BC
[monumente funerare, religioase sau astrologice, realizate de oameni modelate din pamant sau sculptate din piatra;
de mentionat este si cultura Cucuteni-Trypillian 4 800BC-3 000BC, in zona Romaniei, Ucrainei si Republicii
Moldova]
STONEHENGE 2500BC
[monument funerar neolitic format din megaliti,
n Anglia]



DOLMEN [monument funerar megalitic, alctuit
dintr-o piatr plat aezat orizontal pe dou sau mai
multe pietre verticale]








MENHIR
[monument neolitic format dintr-un megalit]








TRILITIC [primul sistem structural]










LUMEA ANTICA
3 000 BC - 500 AD

ARHITECTURA MESOPOTAMIANA
MARELE ZIGURAT DIN UR ~500BC
[constructie neo-sumeriana, n Irak]













POARTA ZEITEI ISHTAR ~600BC
[intrarea in cetatea Babilon]























ARHITECTURA EGIPTULUI ANTIC
PIRAMIDELE DIN GIZA ~2500BC
[cea mai mare Cheops, are 150m h si este una dintre
cele 7 minuni ale lumii, singura ramasa; urmeaza
Chefren si Mykerinus ]













TEMPLUL DIN KARNAK ~1500BC








TEMPLUL LUXOR ~1400BC








TEMPLUL LUI HORUS








TEMPLUL REGINEI LUI HATSEPSUT








ARHITECTURA CRETANA
PALATUL LUI MINOS DIN KNOSSOS~1900BC-1000BC
[Antichitatea Clasica a derivat din civilizatiile mediteraneene ca civilizatia minoica(CRETA) ]









ARHITECTURA MAYASA~2000BC-1000AD
PIRAMIDA CHICHEN ITZA











ARHITECTURA HINDU
TEMPLUL SHIVA / INDONEZIA~900AD












ARHITECTURA BUDISTA
PAGODA / JAPONIA~700AD







ARHITECTURA ANTICHITATII CLASICE
ARHITECTURA GRECIEI ANTICE~900BC-1AD
Arhitectura Greciei antice ilustreaz interesul grecilor pentru organizarea oraelor-state, realizarea de construcii
funcionale pentru necesitile lor materiale i spirituale i stabilirea unor principii estetice.
Pentru a obine perfeciunea construciilor, grecii au inventat ordinele de arhitectur:
doric, elaborat n perioada arhaic, se carcterizeaz prin robustee forme puternice i decoraii sobre.
ionic, elaborat n aceeai perioad, este mai bogat decorat i are proporii mai zvelte i elegante.
corintic, aprut mai trziu, la sfritul perioadei clasice, este asemntor cu ionicul, dar are capitelul mai bogat
decorat.
Edificiile construite de greci au constituit adevrate modele pentru arhitectura roman. Printre forme constructive
amintim:
agora (piaa public deschisa): centrul spiritual, juridic, politic i comercial al comunitii,
templul: lcae de cult nchinate zeilor,
teatrul: loc public destinat desfurrii spectacolelor,
stadionul: loc public destinat ntrecerilor sportive i olimpiadelor,
palestru: construcie mai mic, acoperit, pentru ntrecerile de gimnastic sau luptelor corp la corp,
monument comemorativ: construit n cinstea unor evenimente importante sau unor eroi,
mausoleu,
bibliotec,
muzeu,
pinacotec(colectie de arta).
Acropole
























ACROPOLE~500BC-420BC
[Acropola este o parte fortificat a unei aezri,
situat pe o colin]















PARTENONUL~450BC-430BC
[Templul zeitei Athena, ATENA]















ERECHTEIONUL
[Templul zeitei Athena si zeului Poseidon, ATENA]







TEATRUL DIN EPIDAURUS TEATRUL LUI DIONYSOS









Nu uitam de orasele grecesti intemeiate la noi: Histria, Callatis (Mangalia) si Tomis (Constanta) ~600BC-300BC.

