Tema 1.

Obiectul si metodele de studiu ale statisticii

a. Obiectul de studiu si definitia statisticii
b. Scopul si ramurile principale ale statisticii
c. Aparitia si istoria dezvoltarii statisticii
d. Metodele de cercetare ale statisticii
e. Evidenta si statistica
f. Organizarea statisticii oficiale in RM

1. Termenul statistica provinde de la latinescul status - situatie, stare si cuvintul italian stato- stat.
termenul de statistica apare in Italia in epoca renasterii prin care se subintelege persoana
iscusita in politica, care cunoaste alte state. In sec xvii termenul statistica patrunde in limba
germana prin care se subintelege ansamblul cunostintelor despre stat sau descrierea statelor.

Actualmente, termenul statistica are mai multe jntelesuri:

1.Colectarea datelor despre anumite fenomene sociale
2. Ca titlu al diferitelor buletine si culegeri de date statistice
3.Ca ramura stiintifica a sistemului de stiinte sociale, statistica ca si alte stiinte sociale studiaza
fenomenele din societate. Spre deosebire insa de alte stiinte, statistica studiaza latura, aspectul
cantitativ al fenomenelor sociale, folosind in acest scop modalitatile si procedeele elaborate de
teoria statistica.
Prin urmare, obiectul statisticii reprezinta aspectul cantitativ al fenomenelor sociale care este
concretizat de ramurile statisticii cum ar fi statistica economica, statistica demografica sau
statistica penala etc.

Privitor la abordarea obiectului statisticii, evidentiem urmatoarele particularitati:

1.Teoria statisticii elaboreaza reguli si modalitati pentruc ercetarea cantitativa a fenomenelor
sociale.
2.Folosirea acestor procedee si modalitati in studierea fenomenelor concrete necesita cunoasterea
nu doar a teoriei statisticii, dar si a particularitatilor specifice a acestor fenomene.
3.Statistica argumenteaza sau respinge anumite concluzii si pozitii stiintifice fiindca datele statistice
generalizeaza de fapt practica. Astfel, statistica studiaza apectuk cantitativ al fenomenelor sociale
in scopul descoperirii aprticularitatilor lor calitative.
4.In statistica calitatea si cantitatea sunt inseparabile. numerele goale nu reprezinta interes nici pe
plan practic.
5.Statistica studiaza aspectul cantitativ al fenomenelor in condiiti concrete de timp si spatiu.
6.statistica studiaza oartea cantitativa a fenomenelor sociale de masa, adica totalitatile formate
dintr-un numar mare de unitati.

Definitia:Statistica este stiinta sociala care in baza principiilor si modalitatilor proprii cit si a
legitatilor si principiilor altor stiinte studiaza aspectul cantitativ al fenomenelor sociale de masa in
strinsa conexiune cu aspectul calitativ al lor

partea cantitativa fenom criminalitatii. partea calitativa
1.nivel. 1. particularitatile specifice
2.dinamica. 2.legitati care determina criminalitatea
3.structura. 3.trasasturi
4.statistica crimm. 4.criminologie
5.ea foloseste modalitati,procedee
teoria statisticii



2.Scopul si ramurile principale ale statisticii

Scopul statisticii este evidentierea si masurarea prin indicatori generalizatori a legitatilor,
interconexiunilor si interdependentelor in totalitatile studiate ale fenomenelor sociale ce are o
insemnatate teoretico-aplicativa deosebita. in cadrul statisticii deosebin urmatoarele ramuri
principale:
I. statistica economica care cuprinde statistica ramurilor economiei
II. statistica culturii artei invatamintului stiintei
III. stati tica demografica migratia natalitatea mortalitatea
IV. statistica medicala
V. statistica administratiei publice (statistica apc, apl) statistica electorala statistica politica
statistica sindicatelor
VI. statistica sociala(statistica relatiilor de munca, protectiei sociale, familiei etc)
VII. statistica comportamentului antisocial (statistica penala sau criminala, statistica
contraventionala, statistica abaterilor discipinare, statistica de drept civil, statistica faptelor
amorale, imorale.

