Sunteți pe pagina 1din 3

Animalele slbatice toamna

Ziua se scurteaza, temperaturile


coboara, iar soarele petrece tot mai
putin timp pe cer si parca nici nu mai
este atat de voios. Stim cu totii ca a
sosit toamna. Multi o considera
anotimp al belsugului, altii nu o doresc
deoarece pregateste venirea iernii, cu
frigul aferent. Natura sufera si ea, este
un anomtimp al mortii, dar si al unei
palete de culori impresionante.


Din fericire nu noi suntem cei care ar trebui sa ne plangem de toamna ca ar fi
un anotimp dificil. Ce spuneti de bietele animale salbatice?! Toamna este momentul
in care sursele de hrana se imputineaza drastic, adapostul si protectia impotriva
pradatorilor pe care o ofereau plantele dispare, iar animalele raman expuse. Nu este
usor sa te straduiesti sa cauti hrana tot mai rara si in acelasi timp sa fii cu ochii in
patru deoarece te afli in camp deschis, fata de pradatori. Nici pentru pradatori terenul
nu este un avantaj, nemaiavand unde sa se ascunda si sa isi pregateasca atacul. Peste
doar cateva luni va veni iarna si fiecare animale trebuie sa se pregatesca optim pentru
aceasta. toamna poate parea lipsita de viata insa include multa agitatie si efort pentru
animale, care trebuie sa se asigure ca vor trece iarna cu bine si in primavara se vor
putea bucura din nou de verdeata si caldura soarelui.

Exista diverse modalitati prin care animalele aleg sa isi petreaca iarna:
migratie, hibernare, diapauza sau activitate. Toate aceste strategii incep inca din
timpul toamnei. Toamna devreme natura inca abunda de vegetatie si mai ales de
fructe, care acum se coc. Fructele, legumele, unele radacini reprezinta o sursa
importanta de energie de care majoritatea animalelor profita, chiar si carnivorele si
omnivorele; un surplus de vitamine si minerale nu va prinde rau nimanui in timpul
iernii. Pradatorii vaneaza intens in acesta perioada pentru a-si forma stratul de
grasime care ii va proteja la iarna de frig si care le va furniza energia necesara pentru
e traversa anotimpul inghetului cand sursele de hrana sunt putine (pentru animalele
active), sau cand functiile organismului se mai reduc (animalele care hiberneaza).

Diapauza este o stare de inactivitate a organismului specifica insectelor,
asemanatoare hibernarii. Toamna deja cand temperaturile scad insectele se grabesc sa
isi gasesca adapost pentru iarna. Ele nu au nevoie de rezerve pentru a trece iarna,
intrucat isi pot reduce la maximum functiile vitale, fara a consuma energie. Singurul
lucru de care trebuie sa se fereasca este frigul, pentru a nu ingheta si astfel vor muri.
Insectele cauta adapost sub scoarta copacilor, in interiorul lemnelor putrezite, in
pamant, pe langa casele oamenilor si oriune ar putea fi protejate de inghet si eventuali
pradatori. Daca am putea vedea insectele ascunse in jurul nostru iarna am ramane
stupefiati de numarul lor, dar nu le putem vedea si atunci credem ca nu mai exista.
Totusi albinele desi intra intr-o stare de latenta, acumuleaza miere pentru a trece peste
iarna si pentru a-si intretine regina.

Dormarea este o stare fiziologica specifica animalelor cu sange rece (broaste,
testoase, serpi, soparle, pesti) caracterizata tot printr-o incetinire a functiilor vitale,
datorata scaderii temperaturii ambientale. Deoarece ele nu isi pot regla singure
temperatura corpului frigul iernii le-ar putea fi fatal. Atunci ele aleg sa se retraga pe
fundul apelor (lacuri, balti) in cazul celor acvatice sau in pamant, sub pietre sau
stanci, in cazul serpilor si soparlelor. Unele specii de serpi aleg sa se adune zeci de
exemplare la un loc pentru a se incalzi mai bine. Serpii si soparlele inca de la sfarsitul
verii se retrag sub pamant. Pestii si broastele la primele scaderi de temperatura
sustinute se retrag pe fundul apei (in timpul toamnei).