ARHITECTURA ROMEI ANTICE~750BC-500AD
Arhitectura greceasca a contribuit cu influente semnificative la dezvoltarea arhitecturii romane, elementele grecesti
fiind folosite in scop decorativ sau la fatade. n comparaie cu vechile civilizaii, romanii au creat principii
constructive noi, exploatnd mai bine calitile materialelor i introducnd materiale noi ca cimentul. Structura
cladirilor romane se baza pe boltile si zidurile de piatra si beton ,si nu pe sisteme cu stalpi si grinzi ca la
arhitectura greaca. Arcul si cupola le-au permis romanilor sa zideasca spatii mai mari, fara a folosi stalpi de
sustinere intermediari. Romanii au initiat utilizarea amestecului de beton in constructii, fabricat din var, moloz, apa si
cenusa vulcanica, acoperind suprafete mari. Asezarile romane se construiau dupa un plan de sistematizare in
forma rectangulara, in jurul a doua drumuri largi care formau axele nord-sud si est-vest. Forumul, predecesorul
pietei publice ,era construit pe agora greceasca si se afla la intersectia dintre aceste doua drumuri, fiind
inconjurat de cladiri publice, de exemplu, bazilici, temple si arce de triumf. Drumurile si podurile care strabateau
imperiul au permis circulatia rapida a bunurilor,informatiilor si trupelor. Vila romana, cu gradini, terase si coloane,
ilustreaza situatia materiala infloritoare a romanilor. De la arhitectura etrusc i greac, romanii au preluat:
noile principii urbanistice (utilizarea unor planuri regulate la proiectarea oraelor, cu strzi i trotuare pentru
circulaie, canalizare);
ideea pieei publice ca centru al oraului;
ordinele de arhitectur (doric, ionic i corintic);
Tipurile de construcii romane:
forumul: centrul oraului, locul unde se adun toi locuitorii cetii; exemple: cele ridicate
de Cezar, Augustus, Traian, Nerva, Vespasian;
bazilica: construcii de mari dimensiuni unde au loc adunri publice, edinele Senatului; exemple: Bazilica
milia, Ulpia, Giulia;
teatrul, amfiteatrul, odeonul, stadionul, circul: edificii destinate distraciei; exemple: Colosseum, Teatrul lui
Marcellus, amfiteatrele din Arles,Nmes, Verona;
termele (bile publice): termele lui Agrippa, Caracalla, Diocleian i Constantin cel Mare;
monumente comemorative: erau ridicate nu numai n cinstea unor eroi, ci i pentru a glorifica mpratul;
exemple: arcurile de triumf ale mprailor Septimiu Sever, Titus, Traian, Constantin, columna lui Traian,
monumentul triumfal Tropaeum Traiani (de la Adamclisi, Constana);
locuinele: cele de la ora se numeau "vila urbana", iar cele de la ar, "villa rustica"; exemple : casele din
Pompei i Herculanum;
palatele imperiale, care devin foarte numeroase n perioada imperiului; exemple: Palatul Flavilor, Palatul
lui Diocleian;
templele: pot fi nchinate unui zeu sau mai multor zei; exemple: Pantheonul, templul Vestei, templul lui Jupiter;
canale, poduri i apeducte, necesare alimentrii cu apa a oraelor aflate n plin expansiune
(exemplu: canalizarea Romei antice);
construcii militare; exemple: Castrul roman Apulum din Alba Iulia.

FORUMUL ROMAN
[centrul orasului, ROMA]









TEMPLUL ROMAN / PANTEONUL~100AD
[Templu ridicat in cinstea tuturor zeilor, ROMA]









APEDUCT ROMAN
[Nimes, Franta]








AMFITEATRUL ROMAN / COLOSEUMUL~70AD
[ROMA]











POD ROMAN~100AD
[SPANIA]








VILA ROMANA ADRIANA~100AD
[a imparatului Hadrian]












TEATRUL ROMAN
[inventii folosite si azi (unele imprumutate de la greci): vomitorium, orchestra, auditorium, podium]














ARCUL DE TRIMF/ ARCUL LUI TITUS COLUMNA LUI TRAIAN
[monument comemorativ]
















TEMPLUL ROMAN / MAISON CAREE
[ Nimes ]









ARHITECTURA BIZANTINA
CATEDRALA SFNTA SOFIA DIN CONSTANTINOPOL~500AD
[ minaretele au fost adaugate in sec. 15-16, Istambul, Turcia]
















CATEDRALA SAN MARCO~1000AD
[ Venetia, ITALIA]









