Sunteți pe pagina 1din 16

NEVOIA DE A RESPIRA, A AVEA O BUNA CIRCULATIE

Este capacitatea fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator, fiind necesar proceselor
oxidative din organism, si a elimina in exterior dioxidul de carbon rezultat din arderile celulare.
Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen, necesar proceselor vitale,in
paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon rezultat din acestea.Aparatul respiraror asigura
schimbul gazos intre sange si mediul extern (respiratia externa)
INE!ENEN"A in satisfacerea nevoii de a respira este realizata prin mentinerea integritatii aparatului
respirator si a functionalitatii acestuia.
Independenta in satisfacerea nevoi de a respira
# este determinata de mentinerea integritatii calor respiratorii si a muschilor respiratori, de
functionarea lor eficienta
Etapele respiratiei sunt
o ventilatia
reprezinta patrunderea aerului incarcat cu oxigen in plamini si eliminarea
aerului incarcat cu dioxid de carbon
are doi timpi $ inspiratia si expiratia
inspiratia este un act activ
consta in patrunderea aerului in plamin (aproximativ un volum de aer de %&&
ml) .!rin dilatarea diametrelor cavitatii toracice plam'nii urmeaza miscarile
cutiei toracice iar presiunea din interiorul lor scade cu (#) mm *g fata de
presiunea atmosferica
epiratia este un act in !are parte pasiv
consta in revenirea cutiei toracice la volumul initial prin +ncetarea contractiei
muschilor respiratori cu eliminarea unei cantitati de aer din plamini egala cu
cea inspirata
este influentata de
permeabilitatea cailor respiratorii
concentratia oxigenului in aerul respirat
maturitatea centrului respirator bulbar
expasiunea cutiei toracice
o difuzarea gazelor
este procesul prin care oxigenul din alveolele pulmonare trece in capilarele
perialveolare si ,-( din capilare trece in alveolele pulmonare
este influentata de
diferenta de presiune a -( in aerul alveolar si concentratia de -( din
singe
starea peretelui alveolar
m.rimea suprafetei alveolare
o etapa circulatorie
consta in conducerea oxigenului prin vasele arteriale la tesuturi si a
dioxidului de carbon adus de la tesuturi, prin vasele venoase, la pl.m'n
pentru a se elimina
este influentata de
/
cantitatea de hemoglobina din singe
debitul cardiac
numarul de hematii
permeabilitatea retelei periferice arteriale
o etapa tisulara
reprezinta schimbul de gaze dintre s'nge si tesuturi, cu ajutorul unui sistem
enzimatic complex
"actorii care influenteaza satisfacerea nevoii0
Factorii biologici:
# varsta #ritmul respirator variaza cu varsta1la copii este mai mare decat la adulti(ex0nn 23%r4min#
adult2/5r4min)1
# sexul# femei2/5r4min, barbati2/6r4min1
# statura# la persoanele inalte numarul respiratiilor4min este mai mic decat la persoanele scunde1
# in timpul somnului ritmul respirator se micsoreaza1
# activitatea musculara intensa creste ritmul respirator apreciabil #3&#%&r4min1antrenamentul influenteaza
ritmul respirator pecare#l poate reduce la 6#5r4min in repaos1
7itmul respirator creste in eforturi musculare, cand nevoia de -( creste.
# alimentatia# in perioada de digestie creste ritmul respirator datorita circulatiei intense a sangelui1hidratarea
corespunzatoare a organismului asigura elasticitatea si umiditatea tegumentelor si mucoaselor care participa
la actul respirator.
# postura#prin pozitia corecta a toracelui permite miscarile respiratorii normale in cele doua hemitorace. In
pozitia culcat frecventa respiratiei este mai mica decat in pozitia sezand1 in pozitie ortostatica numarul
respiratiei creste si mai mult.
Factorii psihologici:
# emotiile#influenteaza frecventa miscarilor respiratorii si starile de excitatie, impulsurile venind la centrul
respirator de la scoarta cerebrala sau din hipotalamus1
astfel starile emotionale , ca rasul, plansul, frica,furia,interesul,surpriza,determina schimbarea ritmului
respirator.
# durerea $influenteaza ritmul respirator, raceala sau caldura aplicata pe piele,pot determina hiperpneea.
Factori sociologici0
# mediul ambiant#concentratia de -( din aerul atmosferic favorizeaza respiratia, de asemenea si
umiditatea1fumul de tutun are influente negative asupra respiratiei si aparatului respirator,prin reducerea
capacitatii vitale a plamanului.