3.Aparitia si istoria evolutiei stasticii

In evolutia statisticii ap apartinei etapei de dezv a statului. primele evidente ale populatiei si loturilor
de pamint se efectuau inca citeva milenii de ani in urma. stiinta statisticii apare mult mai tirziu si isi
ia inceputul din aritmetica politica fondata de englezii Betty si Graunt la sf sec xvii. In acea
perioada statistica facea parte din economia politica si alte stiinte economice. In perioada initiala
statistica mai facea parte si din statologie fondata de germanul conring fiind raspindita larg in
germania in sec al xviii lea, mai tirziu in RUsia. In statologie statistica era integrata impreuna cu
alte stiinte cum ar fi: geografia, etnografia, datele juridice etc. In a doua jum a sec al xix lea si
inceputul sec xx lea are loc o dezvoltare intensa a statisticii. in perioada data, statistica face parte
din matematica, formind o ramura speciala statistica matematica. Primele cercetari ample in
domeniul statisticii juridice au fost efectuate incepind cu prima jum a sec xix. De exemplu,
belgianul quetelet a stabilit primele legitati statistice in sirurile statistice. francezul jacques guerry a
efectuat pt prima data colectarea sistematica a datelor statistice penale, iar in suedia a fost
publicata pt prima data darea de seama statistica penala pentru anul 1830. Mijlocul sec xx este
marcat prin noi rezultate obtinute de stiinta statistica pe masura extinderii aplicarii metodelor sale
in domenii din ce in ce mai diverse. Astfel, se elaboreaza metode de control al calitatii folosite in
inginerie, analiza factoriala legata de problemele de psihologie, metoda analizei multivariate
aplicata in stiintele sociale. areferitor la tara noastra, primele inregistrari regulate statistice dateaza
din timpul domniilor mavrocordat, care su contribuit la crearea unui cadru institutional statal pentru
statistica. in a. doua jum a sec xix dkmnitorul a.i. cuza a infiintat asa numita directie de statistica
din moldova, rolul aplicativ al statisticii devine de a furniza informatia statistica, iar informatia
statistica oficiala este elaborata in cadrul institutiei statistice organizata la nivel teritorial, national si
international.


4.Metodele de cercetare

Deosebim 3 metode principale ale statisticii:
1.observarea statistica
2.centralizarea si gruparea statistica
3.analiza statistica

Metoda observarii statistice: este studierea in masa, adica intr-un numar mare a fenomenelor,
numai in baza obsevarii unui numar mare de unitati care formeaza totalitatea fenomenului pot fi
stabilite legitatile acestor fenomene si particularitatile lor. Studierea unui numar nesemnificativ de
unitati produc un rezultat intimplator.
La rezolvarea problemei stabilirii legitatilor fenomenelor sociale studiate, statistica se bazeaza pe
legea numerelor mari, esenta careia consta ca legitatile pot fi stabilite doar in cazul observarilor de
masa.


2.Pentru analiza aprofundata a materialului statistic este folosita metoda gruparii statistice.
Gruparile statistice reprezinta diferentierea datelor statistice in grupuri si tipuri omogene din ounct
de vedere calitativ. De exemplu, divizarea totalitatii de infractiuni inregistrate in grupuri dupa
capitolele partii speciale a codului penal. impartirea infracrorilor in grupuri dupa virsta, dupa sex,
etnie etc.
3.analiza statistica este prelucrarea stiintifica a datelor statistice colectate in procesul observarii
statistice si grupate conform cerintelor statistice, supuse calculelor pentru obtinerea indicatorilor
sintetici (valorile relative si absolute). In scopul stabilirii si determinarii legitatilor si interconexiunilor
fenomenelor cercetate.
Evidenta - este inregistrarea cantitativa, numerica a faptelor si fenomenelor care ne intereseaza,
urmata de totalizarea datelor. pe masirea dezvoltarii fortelor de productie s-au perfectionat treptat
si metodele de evidenta fiind largita si sfera fenomenelor supuse evidentei. Astfel are loc
specializarea evidentei in contabilitate si statistica, iar tehnica ei devine mult mai complicata. in
sistemul evidentei economice intilnim 3 tipuri de evidenta:
1. evidenta contabila relrezinta oglindirea neintrerupta, totala si documentata a mijloacelor de
productie, a surselor lor, a proceselor economice, sintetizata in expresia baneasca
2. evidenta operativa, reprez inregistrarea si totalizarea faptelor separate necesare pt conducerea
operativa zilnica, evidenta zilnica a angajatilor.
in cadrul evidentei contabile si operative este studiat in parte fiecare unitate sau fapta
3. statistica are sarcina stabilirii si masurarii cantitative a legitatilor si proportiilor fenomenelor in
cazul statisticii unitatile sau faptele separate sunt analizate doar ca componente ale totalitatii
4.
5. statistica prelicreaza indicatorii initiali a evidentei operative si contabile cu ajutorul metodelor
sale specifice si incearca sa ofere caracteristica cantitativ calitativa a conexiunilor si legitatilor
existente in totalitatea studiata. numai uc ajutorul procedeelor statistice speciale cum sunt
gruparea, indicatorii generalizatori etc pot fi evidentiate si masurate cantitativ diferitele legitati si
interdependente din cadrul societatii.

