Sunteți pe pagina 1din 1

Mitul androginului

n Banchetul, Platon prezint o explicaie iubirii i formrii acesteia. Aici cititorul afl
mitul androginului, povestit de un personaj al lui Platon. Dup aceast legend, la nceput
triau pe pmnt fiine androgine. Artau ca doi oameni lipii spate n spate: dou femei, doi
brbai sau un brbat i o femeie. Acetia deineau o putere foarte mare, puteau face aproape
tot ce gndeau.
Zeii se tem de puterea aproape infinit a androginilor i, pentru a nu mai reprezenta o
posibil ameninare, i despart. Separai ns, prile nu mai fac nimic. Pe pmnt domnete o
letargie complet. Tot mai muli mor de tristee i dor.
Zeii, vznd c rmn fr supui, caut o modalitate de a le da noilor oameni un
motiv pentru a tri. Astfel este creat Eros, cu scopul de a semna iubire n lume. n acest fel
oamenii i petreceau viaa cutndu-i jumtatea. Cei norocoi care se gseau se contopeau
formnd fiina de odinioar.
Aceast idee este preluat i de scriitorul realist Liviu Rebreanu n romanul Adam i
Eva, ns dintr-o alt perspectiv. Rebreanu se concentreaz pe ideea sufletelor pereche.
Desprirea o explic numai pe scurt: el vorbete de un atom spiritual n echilibru, datorit a
dou principii din atom. Cnd atomul se rupe n planul spiritual, acest echilibru este distrus.
Principiile se difereniaz i ajung pe planul material. Aceasta are loc nainte de prima natere.
n planul material, sufletul exist, chiar mai mult, acesta nu se schimb precum corpul fizic.
Acesta rvnete necontenit dup starea de echilibru, astfel ncepe o cutare involuntar pentru
jumtatea pierdut. Dar Rebreanu consider c o via nu este de ajuns pentru aceast
misiune. Dup prerea lui o via adevrat conine apte viei omeneti n care sufletele se
caut nencetat. A aptea via aduce revelaia: este sfritul vieii materiale, i-a regsit
jumtatea. O asemenea bucurie aduce o scnteie aparte n ochii muribundului (numai pe
pragul morii i d omul seama dac a trit n zadar sau nu).

S-ar putea să vă placă și