# climatul# sub influenta temperaturii ridicate ritmul respirator creste paralel cu cresterea temperaturii1 frigul
produce scaderea frecventei respiratorii1polipneea aparuta la o temperatura mai inalta,reprezinta un mijloc
de piardere de caldura a organismului.
# locul de munca# poluant este nefavorabil respiratie normale.
Astfel,mediul toxic si poluantii industriali (mineri, vopsitori, laboranti, constructori )determina scaderea
capacitatii vitale prin boli profesionale.
!rofesiuni ca 0aviator, scafandru,,necesita adaptare la specificul conditiilor de munca. Astfel,in caz de
presiune atmosferica scazuta,la inaltimi mari ,unde cantitatea de -( din aer este redusa,nu poate sa satisfaca
nevoile organismului.Avem impresia ca ne asfixiem,miscarile respiratorii se modifica,devin mai frecvente si
superficiale.Ele se normalizeaza daca se administreaza - pur .
#anifestati de independenta$
"recventa respiratie este data de numarul de respiratii pe min. In stare fiziologica este in functie de
# frecventa respiratiei
o reprezinta numarul de respiratii 4minut
(
o este influentata de virsta si de sex
la n n )& $ %& r4min
la ( ani (% #)% r4min
la /( ani /% $ (% r4min
adult /6 #/5 r4min
v'rstnic /% #(% r4min
Caracteristici ale freventei respiratiei0supla, regulata, ampla, pe nas, lenta si profunda.
A!p%itudinea respiratiei reprezinta volumul de aer care patrunde si se elimina din plaman la fiecare
respiratie. 7espiratia poate fi profunda sau superficiala.Amplitudinea respiratiei se midifica paralel cu
frecventa respiratiei. 8recventa mai mare a respiratiei este insotita de micsorarea amplitudinii respiratiei.
Rit!u% respiratiei#ritmul in stare normala, un ritm regulat, inspiratia si expiratia succedandu#se la intervale
constante. 7espiratia este ritmica.
Si!etria !iscari%or respiratorii. 9iscarile respiratorii ale celor doua hemitorace in stare normala sunt
simetrice, ritmice si abia vizibile.
&'o!ote%e respiratorii$ 7espiratie silentioasa, linistita fara efort pe nas. :neori in somn devine mai
zgomotoasa.
Tipu% de respiratie0 #respiratie de tip costal superior caracteristica la femei. ;e realizeaza prin dilatarea
diametrului anteroposterior si proiectia si ridicarea sternului.
#respiratie de tip costal inferior caracteristica la barbati. ;e realizeaza prin dilatarea
diametrului lateral.
#respiratie de tip abdominal sau diafragmatic#rolul cel mai important il are diafragmul,
prin marirea diametrului vertical al cutiei toracice1 caracteristica la copii si la batrani.
"ipul de respiratie se poate modifica in functie de activitatea desfasurata, imbracamintea prea
stramta,centuri sau in legatura cu unele stari patologice.
In mod normal , mucoasa respiratorie este umeda, secretii reduse, transparente . "usea este o
modificare a respiratiei datorita reflexelor de aparare. 7eprezinta o expiratie fortata care antreneaza secretii
din caile respiratorii.
- respiratie normala asigura o circulatie corespunzatoare, mobilizare buna, eliminari normale.
DEPENDENTA in satisfacerea nevoii.
Asistenta medicala culege date despre modul in care pacientul isi satisface nevoia de a respira si observa
urmatoarele probleme de dependenta0
#dispneea1
#alterarea vocii,
#obstructia cailor respiratorii.
Dispneea $simptom frecvent relatat de bolnav ca o sete imperioasa de aer cu senzatie de inecaciune,
respiratia fiind dificila si insotita uneori de neliniste2 sete de aer
,auze0 #boli ale inimii si ale plamanului, si ale cailor respiratorii superioare.
Manifestari de dependenta0
(ortopneea # bolnavul se va aseza intr#o pozitie fortata#pozitie sezand cu capul si trunchiul aplecate inainte si
cu bratele sprijinite, care favorizeaza respiratia.
(apneea )oprirea respiratiei1 Apnee se explica prin faptul ca eliminandu#se o mare de cantitate de ,-( din
sange, lipseste stimulul chimic al centrului respirator. aca respiratia fortata are loc intr#o atmosfera
incarcata de ,-( $ apneea nu apare.
aca aceasta se face intr#o atmosfera cu un procent mare de -( apneea poate sa dureze 6#5 min.
