Cartarea pentru cotidiene .....................................................................................................................2
Exemplul 1............................................................................................................................................ Arborescenta clientilor.........................................................................................................................3 Exemplul 2............................................................................................................................................ Facturarea automata..............................................................................................................................3 Exemplul 3............................................................................................................................................ Stabilirea tirajului pentru punctele de vanzare.....................................................................................3 Exemplul 4............................................................................................................................................ Cartarea pe clienti sau pe publicatii......................................................................................................4 Exemplul 5............................................................................................................................................ e!inirea rabatului contractual pentru !urnizori...................................................................................4 Exemplul "............................................................................................................................................ #eturul publicatiilor in limita contractuala...........................................................................................4 Exemplul $............................................................................................................................................ %nventarele &enerale' inopinate sau autoinventarele.............................................................................5 Exemplul (............................................................................................................................................ 1 Avantaje/Beneficii EVDP Cartarea pentru cotidiene Cartarea reprezinta practic divizarea comenzii in mai multe avize' &enerata automat de pro&ramsi rezultata in urma criteriilor prestabilite de catre companie) *mai multe sedii de ridicare a publicatiilor *tipul mijlocului de transport %n acest !el nu se asteapta ca pe un sin&ur aviz sa se colecteze !izic mar!a de la 3 centre de tiparire Cel mai mare avantaj este ca aplicatia poate &enera automat avizele con!orm comenzilor' +e poate ajusta si optimiza automat in !unctie de livrari,retururi pe o perioada selectata-media pe perioada selectata. Cartarea poate !i preluata pe criterii calendaristice bine de!inite pe piata' in !unctie de vanzarile pe zilele saptamanii. e exemplu' ziua de luni se carteaza cu o zi precedenta de luni' marti cu marti samd. Ast!el stim cantitatile necesare !iecarei cerinte speci!ice unei anumite zile. /enereaza cresteri procentuale automate determinate de exemplu de evenimente inopinate de maxim interes care cresc cererea de publicatii pe piata /enereaza scaderi procentuale automate determinate de exemplu de vremea ne!avorabila care impiedica populatia sa iasa pe strada sau impiedica vanzatorii sa*si expuna mar!a in strada Exemplul 1 *dispar posturile de lucru' mai ales pe timp de noapte' care ar trebui sa !aca avize pentru a doua zi) se reduce c0eltuiala cu personalul-15.000 ron. *la societatea SA#A 1#ESS S#+ din 2ucuresti' cu un rulaj de 153'333 ron lunar' au !ost redistribuite " posturi de lucru de la avizare' asta insemnand " x 2333 ron 4 12.000 ron' adica (5 din ci!ra de a!aceri lunara. *A doua zi dupa ale&erile parlamentare s*au vandut cu 235 mai multe publicatii' iar prin &enerarea automata a cresterii procentuale a comenzilor nu s*a pierdut plusvanzarea de 235. %n luna iunie vanzarile au inre&istrat o crestere a vanzarii de 235' asta insemnand un pro!it net de 6.000 ron -153.333 x 235 crestere vanzare x 235 rabat !urnizor 4 ".333ron. *%n ziua in care meteorolo&ii au anuntat cod portocaliu' cu ploi abundente si vijelii' cartarea a !ost redusa automat cu "35 pentru publicatii' deoarece numarul cumparatorilor care iesisera pe strazi scazuse dramatic' ast!el au evitat o pierdere e!ectiva de 3.000 ron numai pentru acea zi-153.333 rulaj,33 zile45.333 publicatii x 2 ron x "35 4 3.333 ron. *1rin optimizare nu s*au mai !acut comenzi catre !urnizori mai mult decat puteau 2 clientii sa vanda' acumuland stocuri de publicatii expirate ce &enerau pierderi in mod constant. Concret' $5 din ci!ra de a!aceri lunara reprezentau stocuri expirate -10.500 ron. Arborescenta clientilor Atunci cand un client are mai multe puncte de des!acere' avizele se realizeaza direct pentru !iliale' iar !actura se &enereaza pentru clientul parinte. Se !ace o sin&ura !actura care centralizeaza toate datele din avize6 Se pot centraliza pe o sin&ura !actura avize emise pe o anumita perioada. Exemplul 2 *Are implicatii in reducerea posturilor de lucru si in urmarirea !acila a soldurilor centralizate pentru clientii parinte Facturarea automata Avizele se trans!orma automat in !acturi Cumuleaza numerele de aparitii pe o sin&ura pozitie. e exemplu' 7Evenmimentul zilei 238*2289 ' adica de la nr.238 la nr.228' !ara a mai !i nevoie sa se treaca 23 pozitii pe !actura. Se reduc atat timpul si !ormularele' cat si mana de lucru-operarea. Exemplul 3 *Facturarea devine cea mai simpla operatiune a utilizatorului aplicatiei' totul realizandu*se printr*o sin&ura comanda6 *1entru operatorul de date' !acturarea nu mai reprezinta o munca titanica de stran&ere a datelor' de veri!icarea si de centralizarea lor. +a societatea :%;;# C;<1#ESS S#+ din 2ucuresti-ca lunara 123.333 ron.' erau desemnate patru persoane care centralizau avizele' datele cu privire la mar!uri si clienti si !acturau clientilor con!orm in!ormatiilor de pe avize. ;ricat incercau sa &estioneze corect aceste in!ormatii tot pierdeau avize sau &reseau calculul atunci cand insumau comenzile. 