NOTIUNI DE NUTRITIE

Factori de nutritie si importanta lor

In alimentele pe care le consumam se gasesc substante hranitoare.Aceste
substante pot fi organice sau anorganice.
Substantele anorganice sunt apa si sarurile minerale, iar glucidele,
lipidele si proteinele sunt substante organice.
APA IN ORGANISMUL UMAN
Nu ncape nici o doial , c dintre toate substanele care intr n corpul
omenesc i n cel al animalelor , apa st pe primul loc n ceea ce privete
cantitatea . Fiziologul Claude Bernard este primul care a ncercat , nc
din secolul trecut s calculeze proporia de ap din organismul uman .
Cum a procedat ? El a cntrit mumiile egiptene - care erau complet
dezhidratate . Apoi a comparat greutatea acestor mumii cu greutatea
unor oameni vii de aceeai nlime si cu trsturi fizice ct mai
asemntoare mumiilor respective . prin acest procedeu , el a determinat
c apa are o proporie de 90 % n organismul uman . Cifra este prea
ridicat . Acest lucru se explic pentru c uscarea prelungit a mumiilor
a dus i la pierdera unor substane solide din corpul lor alturi de apa .
Ulterior s-au fcut cercetri mai precise , care au artat nu numai ct ap
este n organismul uman , dar i chiar ct ap conin esuturile din care
este alctuit . n medie , un om care cntrete 65 de kilograme poate fi
sigur c aproximativ 41 de kilograme ( 63-70 % ) din organismul su este
ap .

Apa reprezint un excelent dizolvant pentu multe substane i este
mediul n care se desfoar cele mai multe reacii chimice legate de
metabolismul substanelor i deci de via . Rolul apei n organismul
uman este foarte mare n organismul uman au loc numeroase reacii
chimice care dau natere la cldur , energie i la metabolismul necesar
vieii . Apa are i proprietatea de a acumula i de adegaja cldur prin
evaporare . Aceste nsuiri ale apei au un rol foarte important n
fiziologia termoreglrii . n corpul omenesc fiecare gram de ap evaporat
de pe suprafaa pielii ( transpiraie ) la temperatura camerei nlesnete
pierdera a 580 de calorii mici .
Introducerea i eliminarea apei din organism
Apa este introdus n organism sub form de buturi mpreun cu alte
alimente . ntr-adevr , n afar de apa pe care o bem , o cantitate de ap
se formeaz n organism prin oxidare diferitelor alimente .
Orice aliment pe care l-am considera conine o cantitateapreciabil de ap ,
n afara cantitii de ap care se formeaz prin oxidarea alimentului
respectiv .

Sarurile minerale
Acestea pot fii:
De sodiu se gasesc in sarea de bucatarie(clorura de sodiu)
De calciu necesare cresterii oaselor, se gasesc in lapte,
De fosfor branzeturi, peste
De potasiu - procurat de organism din surse naturale precum fructe si
legume, cereale integrale,migdale,rosii, stafide, scoici, peste, carne, oua.
De fier sunt necesare sangelui, si se gasesc in carne, splina, spanac,
patrunjel,etc.
De magneziu se gasesc in salata, nuci si seminte, peste, boabe de soia,
avocado,banane, ciocloata neagra.
GLUCIDELE
Glucidele intra n componenta celulelor,
tesuturilor, fermentilor, unor hormoni, a factorilor
de coagulare a sngelui. Cele mai importante
glucide sunt glucoza, fructoza, zaharoza
(zaharul), galactoza (glucidul din lapte),
amidonul (glucidul din legume si cereale),
celuloza si hemiceluloza (existente n vegetale),
pectina, glicogenul (din muschi si ficat).
Denumirea de glucide provine de la cuvntul
grecesc glykus, ceea ce nseamna dulce, ntruct
majoritatea elementelor din aceasta clasa au gust
dulce.
Rolul glucidelor
Rolul glucidelor este deosebit de mare pentru sistemul
nervos central. Glucoza este predecesorul principal al
glicogenului (rezerva principala de glucide n organism).
Glicogenul se depune n ficat si muschi. El joaca un rol
important n reglarea nivelului de zahar din snge.
Continutul total de glicogen n organism este de 500g
.Daca glucidele nu patrund n organism cu hrana, atunci
aceste rezerve se epuizeaza n timp de 12-18 ore.
Miere
Faina integrala
de grau
Cartof Porumb
Smochine
Cacao
Banane
Alimente bogate
in glucide
LIPIDELE
Sunt substante chimice ce insotesc grasimile: eteri, glicozide,
hidrocarburi (terpene), vitamine (A, D, E, K) liposolubile din unt,
smantana, ulei, ficat de animale marine, ou, grasime din carne si
peste cu rol in dezvoltarea organismului si apararea impotriva
infectiilor.
Clasificare :
lipide simple gliceride sau grasimi, ceride(din ceruri vegetale),
etolide (din conifere), steride (din organisme vegetale cu rol
biochimic si fiziologic)
lipide complexe lipoproteide ( din tesuturi si organe animale),
glicerofosfolipide, serinfostatide ( lecitina, cefaline)