5.Organizarea statisticii oficiale a RM

Activitatea statistica in RM este reglementata de prevederile legii cu privire la statistica oficiala nr
412 din 9 dcembrie 2004. Sarcinile de baza ale statisticii oficiale sunt:
1.colectarea, prelucrarea, sistematizarea, centralizarea, analiza, estimarea si diseminarea
inforrmatiei statistice
2.elaborarea metodologiilor statistice racordata la standardele internationale
3.efectuarea cercetarilor statistice
4.prezentarea estimatiilor pe margina informatiei statisticii in vederea evitarii unor interpretari
eronate
5.asigurarea respectarii principiilor fundamentale ale statisticii oficiale
Statistica oficiala se nazeaza in activitatea sa pe urmatoarele principii: impartialitatii, deontologiei
statistice, relevantei, transparentei si confidentialitatii. Organele statisticii oficiale sunt: organul
central de statistica numit biroul national de statistica si subdiviziunile teritoriale ale acestora. Din
sistemul organelor de statistica mai fac parte compartimentele statistice din cadrul organelor de
specialitate ale administratiei publice centrale si locale. Biroul national de statistica este o
autoritate administrativa creata pe linga Guvern pentru conducerea si coordonarea activitatii in
domeniul de statistica. Organul central de statistica in comun cu autoritatile publice centrale decide
asupra metodologiei unificate folosite in procesul de producere a informatiei statistice adecvate
practicii internationale.
Informatie statistica este informatia cu caracter social, economic, demografic privind mediul
obtinut in baza cercetarilor statistice si datelor administrative. Pentru dezvoltarea si promovarea
statisticii oficiale, pentru asigurarea caracterului obiectiv, transparent si stiintific al metodologiilor,
indicatorilor, clasificarilor utilizate in activitatea statistica pe linga Guvern se infiinteaza un consiliu
oentru statistica, care este organ consultativ in domeniul statisticii. Biroul national de statistica are
misiunea de a elabora politicile in domeniul statisticii si asigura autoritatile publice centrale si
locale, mediul de afaceri,cercetarea stiintifica, mediul academic universitar, mass media, oublicul in
sens larg inclusiv organizatiile si organismele internationalenci date si informatii statistice cu privire
la situatia sociala si economica a tarii.


Tema 2.Statistica juridica: obiectul si ramurile principale


1.Obiectul, scopul si sarcinile statisticii juridice
2.Ramurile principale ale statisticii juridice
3.Importanta statisticii juridice in activitatea practica si stiintifica

1.Statistica juridica este una din ramurile principale ale statisticii ca stiinta, care are menirea
de a oglindi prin indicatorii sai cum este asigurata securitatea orinduirii statului, proprietatii,
drepturile si interesele cetatenilor, institutiilor, organizatiilor, intreprinderilor etc garantate de
Constitutia RM. Statistica juridica are un rol important la imbunatatirea activitatii organelor de drept,
deoarece prin acea informatie pe care o furnizeaza, statistica impreuna cu alte stiinte determina
cum activeaza organele de drept, cum infaptuiesc acestea justitia. Astfel fiind cunoscute numarul
infractiunilor savirsite, numarul infractorilor poate fi stabilita frecventa savirsirii infractiunilor in
diferite domenii ale societatii prin prejudiciul cauzat de aceste infractiuni este stabilit pericolul social
al faptlor penale care se savirsesc, iar prin numarul infratiunilor descoperitensi cercetate poate fi
stabilita eficienta activitatii organelor de drept. Statistica juridica vizeaza activitatea tuturor
organelor de drept: inspectoratul de politie, procuraturii, instantelor judecatoresti, institutiilor
penitenciare, notariatului etc.