(*radipnee(reducerea frecventei respiratiei1
(ta+ipnee#cresterea frecventei respiratiei,
(respiratie superficia%a sau profunda
(+iperventi%atie( patrunderea cantitati mari de aer in plamani1
)
-hipoventilatie-patrunderea unei cantitati mici de aer in pamin
(tuse(expiratie fortata care antreneaza secretiile acumulate in caile respiratorii superioare, permitand
degajarea lor1
(epectoratie#eliminarea secretiilor din arborele traheo#bronsic, formate din mucus, puroi,sange, celule
descuamate1
(ciano,a# tegumentele de la nivelul extremitatilor de culoare albastruie#vinetie1
(+e!opti,ia ) hemoragie exteriorizata prin cavitatea bucala, provenind de la nivelul cailor
respiratorii # plamini
(,'o!ote respiratorii$ (raluri #romflante
# sibilante
# crepitante
#sufluri
#frecaturi pleurale
#murmur vezicular
#corna- # o inspiratie zgomotoasa uruitoare cauzata de obstacole in caile respiratorii, determinata de trecerea
aerului prin portiunea stramtata (laringe,trahee,bronhii)
#tira-u% # retractia tesuturilor moi in regiunea subclaviculara, intercostala,epigastrica, in timpul inspiratiei.
,ornajul si tirajul alaturi de bataia aripioarelor nazale $apar frecvent in brohopneumonii la sugari.
#cascatul#inspiratie fortata prelunga, cu gura larg deschisa si arata o anemie cerebrala
trecatoare1
#stranutul si sughitul# acte respiratorii modificate.
upa frecventa, amplitudinea si ritmicitatea respiratiei deosebim urmatoarele tipuri de dispnee0
./ Dispneea cu acce%erarea rit!u%ui respirator (tahipneee sau polipnee)
8recventa respiratiei este marita, amplitudinea micsorata, respiratia este superficiala dar ritmica.
;e intalneste in toate cazurile de reducere a suprafetei respiratorii, in bolile cardiace care tulbura hematoza in
anemii, stari toxi#infectioase,procese intraabdominale care ridica baza plamanilor si reduc suprafata
respiratorie(meteorizi,ascita,sarcina).
0/ Dispneea cu rarirea rit!u%ui respirator(bradipnee).
8recventa respiratiei poate sa scada la /(#/&#5r4min si mai putin. !aralel creste amplitudinea, iar
inspiratiile devin profunde. Aceasta forma de dispnee se intalneste in caz de obstacol in caile respiratorii. In
cadrul ei intalnim doua forme0
a) Dispneea inspiratorie sau *rad+ipneea inspiratorie#se caracterizeaza printr#o inspiratie
grea,anevoiasa fortata, constienta cu participarea activa a tuturor muschilor accesori. ;e intalneste in
obstacole ale cailor aeriene superioare. Inspiratia este insotita de tiraj si cornaj. Acest tip de respiratie mai
poate aparea in caz de paralizie incompleta a muschilor respiratorii.
b) Dispneea epiratorie sau *radi+pneea epiratorie se caracterizeaza printr#o inspiratie relativ
normala,urmata de o expiratie grea, penibila fortata, constienta, zgomotoasa, insotita adesea de un geamat.
Apare in obsacole in caile respiratorii superioare ca astm bronsic sau bronsiolita capilara (spasm, obstructia
bronhiolelor) enfizem pulmonar# datorita lipsei de elasticitate a plamanilor care impiedica retractia lor
fiziologica necesitand interventia muschilor respiratori.
1/ Dispneea cu pertur*are rit!ica si periodica a respiratiei/ 7espiratia pierde ritmul ei normal
modificarile de ritm manifestandu#se dupa o periodicitate ritmica. Aceste modificari se datoresc perturbarilor
functionale ale centrilor respiratori. eosebim forme0
a) dispneea C+e2ne )Sto3es formata din succesiunea ciclica a unor perioade de respiratie accelarata
intrerupte prin scurte perioade de apnee. 9iscarile respiratorii sunt superficiale la inceput apoi devin din ce
in ce mai ample1 paralel cu cresterea amplitudinii creste si frecventa lor pana la un maxim. in acest moment
incepe sa scada atat frecventa cat si amplitudinea pana se instaleaza o perioada de apnee de %#(sec.
Aceasta respiratie in imbolnaviri insotite de hipertensiune intracraniana ca tumori si hemoragii cerebrale,
meningite, arterioscleroza cerebrala, insuficienta respiratorie, uremie.