1ierderile lunare au !ost apreciate de catre mana&er la 5.000 ron. Acum totul este o amintire = Stabilirea tirajului pentru punctele de vanzare %n !unctie de returul publicatiilor se stabileste exact cantitatea necesara punctului de lucru' ajustand permanent comenzile pentru a evita pierderile &enerate de suprastocuri sau rularea !izica inutila a publicatiilor. Se poate intampla ca vanzatorul de la puncul de lucru sa nu e!ectueze returul corect si la realizarea inventarului sa se constate un numar insemnat de publicatii expirate care ies in a!ara ariei de retur contractuale. 3 Exemplul 4 *1rin optimizare nu s*au mai !acut comenzi catre !urnizori mai mult decat puteau clientii sa vanda' acumuland stocuri de publicatii expirate ce &enerau pierderi in mod constant. Concret' $5 din ci!ra de a!aceri lunara reprezentau stocuri expirate -10.500 ron. Cartarea pe clienti sau pe publicatii Aplicatia permite sa se e!ectueze cartarea atat pe clienti cat si pe publicatii. e exemplu' daca apare o publicatie noua' o inserez pentru toti clientii din baza de date. aca am un client nou' ii atribui toate publicatiile din baza mea de date' incluzandu*l in procesul de cartare automat Exemplul 5 *+a societatea S>;E?ESC@ <E%A1#ESS S#+ din 2ucuresti' cu o ci!ra de a!aceri de 143.333 ron lunar' au contractat de curand o publicatie pe care nu au avut posibilitatea sa o insereze pentru toti clientii din baza de date si ast!el au ramas cu jumatate din cantitate nelivrata' producandu*le o pierdere neta de 3.333 ron -533 publicatii x " ron' mai mult de 2 5 din ca lunara.. *+a !el se poate intampla cu un client nou' nu pierdem vanzarea pe cateva zile' pana reusim sa*l introducem in sc0ema automata de cartare. Definirea rabatului contractual pentru furnizori +a !iecare intrare de ziare-aprovizionare. se pastreaza pretul de cumparare care va !i implicit si pretul de vanzare de asemenea' rabatul*ul ne&ociat cu !urnizorul' in acest !el se veri!ica incoerentele de pret sau de rabat ce ar putea sa apara6 Acest rabat se de!ineste o sin&ura data si va !i valabil pentru toate documentele emise Exemplul 6 *Se veri!ica in permanenta daca apar di!erente intre !actura !urnizorului si setarile contractuale re&asite in aplicatie* dispare e!ectiv posibilitatea ca un !urnizor sa nu*si respecte termenii contractuali si sa nu se observe asta. Returul publicatiilor in limita contractuala #eturul se poate !ace in limita procentului de rabat ne&ociat' pe o anumita perioada de timp' excluzandu*se posibilitatea de a primi retururi nejusti!icate >otodata se poate primi o medie pentru perioada setata de retur' neobli&and clientul la un retur !ix in !iecare zi Exemplul 7 *Se stabileste o relatie mai buna cu clientii' permitandu*le cantitati di!erite de retur pe 4 zile' ast!el incat sa se incadreze totusi in perioada contractuala. Acest retur se poate urmari si veri!ica automat. aca se stabileste un cuantum de 135 retur' la 13 zile' pentru o cantitate de 2.333 publicatii zilnic' la s!arsitul acestei perioade' cantitatea totala a returului nu trebuie sa !ie mai mare de 2333 publicatii. aca acest cuantum nu se respecta' putem avea oricand 1.333 publicatii in plus pe retur' asta insemnand cel putin 2.000 ron. Inventarele generale, inopinate sau autoinventarele 1osibilitatea e!ectuarii inventarelor rezolva mai multe cerinte vis*a*vis de speci!icul acestei activitati. Ast!el' - inventarele generale se pot e!ectua la o data stabilita in cadrul companiei' de exemplu o data pe luna' in care se pot !ace corelarile dintre mar!a livrata' incasari' retur si stocul de mar!a. - inventarele inopinate se e!ectueaza spontan si au ca scop determinarea cu exactitate in orice moment a stocului de la punctul de lucru' sin&ura situatie in care un plus in &estiune poate arata provenienta publicatiilor din alte surse decat cea reala. :anzatorul nu se asteapta sa % se !aca inventar si nu si*a ajustat stocul publicatiilor ast!el incat sa nu se re&aseasca publicatiile !urnizate la ne&ru. - autoinventarul se poate e!ectua de catre vanzatorul punctului de lucru mai des decat inventarul &eneral' pentru un control mai ri&uros al datelor. Acesta isi trimite sin&ur stocul de mar!a pentru operarea datelor si se pot !ace corelarile intre livrari' incasari 'retur si stocul de mar!a. Exemplul 8 *Este o alta particularitate pentru care importanta ei si*a &asit unul din locurile principale in cadrul unei or&anizatii. +a toate societatile unde exista aceasta aplicatie so!tAare' problema acestor inventare rezolva doua mari cerinte) 1. /estionarea e!ectiva si clara a publicatiilor si realizarea corelatiei ) !toc "nitial # "ntrari $ !toc %inal $ &etur # "nca'ari # Van(ari) - aceste variabile se pot determina aleator. 2. Eliminare EF%?%>%:A a in!iltrarii publicatiilor de pe piata nea&ra' prin &asirea plusului nejusti!icat de &estiune' care re!lecta ac0izitionarea de catre vanzatorul punctului de lucru de publicatii de pe piata nea&ra si vinderea lor in !olos propriu. *Fara a da nume in acest caz' pierderile pe care le anuntau mana&erii erau suparator de mari' situandu*se in jurul valorii de 15.000 $ 20.000 ron. aca un vanzator reusea sa vanda 233 publicatii pe zi x 33 zile x 2 ron,publicatie' se acumulau intr*o luna aceste pierderi. 1roblema era ca aceste vanzari la ne&ru depaseau 233 publicatii,zi. 5