Astfel, obiectul de studiu al statisticii juridice este aspectul cantitativ al fenomenelor sociale care
intra in sfera de activitatea a organelor de drept. Adica, pe de o parte, latura cantitativa a
criminalitatii si masurile de combatere a ei ce necesita evidenta infractiunilor, infractorilor si
pedepselor, iar pe de alta parte raporturile de drept civil care au format obiectul de judecata saucal
notariatului. Prin urmare, statistica juridica inregistreaza doar acele infractiuni si raporturi de drept
civil care au devenit obiect de examinare in cadrul procesului penal, sau al procesului civil.
Statistica juridica deci, nu duce evidenta tuturor infractiunilor savirsite, dar numai a acelor
inregistrate si supuse urmaririi penale, examinarii judiciare, fata de care au fost aplicate pedeapsa
penala sau alte masuri cu caracter juridico-penal. Statistica juridica de asemenea nu duce evidenta
tuturor raporturilor de drept civil(locative, de munca, familiale) dar numai al acelora care au devenit
obiect de examinare in instanta de judecata.
Scopul statisticii juridice este evidenta numerica a incalcarilor de lege care sunt examinate de
organele de drept precum si evidenta masurilor de luota cu aceste incalcari. Continutul statisticii
juridice este determinat de sarcinile lrganelor de drept formulate in legislatia in vigoare.

Saricinile principale ale statisticii:

1.elaborarea principiilor, conceptelor teoretice si metodologiilor de evidenta prelucrare si analiza
statistica.
2.determinarea continutului formularelor de colectare a datelor statistice, a modelelor de dare de
seama statistica, a indicilor statistici si criteriilor de clasificare a acestora.
3.observarea, centralizarea, gruparea si analiza statistica
4.prognozarea statistica
5.elaborarea pe baza studiilor statistice a propunerilor si redomandarilor care vizeaza apararea
ordinii de drept.

2.Ramurile statisticii juridice

Statistica juridica are urmatoarele ramuri principale:
1.statistica criminala sau penala
2.statistica civila sau de drept civil
3.statistica administrativa

Necesitatea evidentiarii acestor ramuri principale ale statisticii juridice este determinata de
caracterul divers al acestor incalcari a normelor de drept precum si de tipul institutiilor de drept
care se ocupa de statistica acestora. Fiecare din ramurile statisticii juridice isi are obiectul specific
de studiu. Statistica criminala sau penala are ca obiect nemijlocit de studiu latura cantitativa a


criminalitatii si masurile de prevenire si combatere a acesteia. Statistica de drept civil studiaza
latura cantitativa a rapoartelor de drept civil care sunt obiect de examinare in instantele
judecatoresti sau notariale.
Statistica de drept administrativ studiaza aspectul cantitativ al contraventiilor si masurilor de
prevenire a acestora. Astfel, statistica juridica oglindeste partea cantitativa a tuturor etapelor
procesului penal, procesului civil si procesului contraventional.

Conform fazelor procedurii penale si procedurii civile, statistica criminala si statistica de drept civil
se subdivid in mai multe subramuri. In cadrul statisticii penale deosebim:
a.statistica urmaririi penale-inregistreaza activitatea organelor de stat care cerceteaza infractiunile
si identifica persoanele vinovate de comiterea acestora. Aceasta activitate este realizata de
organele de urmarire penala ale MAI, CNA, SErviciul Vamal. Subramura data cuprinde:
-evidenta infractiunilor care devin cunoscute organukui de urmarire penala si Procuraturii
-evidenta persoanelor care au savirsit aveste infractiuni
-evidenta masurilor pentru cercetarea infractiunilor: termenii cercetarii, descoperirea infractiunilor,
retinerea, aplicarea masurilor preventive etc.

b.Statistica procedurii judiciare penale oglindeste activitatea instantelor de judecata cu privire la
judecarea cauzelor penale. Subramura data cuprinde urmatorii indici:
-evidenta dosarelor penale intrate si judecate in instanta, evidenta inculpatilor
-evidenta principalelor acte procesuale ale instantei de judecata: clasarea dosarelor penale,
expedierea dosarelor dupa competenta judiciara, pronuntarea sentintelor de condamnare si
achitare, examinarea dosarelor in instantele de apel sau recurs. De asemenea, eate reflectata
practica de reprimare a judecatoriilor: structura pedepselor aplicate, raportul dintre pedepsele
privative de libertate si alte tipuri de pedepse penale, numarul persoanelor condamnate cu
suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

c.Statistica executarii sentintelor penale oglindeste activitatea institutiilor penitenciare cit si a
procuraturii in domeniul supravegherii locului de detentie cuprinde urmatorii indici:
-evidenta condamnatilor pe catogorii (dupa infractiunile savirsite, dupa caracteristicile procesuale:
detinuti sub arest preventiv, condamnati in proces de executare a pedepsei.
Evidenta activitatii institutiilor penitenciare dupa tipul lor (deschis, semiinchis, inchis-barbati, si
pentru minori si pentru femei sunt altele 2.) Urmatoarele date.
Evidenta activitatii organelor judecatoresti cu privire la eliberarea conditionata inainte de termen si
inlocuirea pedepsei printr-o pedeapsa mai blinda.

