Ce este psihometria?

termen creat de americanul J.R. Buchanain 1849. n a sa Introduction a la parapsychologie (1973! "ischner
de#ine$te psihometria precum %#aptul c& o persoan& sensi'il&! (in)nd *n m)n& un o'iect! #urni+ea+& detalii ,
percepute pe cale paranormal& , despre proprietarul o'iectului sau despre un indi-id prin m)inile c&ruia a
trecut..
/sihometria despre care este -or'a aici n0are nimic de0a #ace cu conceptul omonim #olosit *n psihologia
di#eren(ial&! *n care el desemnea+& *n acest #el m&surarea pe care psihologii pot s& o #ac& *n disciplina lor (*n
special! prin teste. 1tili+at& de c&tre cei sau cele care #ac din di-ina(ie o meserie! psihometria const& *n a lua
cuno$tin(& de %am'ian(a. unei persoane! de st&rile ei a#ecti-e $i intelectuale! de trecutul $i -iitorul s&u prin
intermediul unui o'iect care *i apar(ine sau cu care a #ost *n contact.
n di-ina(ia simpl&! aceast& #orm& de metagnomis este o practic& curent&. 2e *nt)mpl& destul de des ca o
mam& *ngri3orat& de s&n&tatea copilului ei s& mearg& s& consulte o %pre+ic&toare -i+ionar&.! lu)nd cu ea o
#otogra#ie sau chiar un scutec. 4hiar dac& pre+ic&toarea este pu(in inspirat&! ea -a putea s0o scoat& la cap&t
prin generalit&(i5 perspicacitatea ei! arta cu care o -a #ace pe consultant& s& -or'easc& -or #ace restul6
n aceste condi(ii! este di#icil! lucru pe care parapsihologii l0au *ncercat *ntotdeauna! s& i+ole+e #aptul
metagnomic sau cripteste+ic patent. 7ac&! dimpotri-&! dup& ce s0au asigurat toate garan(iile posi'ile! se
*ncredin(ea+& paragnostului un plic *nchis $i dac& el poate s&0i %citeasc&. con(inutul #&r& s&0l #i deschis!
suntem aproape siguri c& a-em de0a #ace cu un #enomen de metagnomie sau deparagno+ie.
ntr0o ast#el de situa(ie! 4harles Richet -or'ea de cripteste+ie pragmatic&! iar Rene 2udre! de metagnomie
tactil&. n acest sens! e8perimentele metapsihi$tilor #rance+i merit& s& #ie relatate! #iindc& ele s0au #&cut cu
su'iec(i de elit&. (2pre deose'ire de $coala american&! al c&rui repre+entant cel mai cali#icat a #ost J.B.
Rhine! $coala #rance+& a pre#erat metodele cantitati-e! #undate pe statistici! metoda calitati-& *n care se
procedea+& ca+ cu ca+ $i urm)nd un protocol mai pu(in repetiti-.
1nul din primii su'iec(i studia(i a #ost polone+ul 2tephan 9sso:iec;i (n&scut *n 1877 $i c&+ut su' gloan(ele
germane *n timpul celui de0al doilea r&+'oi mondial. <a Institutul inginerilor din /etrograd! *ntre al
optspre+ecelea $i al dou&+eci $i unulea an! darul lui 9sso:iec;i se mani#esta spontan.
%1nul dintre procedeele de e8aminare cele mai utili+ate la $coal&! spunea =eley! era ca studen(ii s& aleag& la
*nt)mplare su'iectele pe care tre'uia s& le trate+e $i care se a#lau *n plicuri *nchise. 2pre marea mirare a
pro#esorilor s&i! 9sso:iec;i se amu+a r&spun+)nd #&r& s& deschid& plicul. R&spunsul la *ntre'are era
*ntotdeauna cel potri-it..
7e-enit adult! el nu $i0a pierdut aceast& aptitudine5 dimpotri-&. >st#el! *n 19?1 (9sso:iec;i a-ea 44 de ani!
4harles Richet $i =usta-e =eley au putut s&0l teste+e chiar *n perioada *n care paragnostul era *n #orma sa
cea mai 'un&. Richet i0a dat *ntr0un plic lipit unul din g)ndurile pe care le consemnase *n -ederea unei c&r(i
pe care o preg&tea. "e8tul era urm&torul@
%Aiciodat& marea nu pare mai mare dec)t atunci c)nd este calm&. B)nia sa o mic$orea+&..
Ba8im& a moralistului $i mai pu(in cu-)nt al sa-antului. >tunci! po-este$te Richet! c&ruia *i -om respecta
aici p)n& $i ortogra#ia $i a're-ierile! 2tephan 9sso:iec;i! lu)nd plicul *n m)ini $i mototolindu0l a spus@
CD&d mult& ap&. (Eu am spus@ CFoarte 'ineG. Este ce-a #oarte greu! nu este o *ntre'are! ci o idee de0a
7umnea-oastr& pe care a(i ales0o. (>m spus din nou@ CFoarte! #oarte 'ineG. Barea nu e niciodat& at)t de
mare ca atunci c)nd6 nu pot s& adun lucrurile laolalt&. (>m spus@ %Este per#ect! admira'il.. Barea este at)t
de mare *nc)t #a(& de mi$c&rile ei6.
E8perien(a a p&rut su#icient de po+iti-& ((in)nd cont de di#icult&(ile pe care le pre+enta pentru ca s& se
*ncheie aici. 4harles Richet a propus *nc& un plic@ era -or'a de un num&r cu patru ci#re5 2. 9sso:iec;i l0a
%citit. #&r& gre$eal&! *ntruc)t paragnostul d&dea semne de o'oseal&! $edin(a s0a *ntrerupt. 7ar nici Richet!
nici =usta-e =eley nu par s& #i tras conclu+ii! plec)nd de la aceast& prim& e8perien(& cu 2.9..
"otu$i! ideea care *(i -ine imediat *n minte! care nu este chiar anali+&! ci o simpl& constatare! este c&
paragnostul %cite$te cu-)nt cu cu-)nt.@ e capa'il s& decripte+e #orma mesa3ului c)nd acesta este clar! #oarte
simplu! dar adesea e incapa'il s& *n(eleag& con(inutul. 7oi ani mai t)r+iu! Richet $i =eiey (tot la Dar$o-ia $i0
au continuat e8perien(ele cu 9sso:iec;i.
%<a *nceput! 2tephan 9sso:iec;i a -rut s& #ie legat la ochi5 dar destul de repede l0am #&cut s& *n(eleag& c&
legarea la ochi cu o 'and&! drag& magneti+atorilor de alt&dat&! nu *nseamn& mare lucru! c& era mai 'ine s&
pun& h)rtia *ntr0un plic opac. >tunci! *ntorc)nd spatele lui 29! am #&cut pe o #oaie de h)rtie! cu stiloul!
primul desen care mi0a -enit *n minte.
=eley se a#la *ntre noi doi. Era a'solut imposi'il ca 29 s& -ad& ceea ce am scris eu departe de el. >m
*mp&turit h)rtia *n patru si am '&gat0o *ntr0un plic *nchis pe care i l0am dat lui 9. 7up& un minut! dup& ce l0a
#r&m)ntat! 29 a spus@ CEste -or'a despre o cruce! am s& #ac desenul.G E8ista o identitate a'solut& *ntre
original $i reproducerea lui 29@ patru puncte *ncon3urau crucea..