ARHITECTURA MEDIEVALA~500AD-1500AD
ARHITECTURA ROMANICA
Arhitectura romanica, primul stil arhitectural uniformizat din vestul Europei, care a precedat prabusirea Romei, a fost
una predominant ecleziastica, reflectand dominatia bisericii medievale. Bisericile timpurii din vest pornesc de la
modelul bazilicii romane, a carei schita a fost modificata pentru a corespunde noii sale utilitati. Pronaosul a fost
mutat in partea de vest a cladirii, iar sectorul estic a fost inlocuit cu altarul si absida, locul in care preotii savarseau
liturghia. In aceasta perioada s-a adaugat capela de vest, iar cel mai important element al bisericii cuprindea nava,
in vest ,rezervata enoriasilor, si altarul, in est, unde oficia clerul. Capelele de vest ale bisericilor au devenit cu timpul
mai incapatoare, cu turnuri si chiar cu o galerie pentru conducatorul laic. In timp, structura constructiilor a devenit
mai usoara, iar bolta sustinuta de pilastri a inlocuit boltile in cruce timpurii,ai caror pereti masivi exercitau o
presiune laterala puternica asupra constructiilor.
Orase medieval romanesti: SIBIU, SIGHISOARA, BRASOV.

PIAZZA DEL DUOMO / CATEDRALA, CAMPANILA, BAPTISTERIU, CIMITIRUL~1100AD-1300AD
[ Pisa]


















TURNUL LONDREI~1100AD
[ podul a fost extins in sec. 13, LONDRA]



























ORAS MEDIEVAL CARCASSONNE~500AD
[ FRANTA]














CASTEL MEDIEVAL / BRAN~1200AD-1300A













CETATEA FORTIFICATA CALNIC~1200AD













BASILICA ST. SERNIN~1100AD
[ Toulouse, FRANTA]









ARHITECTURA GOTICA~1100AD-1500AD
Arhitectura gotic reprezint unul din stilurile arhitecturale asociate cu catedralele, precum i cu alte biserici din
aproape toat Europa n timpul perioadei medievale. A fost precedat de arhitectura romanic i a fost succedat
de arhitectura renascentist, o transformare a stilului romanic, odat cu Renaterea, nceput n Florena secolului
al XV-lea.
Dou dintre elementele caracteristice ale arhitecturii gotice sunt bolta n arc frnt, sau ogiva, care este de fapt o
intersecie longitudinal a doua bolte clasice ale stilului romanic, i arcul de susinere al ogivei, aa numitul arc
butant. Un al treilea element definitoriu, care apare la multe cldiri gotice, nefiind ns omniprezent, este rozeta,
prezent att n basoreliefuri ct i n alte forme ornamentale.
Stilul gotic este o transformare a stilului romanic, aprut din necesitatea de da o alt dimensiune vertical cldirilor.
Goticul flamboaiant, adic goticul trziu, a fost faza de apogeu artistic a goticului care s-a remarcat prin exagerarea
abundenei detaliilor, n parte pentru a diminua greutatea pe care cldirile gotice o impuneau, respectiv pentru a
ncerca o salvare a stilului. Bolta semicircular este nlocuit cu o bolt n form de arc de cerc frnt, sau ogiva, la
care presiunea vertical este mult mai redus. Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in plan ptrat, cte dou
perechi de arcuri n ogiv; fiecare arc este susinut de dou coloane diagonal opuse. Prin multiplicarea acestor
grupuri de arcuri se putea obine o construcie foarte solid, capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, bolta
edificiului, oricare ar fi dimensiunile ei. Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, din exterior, peretii nali ai
navei centrale, alturi de contraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral a bolilor. Aceste soluii au
ngduit o nou organizare a spaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mai raspandit. Una dintre gloriile
catedralelor gotice este turnul de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta cereasc.