d. O subramura importanta si perspectiva a statisticii penale este statistica victimei infractiunii care
cuprinde caracteristica cantitativa a personalitatii victimei si comportamentului ei. Aceasta
subramura include urmatoarele directii principale:
1.date despre infractiunea comisa, personalitatea vinovatului, prejudiciul cauzat lrin infractiune etc.
2. caracteristicile demografice, socio-psihologice, juridice ale victimei infractiunii
3.rolul victimei in. situatia de conflict (interactiunea victimei cu faptuitorul) starea si comportamentul
victimei, in momentul savirsirii infractiunii. "Vinovatia" morala si juridico-penala a victimei etc.

Statistica de drept civil este divizata in urmatoarele subramuri:
a.statistica procedurii judiicare civile oglindeste activitatea instantelor privind judecarea cauzelor
civile. Indicii statistici principali: evidenta cauzelor civile intrate in instanta judecatoreasca, evidenta
principalelor acte procesuale ale instantelor- termenii de examinare, luarea deciziilor, examinarea
cauzelor la instantele de recurs. La compartimentul dat este reflectata de asemenea activitatea
instantelor de contencios administrativ.
b.statistica executarii hotaririlor judecatoresti-oglindeste activitatea executorilor judecatoreati in
ceea ce priveste aducerea la indeplinire a hotaririlor judecatoresti pronuntate pe cauze civile.

Statistica juridica este organizata de asemenea in raport cu activitatea organelor de drept. Astfel,
avem statistica inspectoratelor de politie, statistica procuraturii si statistica ministerului justitiei etc.




3.Importanta statisticii juridice:

1.dirijarea operativa si controlului activitatii organelor de drept
2.analiza statistica, aprofundata si multilaterala a proceselor criminogene si elaborarea pe baza
acestora a programelor de lupta cu criminalitatea si a politicilor de stat prin care se realizeaza
controlul social asupra criminalitatii
3.pentru solutionarea corecta a problemei privind amplasarea teritoriala a organelor de drept,
privind elaborarea statelor de personal al acestora, privind formarea si pregatirea cadrelor
calificate pentru aceste organe, precum si privind finantarea si sustinerea materiala a organelor de
drept.
4.informatia statistica este folosita in activitatea kegislativa a statului
5.Statistica juridica este importanta si necesara in verificarea si elaborarea bazelor teoretice ale
criminologiei dreptului penal, dreptului procesual penal, dreptului penitenciar, criminalisticii etc.


Tema 3: Observarea statistica


1.Scopul, formele principale, felurile si modalitatile observarii statistice
2.Obiectul observarii statistice
3.Unitatile observarii statistice si unitatile totalitatii. Unitatile de masura a criminalitatii in statistica
penala.
4.Programul observarii statistice, fisele evidentei primare si sistemul de dare de seama in organele
de drept.

1.Observarea statistica este etapa initiala de studiere a fenomenelor sociale. Scopul observarii
statistice consta in inregistrarea anumitor fapte care formeaza totalitatea statistica si a trasaturilor
caracteristice a acestor fapte. Continutul observarii statistice este contrectizat nemijlocit de scopul
cercetarii statistice. De exemplu, cercetarea personalitatii infractorului, cauzelor si conditiilor
savirsirii infractiunilor, stabilirea modalitatii sau modului comiterii infractiunilor (a sustragerilor de
exemplu), cauzarea prejudiciului prin infractiune etc. In functie de scopul observarii statistice sunt
supuse inregistrarii unele sau altele trasaturi caracteristice.
Formele observarii statistice: formele principale ale observarii statistice sunt: darile de seama si
cercetarile statistice speciale.