3
b) dispneea 4uss!au%(se caracterizeaza printr#o bradipnee foarte accentuata, cu o inspiratie profunda si
zgomotoasa urmata de o pauza lunga si apoi o expiratie tot asa de lunga. 8recventa miscarilor respiratorii
scade pana la /&#5r4min si mai mult. ;e constata in hipertensiune intracraniana, infectii grave, coma
diabetica,agonie.
c) dispneea Bauc+ut(se caracterizeaza prin inversarea timpilor respiratiei normale, in sensul prelungirii
inspiratiei fata de o expiratie mult scurtata. ,iclul respirator este format dintr#o inspiratie lunga si fortata, o
pauza si expiratie brusca,scurta dupa care urmeaza inspiratia ciclului urmator fara pauza. Este insotita de
bataile aripioarelor nazale si de cianoza. ;e intalneste in bronhopneumonia copilului.
d) dispneea Biot(se caracterizeaza prin miscari respiratorii ritmice, de amplitudine normala dar despartite de
pauze de /&#)& secunde. Este intalnita in meningite, stari comatoase si in agonie, reprezentand stadiul
preletal fiind determinata de scaderea excitabilitatii centrului respirator.
5.Dispneea de,ordonata ( miscarile respiratorii au amplitudini diferite, despartite de intervale,
inspiratia si expiratia pot deveni sacadate modificarile nu se repeta la intervale regulate. Este determinata de
o dereglare grava a centrilor respiratori prin procese intracraniene (encefalite, tumori, hemoragii cerebrale,
insolatie), toxiinfectioase (cu alcool, infectii grave) umorale sau neuroreflexe (dureri foarte accentuate,
emotii mari sau stari de incordare nervoasa).
6. Dispneea de efort ( indica saturatia insuficienta a organismului cu oxigen in timpul efortului
datorita tulburarii sau incetinirii circulatiei. Intalnita in imbolnaviri ale aparatului renal sau aparatul
respirator.
7/ Dispneea de decu*it ( apare in pozitia culcat si impune bolnavului pozitia sezand,tradeaza o
circulatie insuficienta in plaman datorita reducerii suprafetei respiratorii prin procese inflamatoare.
8. Dispneea de repaus # este o dispnee permanenta care apare si in pozitie de ortopnee. ;e datoreste
unui obstacol in caile respiratorii, unor tulburari de reglare centrala sau unei insuficiente circulatorii.
9/ Dispneea paroistica # apare in accese repetate, atat ziua cat si noaptea. Este intalnita in astm
bronhsic, astm cardiac si edem pulmonar. ispneea din astmul bronhsic se observa mai ales dimineata si se
datoreste contractiei spastice a bronhiolelor care ingreuneaza expiratia aerului din plaman. ,ea din astmul
cardiac si edemul pulmonar se intalneste mai ales noaptea datorita insuficientei acute ventriculare stangi.
:. Dispneea accidenta%a # apare neasteptat datorita unei a schimbului de gaze in cursul unor
procese patologice ale plamanului si cailor respiratorii(bronhopneumonie, pneumonie, infarct
pulmonar,pneumotorax sufocant, corpi straini intralaringieni, crup difteric, laringita subglotica si in
intoxicatii cu dioxid de carbon).
Interventii%e asistentei in dispnee
asezarea bolnavului la pat in pozitie corecta,repaus fizic si psihic, obligatoriu1
aerisirea camerei, umezirea aerului1
linistirea bolnavului,reducerea anxietatii1
se sterge bolonavul de transpiratie,
se administreaza oxigen pe sonda nazala 1
se anunta medicul 1
efectueaza tratamentul medicamentos indicat de medic.
A%terarea vocii poate fi cauzata de procese inflamatorii la nivelul cailor respiratorii superioare# nas,
faringe, laringe.
Manifestari de dependenta:
Afonie=pierderea vocii, imposibilitatea de a vorbi,
Disfonie2tulburari ale emisiunii vocale interesand inaltimea, intensitatea si timbrul vocii. ;e
manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa (in laringita acuta sau cronica, in leziunile nervului recurent
stang,voce bitonala )
Afazie2 incapacitatea de a se exprima corect verbal
Senzatie de sufocare#lipsa de aer.
O*structia cai%or respiratorii poate fi produsa de procese inflamatorii la acest nivel cat si de
prezenta unor corpi straini patrunsi accidental in caile respiratorii.
%
Manifestari de dependenta:
Respiratie dificila pe nas; bolnavul respira pe gura.
Dificultate sau incapacitate de a respira1
Secretii dense sau abundente nazale-secretii mucoase purulente care impiedica respiratia1
use- uscata, persistenta, <uintoasa1
Defor!ari ale nasului- traumatisme, deviatie de sept1
"pista#isului-hemoragie nazala.