CATEDRALA NOTRE DAME~1200AD
[ PARIS ]















PALATUL DOGILOR/ VENETIA~1400AD









CATEDRALA DIN SEVILIA/ SPANIA~1400AD













CASTELUL HUNIAZILOR/ HUNEDOARA~1500AD








BISERICA NEAGRA/ BRASOV~1400AD










BISERICA SFNTUL MIHAIL / CLUJ~1300A







DOMUL DIN KLN/ GERMANIA








ARHITECTURA RENASCENTISTA~1500AD-1800AD
ARH. RENASCENTISTA (de baza)~1500AD-1700AD
O prim tendin este caracterizat prin folosirea formelor de expresie ale antichitii. Aceasta se realizeaz n
jurul anului 1500, n perioada de apogeu a Renaterii, prin construciile clare i armonice ale lui Donato Bramante,
i se rspndete n tot restul Italiei. Se folosesc ca elemente de construcie coloanele, pilatrii, capitelurile,
frontonul triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al lui Vitruviu ("De architectura", sec. I .Hr.), la
care se adaug cupolele ( Bazilica Sfntul Petru din Roma). Faadele sunt concepute inndu-se seam de simetrie
i ordine. Arhitecii sunt considerai artiti i aparin pturii cultivate a societii.

CATEDRALA SANTA MARIA DEL FIORE/ FLORENTA~1300AD












CATEDRALA SFNTUL PETRU /VATICAN~1500AD














VILLA CAPRA "LA ROTONDA"~1500AD [arhitect Andrea Palladio]











TEMPIETTO/ ROMA~1500AD [monument comemorativ, arhitect Donato Bramante]














PALAZZO MEDICI RICCARDI~1500AD










OSPEDALE DEGLI INNOCENTI [arhitect Brunelleschi]














PIATA CAPITOTLIULUI/ ROMA [una dintre cele 7 coline]














KING'S COLLEGE CHAPEL, CAMBRIDGE












ARHITECTURA BAROCA~1700AD-1800AD
Arhitectura baroc este un stil arhitectural predominant al secolelor al XVII-lea i al XVIII-lea, a derivat
din renaterea manierist i a evoluat ulterior n rococo.
Teatral i exuberant, barocul a exprimat triumful statului i al bisericii, dar i al burgheziei seculare.
Formele convexe i concave, iluziile optice, elipse intersectate n planuri care erau de cele mai multe ori
extensii ale tipului centralizat, geometrii complicate i relaii ntre volume de tipuri i mrimi diferite, exagerare
emfatic, culori ndraznee i mult retoric arhitectural i simbolic sunt caracteristicile stilului baroc.
Cele mai importante caracteristici ale arhitecturii baroce sunt:
nlocuirea navelor lungi i nguste cu formele largi i ocazional circulare, eliptice sau curbilinii;
folosirea ntr-un mod impresionant a luminii, fie printr-un contrast puternic dintre lumin i umbr sau efecte
de clar-obscur, fie prin utilizarea uniform a luminii cu ajutorul a multiple deschideri i numeroase ferestre;
folosirea opulent a ornamentelor, realizat n special din tencuial de stuc, marmur sau imitaie de marmur;
decorarea cu fresce uriae a tavanelor, dar i a pereilor sau a locurilor "tradiional" lsate neornamentate;
punerea n eviden a faadelor prin una sau mai multe proeminene aranjate simetric sau relativ simetric fa
de o ax vertical central a cldirii;
utilizarea pe scar larg a diferite efecte iluzorii, aa cum sunt trompe l'oeil, respectiv folosirea frecvent a
amestecului dintre pictur i arhitectur;

L'HTEL NATIONAL DES INVALIDES/ DOMUL INVALIZILOR/ PARIS~1700AD














MUZEUL BRUKENTHAL/SIBIU~1800AD









PALATUL BNFFY /CLUJ







ARHITECTURA ROCOCO~1700AD-1800AD

CASTELUL SCHNBRUNN /VIENA~1700AD









ARHITECTURA NEOCLASICA~incepand1700AD
Influenat de gndirea din Secolul luminilor, neoclasicismul impune dominaia rigorii, avnd ca modele arta greac i
cea roman. Antichitatea se impune din nou, n opoziie cu concepiile baroce. Aceasta noua lectur este menit s
duc la redescoperirea simplitii i profunzimii naturii, spre deosebire de tririle superficiale ale rococo-ului. Temele
mitologice i antice, sunt din nou prezente. n timpul primului Imperiu (1804-1814), neoclasicismul devine stilul
oficial. Stilul neoclasic se caracterizeaz n principal printr-o ntoarcere la formele greco-romane. Pentru artiti, nu
este vorba de a recurge la imitarea servil a Antichitii sau la experiena Renaterii italiene, ci de a dezvolta noi
principii, destul de repede transformate n reguli rigide: claritate a expunerii, simplitate a structurii prin
intermediul ordinii, al simetriei, al proporiilor.