Darile de seama reprezinta o forma a observarii statistice prin intermediul careia fiecare unitate
primara a serviciului statistic (inspectoratul raional sau de sector de politie, procuratura raionului
sau sectorului, judecatoria de fond (prima instanta judecatoreasca) in baza formularelor unice si in
termeni strict determinati este obligata sa prezinte organului statistic ierarhic superior informatia
respectiva documentata. Darile de seama statistice sunt deosebit de importante in realizaera
controalelor permanente asupra activitatii organelor teritoriale precum si pentru dirijarea operativa
cotidiana. Darile de seama statistice sunt folosite de asemenea in scopul relizarii diferitelor studii
privind eficacitatea activitatii organelor procuraturii, instantelor judecatoresti etc.

Cercetarea statistica speciala se subdivide in recensaminte si alte cercetari statistice
concentrate asupra diferitelor probleme cum ar fi criminalitatea minorilor, cauzele si conditiile
savirsirii infractiunilor de violenta, sustragerilor, infractiunilor din sistemul creditar-bancar, asupra
eficientei pedepselor penale aplicate de instantele judecatoresti, a eficientei masurilor de prevenire
etc. Rezultatele obtinute in aceste studii sunt necesare pentru analiza fenomenelor supuse
observarii statistice, precum si pentru precizarea imdicatorilor cuprinsi de darile de seama.

Felurile observarii statistice:
1.Observarea statistica neintrerupta ori continua, adica fenomenul supus observarii este inregistrat
permanent
2.Obervarea statistica discreta sau concomitenta, adica are loc inregistrarea starii fenomenului
pentru un anumit interval de timp.
uneori, observarea poate periodic repetata.


Modalitatile observarii statistice.
1.observarea nemijlocita
2.sondajul
3.modul documental
Observarea nemijlocita consta in inregistrarea trasaturilor fenomenelor care ne intereseaza in baza
observarii nemijlocite-masurari, calcule, cint etc.

Sondajul este de 3 feluri:
a.sondajul verbal-operatorii chestioneaza respondentii, iar raspunsurile acestora le inregistreaza
b.sondajul prin posta, consta in stabilirea persoanelor speciale dupa anumite metodologii carora li
se expediaza fise statistice care dupa ce sunt completate sunt intoarse organului statistic.
c.autoinregistrarea, operatorii repartizeaza chestionarele statistice respondentilor care intr-un
termen stabilit le completeaza si le intorc acestora.

Modul documental-inregistrarea fenomenelor se realizeaza in baza anumitor documente,
formulare, fise etc. De exemplu, fisa pentru cauza penala, fisa pentru inculpat.

In functie de numarul de unitati cuprinse de observarea statistica, aceasta poate fi: compacta si
partiala.
Observarea statistica partiala poate fi de mai multe feluri:
1.bazata oe esantion
2.bazata pe chestionare
3.cercetarea masivului principal (dominant)
4.monografica
Bazata pe esantion-este supusa observarii doar o parte a totalitatii numita esantion. Este important
ca caracteristicile acelui esantion sa poata fi raspindite asupra intregii totalitati.
Bazata pe chestionare- la realizarea acestui tip de observare sunt folosite chestionarele.
cercetarea masivului principal-in acest caz sunt inregistrate doar acele unitati care au o cota parte
dominanta in cadrul totalitatii.
Cercetarea monografica. Aceasta modalitate de observare statistica este folosita cind doar un
singur fenomen este supus observarii. De exemplu, penitenciarul de minori sau un inspectorat
raional de politie.

2.Obiectul observarii statistice

Determinarea obiectului observarii statistice presupune concretizarea totalitatii fenomenului
studiat care urmeaza sa fie supus observarii, adica a stabili limitele acestei totalitati. Obiectul
statisticii juridice se subdivide in doua parti principale: obiectul statisticii penale si obiectul statisticii
civile.
Obiectul statisticii penale. Pentru definirea acestuia, statistica se bazeaza pe ideile si principiile
teoretice ale criminologiei, dreptului penal, procedurii penale etc. Se deosebesc trei obiecte
concrete ale statisticii penale care sunt supuse observarii:
1.infractiunile
2.infractorii
3.pedepsele.

Deoarece o parte din cauzele penale sunt solutionate la faza de urmarire penala, de aceea
statistica penala duce evidenta si acestor dosare care au fost incetate in baza normelor de liberare
de raspundere penala, in baza altor circumstante cu caracter penal si procesual penal. Sunt
supuse observarii si acele cauze pe care au fost aplicate un sir de masuri cu caracter de influenta
penala.