Dovleac
Floarea
soarelui
Nuci Alune
Slanina
Unt
Ulei
Alimente bogate
in lipide
Proteinele
Proteinele sunt componente de baz ale tuturor celulelor vii,
alturi de lipide,zaharide, vitamine, enzime, ap si sruri
anorganice, formnd mpreun un sistem complex n cadrul cruia
se petrec o serie de reacii chimice care asigur
reproducerea,dezvoltarea i funcionarea normal a fiinelor vii.
Ca aspect,la microscop, proteinele sunt subiri, ca niste bastonae
gelatinoase.
n organele animale apar sub forma de muchi,piele,pr.Ele se
gsesc i n plante, n cantiti mai mici.Toate sunt amestecuri de
compui compleci, coninnd:carbon,hidrogen,azot,oxigen,uneori
i fosfor,fier,iar de multe ori sulf.

Clasificarea proteinelor

Proteinele sunt substantele de baza ale organismului, deoarece toate
celulele sunt construite din proteine. Din aceasta cauza, sunt
considerate substante plastice. Ele asigura cresterea si intretinerea
organismului

Dup sursa de provenien :

- proteine de origine vegetal
- proteine de origine animal

Dup solubilitatea n ap :

-insolubile (fibroase)
-solubile (globulare)


Iaurt
Branza de
vaci
Oua Peste
Carne
Faina de
grau
Lapte
Alimente bogate
in proteine
Vitaminele
Vitaminele sunt considerate substante cu actiune specifica,sintetizate in
plante.Ele au rolul de a regla si stimula procesele metabolice.Lipsa totala a
vitaminelor din organism,sau insuficienta lor provoaca tulburari grave,putand
duce la boli denumite avitaminoze(scorbut,pelagra,xeroftalmie etc.)
Clasificarea vitaminelor
Vitaminele se clasifica in 2 grupe mari:
Vitaminele Liposolubile
Vitamine Hidrosolubile
Vitaminele liposolubile .Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A D E K F
Vitaminele hidrosolubile . In categoria vitaminelor solubile in apa intra:
Vitamina B
Vitamina C


Surse de vitamine
Vitamina A se gaseste in natura sub doua forme: vitamina A preformata si
provitamina A sau caroten.
Tiamina (vitamina B1) se gaseste in paine, cereale, paste, cereale integrale,
carne slaba , fasole uscata, mazare si soia.
Riboflavina (B2)o gasim in carne, in migdale, ciuperci, lapte, ficat, rinichi,
cereale integrale, boabe de soia si legume verzi.
Niacina (B3)se gaseste in produse lactate, carne de pasare, peste, (carne
slaba), nuci si oua.
Vitamina B4 (adenina) se gaseste in drojdia de bere, cerealele integrale,
mierea proaspata si nealterata, polen, laptisor de matca, propolis precum si in
compozitia celor mai multe fructe si legume proaspete.
Alimentele cu un continut bogat de vitamina B6 sunt carnea alba de pasare
sau peste, bananele, painea din cereale integrale si cereale, boabele de soia si
legumele.
Acidul folic il gasim la fasole, legume cu frunze verzi, citrice, sfecla, germeni
de grau si carne.

Sursele bogate in biotina (Vit. H)sunt fulgii de ovaz, galbenusul de ou, soia,
ciupercile, bananele, alunele si drojdia de bere.
Pentru vitamina C, consumati varza si multe legume colorate verde inchis.
Vitamina D o puteti lua din lapte si peste gras.
Vitamina E se gaseste in germeni de seminte sau cereale.
Surse bogate de vitamina K sunt legumele precum broccoli, varza de Bruxelles,
varza, conopida, varza Kale, spanacul si soia.