MUZEUL BRITANIC/LONDRA~1800AD










BISERICA MADELEINE/ PARIS~1800AD











ATENEUL / BUCURESTI ~1900 [Arhitect Octav Doicescu]















OPERA NATIONALA / BUCURESTI~1950



CAPITOLIUL STATELOR UNITE ALE AMERICII/ WASHINGTON~1800AD









PANTHEONUL DIN PARIS~1800AD








ARHITECTURA DE TIP REVIVAL
Revenirea stilurilor medievale si renascentiste intr-o forma moderna.
Odata cu raspandirea stilurilor istorice,cladirile au pastrat sub fatadele trecutului bogatia industriala si tehnicile noi de
productie. In anii 1800, clasa infloritoare a industriasilor dorea sa reproduca stilul arhitectural feudal. Productia
industriala permitea producerea simpla si ieftina a materialelor, nemaifiind necesara forta de munca scumpa a
mestesugarilor. Fabricile, centralele hidroelectrice si termice au adus prosperitate, oferind multiple posibilitati de
dezvoltare. Francezii preferau stilul neobaroc, englezii se orientau spre neogotic, iar germanii valorificau stilurile
neobizantin si neoromanic.
ARHITECTURA NEOGOTICA
Neogoticul aparut in Anglia,a alimentat interesul fata de ideile romanice din Evul Mediu.Neogoticul a dobandit o
semnificatie religioasa si nationala.Cladirea Parlamentului a imprumutat un stil dintr-o alta epoca,insa folosit de o
maniera diferita fata de contextul ecleziastic.Coloanele structurale din fier si stalpii nu sunt vizibili privitorului.A aprut
n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea, prelund detalii de la stilul gotic dar ntr-o viziune modern.

PALATUL WESTMINSTER/ LONDON~1800A










TOWER BRIDGE/ LONDON~1900A









ARHITECTURA NEOBAROCA

OPERA GARNIER/PARIS~1800A








ARHITECTURA NEOBIZANTINA

SACRE-COEUR/ PARIS ~1900








ARHITECTURA MODERNA
Acest stil reprezint un nou mod de considerare a arhitecturii. Caracteristici: simplificarea formei i a
ornamentelor, estetica este mainist, eliminarea detaliilor inutile, predominana funcionalului asupra formei.
Modernismul exprim o diversitate de idei i concepte stilistice printre care: structuralismul, formalismul, Bauhaus,
stilul internaional. Printre cei mai cunoscuti: Ludwig Mies van der Rohe, Le Corbusier si Walter Gropius.

GUGGENHEIM MUSEUM/ NEW YORK [Wright, Frank Lloyd]






CASA DE LA CASCADE [Wright, Frank Lloyd]














NATIONAL CONGRESS OF BRAZIL
[Oscar Niemeyer]






NITERI CONTEMPORARY ART MUSEUM [Oscar Niemeyer]





KENNEDY INTERNATIONAL AIRPORT/ NEW YORK [Eero Saarinen]







CAPELA RONCHAMP/ FRANTA [Le Corbusier]







UNIT D'HABITATION/ FRANTA [Le Corbusier]









VILA SAVOYE/ FRANTA [Le Corbusier]






SYDNEY OPERA [Jrn Utzon]







CIRCUL DE STAT DIN BUCURESTI [1960]






CIRCUL DE STAT DIN BUCURESTI [1960]





ARHITECTURA POSTMODERNA
CENTRE GEORGES POMPIDOU [Renzo Piano, Richard Rogers, 1970]







ARHITECTURA CONTEMPORANA
CITY HALL / LONDON [sir Norman Foster]




ARHITECTURA INDUSTRIALA
[structuri metalice si poduri]

ARHITECTURA VERNACULARA

ARHITECTURA BRANCOVENEASCA

ARHITECTURA NEOROMANEASCA

CUPOLE IN ARHITECTURA

SILUETE DE ORASE







































ARHITECTURA INDIANA

TAJ MAHAL/ INDIA ~1600