Statistica penala ofera o caracteristica cantitativa a tuturor fazeloe procesului penal. Este
important a tine cont ca la fiecare etapa a cercetarii statistice obiectele statisticii penale reflecta
particularitatile fiecarei faze a procesului penal. De exemplu, pornirea procesului penal, finalizarea
urmaririi penale, sentinta de condamnare, banuitul, invinuitul, inculpatul, condamnatul etc. Evidenta
infractiunilor si a infractorilor este efectuata de organele de urmarire penala, organele procuraturii,


judecatorii, de aceea, avem statistica MAI, CNA, procuraturii, instantelor judecatoresti etc.
Activitatea statistica a acestor organe se desfasoara in baza unei evidente unice. Aceasta permite
de a cuprinde prin indicatorii statistici folositi intregul proces de lupta impotriva criminalitatii.
Statistica penala este organizata corect doar atunci cind prin indicatorii sai caracterizeaza toate
elementele si semnele componentei de infractiune. In practica, toate elementele si semnele
componentei de infractiune sunt luate in consideratie de statistica penala, dar sunt nemijlocit
inregistrate latura obiectiva si subiectii infractiunii. O evidenta stwtistica detaliata a elementelor si
semnelor componentelor infractiunilor poate fi obtinuta in urma unui studiu a sentintelor si
dosarelor penale.

Obiectului statisticii de dr civil. Statistica de drept civil cuprinde doar acele raporturi juridico-
civile care sunt calificate drept incalcari de lege si urmeaza a fi examinate in instanta
judecatoreasca. Sunt supuse observarii statistice de asemenea acele raporturi civile care sunt
autentificate prin proceduri notariale. Aceasta si este specificul statisticii de drept civil. Obiectele
concrete ale statisticii de drept civil care sunt supuse observarii statistice sunt:
1.cauza civila, litigiul civil
2.partile in procesul civil, recl, piritul
3.hotarirea instantei judecatoresti

3.Unitatea de observare este veriga primara de la care sunt colectate datele statistice necesare.
Unitatea totalitatii sau unitate de evidenta este partea indivizibila a totalitatii studiate, adica
elementul component al acesteia. De exemplu, infractiune, infractor, cauza civila, reclamant, pirit
etc. Unitatile de masura. criminalitatii in statistica penala sunt acele unitati in baza carora este dusa
evidenta criminalitatii. In calitate de astfel de unitati sunt dosarele penale care constata faptul
savirsirii infractiunii si subiectii infractiunilor in calitate de invinuiti, inculpati, condamnati. In practica
judiciara, unitatile de masura se pot afla in imbinari diferite.In functie de scopul observarii statistice
sunt selectate si unitatile respective de masura. Daca este cercetat nivelul si dinamica infractiunilor
savirsite, atunci criminalitatea va fi stabilita prin cauzele penale pornite, iar daca va fi nevoie de
cercetat personalitatea infractorului, atunci in calitate de unitate de masurare este considerat
subiectul infractiunii. In practica, sunt folosite ambele unitati de masura, atit la analiza criminalitatii,
pentru stabilirea structurii si dinamicii acesteia, cit si la analiza si evaluarea activitatii organelor de
drept. Anumite organe de drept de exemplu, instantele judecatoresti sau organele procuraturii pot
sa evalueze criminalitatea doar prin prisma anumitor faze ale procesului penal. Aceasta poate
duce la aprecierea incorecta A situatiei criminogene reale. De aceea, pentru a obtine o imagine
adevarata a starii criminalitatii este necesar de a totaliza indicatorii statistici care reflecta nu doar o
faza a procesului penal, dar toate fazele procesului penal. In acest sens, este necesar de a folosi
datele statistice ale ministerului afacerilor interne, organelor procuraturii si instantelor judecatoresti.
Pentru a analiza nivelul criminalitatii caracteristic unui anumit teritoriu pentru o anumita
perioada de timp, este necesar a lua in calcul:
1.numarul infractiunilor si a persoanelor care le-au savirsit, fata de care cauzele penale au fost
incetate la faza de urmarire penala
2.numarul infractiunilor si persoanelor care le-au savirsit condamnate
3.numarul infractiunilor care nu au fost descoperite

4.Programul observarii statistice.