Hibernarea presupune tot o incetinire a functiilor organismului specifica
mamiferelor. Pregatirea pentru hibernare incepe tot toamna cand animalele mananca
foarte mult pentru a-si spori stratul adipos. Ursul brun acorda aproape tot timpul sau
zilnic toamna pentru a-se hrani. Consuma din abundenta fructele de padure, dar si
vaneaza oridecateori are posibilitatea. Ursii gunoieri de la noi din tara nu fac decat sa
isi procure hrana atat de necesara pentru la iarna. Si cum este mai usor sa cauti prin
gunoaie decat sa alergi vreo caprioara, nu este o mirare ca ii vedem la marginea
oraselor. Tot acum ei isi cauta si adapost pentru iarna in pesteri, prapastii, desisuri sau
albii ale raurilor. Liliecii intra si ei intr-o forma de hibernare. Se retrag in pesteri cat
mai adanci, unde sa fie protejati de frig sau de pradatori.

Dar sunt si animale care aleg sa ramana active pe timpul iernii. Ierbivorele nu
hiberneaza, insa acumuleaza si ele strat de grasime pentru a fi protejate de frig si a
avea de unde extrage energie atunci cand iarba si frunze se gasesc tot mai putine.
Rasul, bursucul sau vulpea adopta aceeasi strategie a formarii stratului adipos insa cu
speranta ca vor avea ce vana la iarna. Unele rozatoare ca veveritele, soarecii de camp,
harciogii aleg sa isi stranga hrana in timpul toamnei, pe care o vor depozita in
scorburi, cuiburi sub pamant si alte culcusuri. Aceste culcusuri le vor servi atat ca
adapost la iarna cat si ca depozit. Si pentru ei este o perioada foarte intensa, cu cat
strang mai multe provizii acum, cu atat vor depasi iarna mai usor. Castorii aleg sa isi
construiasca un adevarat catsel din crengi, lemne si iarba uscata la suprafata apei, dar
cu acces pe dedesubtul ei. Acolo vor depozita rezerve de hrana, iar o parte o vor
procura in timpul iernii.


Pasarile adopta 2 tipuri de
strategii: fie emigreaza, fie raman sa
infrunte iarna. Astfel toamna aduce un
fenomen spectaculos si de mare
amploare: migratia pasarilor. Spre
sfarsitul verii acestea se aduna in carduri
sau grupuri si porneasc spre tari mai
calde, unde vor petrece "iarna de la noi
si se vor intoarce in primavara aici, unde
gasesc mai multa hrana pentru a-si creste
puii. Pasarile de la noi din tara se
deplaseaza spre Africa de Nord sau chiar
Africa de Sud. Totusi la noi in tara, in special Delta Dunarii sosesc si pasari din
nordul Europei sau Siberia, pentru a petrece o iarna mai blanda decat in locurile de
bastina. Pasarile navigheaza dupa pozitia soarelui, a lunii si astelelor si stiu
intotdeauna unde sa se intoarca. Ciclul zi-noapte este cel care le ghideaza cand este
momentul sa plece, toamna ziua se scurteaza. La inceputul toamnei isi parasesc
cuiburile si se aduna in carduri cu alte surate de-ale lor pentru a fi mai protejate in
timpul calatoriei. Cu siguranta ati observat in septembrie cata agitaie este deasupra
dumneavoastra, cand pasarile migratoare comunica si se inteleg asupra momentului
plecarii. Pasarile care aleg sa ramana in tara pe timpul iernii, isi fac si ele unele
provizii, isi captusesc mai bine cuiburile, si se retrag pe langa gospodariile oamenilor
unde exista hrana mai usor de procurat.

Toamna este si sezonul imperecherilor pentru majoritatea animalelor salbatice
mari. Astfel se adauga un stres in plus pentru ele, in special pentru masculi care se
straduiesc sa impresioneze femelele pentru a-si putea transmite genele mai departe.
Luptele sunt acerbe si multi se aleg cu rani destul de grave, de care vor profita
pradatorii sau chiar nemiloasa iarna.

S-ar putea să vă placă și