Programul observarii statistice este elaborat in baza scopului observarii, particularitatilor
obiectului observarii si specificului unitatilor totalitatii care fac parte din acest obiect.
Programul observarii statistice reprezinta sistemul de indicatori care caracterizeaza unitatea
selectata a totalitatii si care urmeaza a fi inregistrata in procesul observarii. Procesului de
inregistrare sunt supuse numai indicatorii variabili, adica acele trasaturi prin care unitatile difera
una de alta. Aceste trasaturi pot fi cantitative (virsta, termenele pedepsei inchisorii, numarul
antecedentelor penale etc) sau pot fi calitative (starea familiala, tipul de infractiune, categoriile de
pedepse etc). Statistica juridica a elaborat un astfel de program al observarii statistice, adica un
astfel de sistem de indicatori care cuprind toate fazele procesului penal si procesului civil, de
asemenea, starea criminalitatii si starea incalcarilor normelor de drept civil pe un anumit teritoriu
intr-o perioada anumita de timp. Scopul principal al programului observarii statistice penale este


elaborarea unui sistem de indicatori care cuprind intregul proces de lupta impotriva criminalitatii,
nivelul acesteia, cauzele, structura si dinamica, precum si caracteristica personalitatii infractorului.
Bazele stiintifice ale acestui program sunt bazele teoretice a,e criminologiei, dreptului penal,
procesului penal.
Programul observarii statistice penale cuprinde urmatoarele compartimente:
1.starea criminalitatii, structura acesteia, dinamica, cauzele si conditiile, personalitatea infractorului
2.activitatea organelor procuraturii
3.activitatea organelor MAI
4.activitatea instantelor judecatoresti
Programul observarii in statistica de drept civil este subdivizat in doua parti care caracterizeaza
prin indicatorii sai:
1.starea incalcarilor de drept civil,vstructura si dinamica acestor raporturi, cauzele care au
favorizatincalcarea legislatiei civile, partile procesului civil
2.activitatea instantelor judecatoresti si a notariatului

Fisele evidentei primare
Asigura inregistrarea exacta si la timp a fiecarei unitati a totalitatii. In prezent, majoritatea
obiectelor statisticii juridice sunt cuprinse de fise de evidenta primara: fisa asupra crimei
demascate, fisa asupra persoanei care a comis infractiunea, fisa asupra persoanei aflate oa
evidenta operativa. Fisa asupra persoanei eliberate din penitenciare etc.
Pentru statistica penala a instantelor judecatoresti, fisa de evidenta primara principala este fisa
statistica a inculpatului.
Aceasta fisa contine urmatoarele date:
1.despre instanta judecatoreasca care a pronuntat sentina de condamnare
2.despre personalitatea inculpatului
3.despre infractiunea savirsita de acesta
4.despre sentinta de condamnare a instantei
5.despre examinarea cauzei in instantele de apel si recurs.

Sistemul de dare de seama statistica: in baza evidentei primare se intocmeste darea de seama
statistica. Darea de seama se caracterizeaza prin trei particularitati:
1.in darea de seama este exprimata programa observarii statistice
2.darea de seama reprezinta totalitatea si gruparea fiselor de evidenta primara.
3.darea de seama este forma principala a observarii statistice

Esenta darii de seama consta in aceea ca fiecare veriga primara utilizind formulare unice
aprobate in termeni strict determinati este obligata, in ordinea stabilita de lege, sa prezinte
organukui statistic ierarhic superior informatia respectiva. Darea de seama este o baza pentru
realizarea unui control permanent asupra activitatii organelor de drept si pentru dirijarea operativa
a acestora. Darile de seama ale MAI, Procuraturii si instantelor judecatoresti caracterizeaza prin
indicatorii sai intreaga activitate a acestora. Pentru analiza multilaterala a criminalitatii,
personalitatii infractorilor activitatii organelor MAI si Procuraturii, o importanta deosebita o au
urmatoarele forme de dare de seama statistica:MAI1 si MAI2. Aceste forme caracterizeaza starea
criminalitatii pe teritoriul Republicii Moldova, contin indicatori despre infractiunile inregistrate,
inclusiv despre infractiunile descoperite, infractiunile sunt grupate dupa gradul prejudiciabil al
acestora. Indicii acestui compartiment (infractiunile dupa gradul prejudiciabil), sunt grupati dupa
anumite servicii specializate ale MAI.

O importanta deosebita pentru cercetarea personalitatii infractorului o au indicatorii darilor de
seama despre persoanele care au comis infractiuni unde se comtine caracteristica subiectilor dupa
gen, virsta, studii, ocupatie, gen, recidiva infractionala, savirsirea infr in stare de ebrietate, in grup
etc. Dari de seama multilaterale statistice despre starea criminalitatii sunt prezentate pentru fiecare
trimestru, pentru fiecare semestru si anual.