Surse de dificultate care impiedica satisfacerea nevoii de a respira:
Surse de ordin fizic:
$nfla!atia !ucoasei nazale, faringiene, bronshice, traheale, pulmonare.
abagis!ul favorizeaza dezvoltarea unor conditii disfunctionale majore. 8umatul actioneaza asupra
miscarilor ciliare de la nivelul mucoasei respiratorii pe care le paralizeaza facand posibila aparitia
emfizemului si ale bolilor cronice respiratorii.
%bstructia cailor respiratorii: obezitatea care duce la reducerea volumului cutiei toracice
1bandajele toracice1 dezechilibrul hidroelectrolitic, durerea.
Surse de ordin psihologic$anxietatea, stresul,situatia de criza.
Surse de ordin sociologic0altitudine 3&&&#%&&&m cunoscuta sub numele de =rau de munte>, poluarea,
umezeala.
Lipsa de cunostiinte# in ceea ce priveste propria persoana,
#in ce priveste combaterea mediului poluant .
Interventii%e asistentei !edica%e pentru pacientu% cu deficiente respiratorii

O*iective Interventii proprii si de%e'ate
!acientul sa respire liber, pe nas
si sa prezinte mucoase
respiratorii umede
#indeparteaza secretiile nazale,
#umezeste aerul din incapere,
#asigura fluidifiierea secretiilor nazale prin instilatii nazale
efectuate la indicatia medicului cu0 bixtonim,mentorim etc.
#administreaza tratament medicamentos cu septolete, tantum verde
#asigura hidratare suficienta in functie de necesitatile fiecarui
organism cu ceaiuri calde.
!acientul sa prezinta cai
respiratorii permeabile si o buna
respiratie
la nivelul pla!anilor si bronhiilor
#invata pacientul sa tuseasca si sa expectoreze in scuipatori speciale
si sa colecteze sputa,
#noteaza in foaia de temperatura expectoratia,
#aspira secretiile bronsice daca este cazul,
# invata bolnavul sa se aseze in pozitie sezand sau semisezand cand
tuseste, expectoreaza sau prezinta dispnee,
#aseaza pacientul in pozitie de drena- postura% pentru drenarea
secretiilor din caile respiratorii inferioare,
#stimuleaza tusea si expectoratia bolnavului prin tapotaj toracic la
baza plamanului,
#administreaza la indicatia medicului tratamentul prescris
(antitusive, bronhodilatatoare,expectorante,decongestionante ale
mucoasei traheobronsice),
#oxigenoterapie la indicatia medicului,
#intubatie orotraheala sau traheostomie,
#respiratie artificiala asistata.
6
-prirea epistaxisului #aseaza pacientul in decubit dorsal, cu capul in hiperxtensie,
#comprima cu policele pe septul nazal nara care sangereaza, timp de
%#/& min,
#recomanda pacientului sa nu sufle nasul,
#anunta medicul.
#linisteste bolnavul pana la sosirea medicului si#l supravegheaza.
!acientul sa prezinte confort
psihic
#asistenta sustine si incurajeaza pacientul in timpul aplicarii
tehnicilor de ingrijire si ii solicita colaborarea,
#ii explica in ce consta tehnica si necesitatea acesteia pentru
vindecare,
#reducerea anxietatii pacientului.!acientul nu v#a fi lasat singur
,asistenta il ajuta si linisteste pana la venirea madicului.
,ombaterea durerii toracice #aseaza bolnavul pe partea opusa durerii toracice in pozitie sezanda
sau semisezanda,
#linisteste pacientul pshic,
#administreaza tratamentul prescris de medic in functie de originea
durerii,
#educa pacientul in efectuarea gimnasticii respiratorii si a tehnicilor
de relaxare,
#combaterea sughitului,
#combaterea tusei 1
!revenirea complicatiilor si
asigurarea rezistentei crescute
fata de infectii
#asistenta va efectua educatie sanitara pacientului pentru a folosi
batista individuala pentru indepartarea secretiilor nazale,
#educa pacientul sa evite aglomeratiile si schimbarile bruste de
temperatura,
#educa pacientul sa evite zonele poluante,
#educa pacientul sa renunte la tutun,
#educa pacientul sa se duca la medic pentru tratament in cazul
aparitiei unei deficiente respiratorii.
#educa pacientul sa respecte tratamentul medicamentos indicat de
medic1
# sa sa evite alergenii

Proces de nursin' pentru pacientu% cu afectiuni respiratorii
Cu%e'ere de date
#referitoare la pacient0 #date fixe,
#date variabile,
Identificarea problemelor de dependenta si stabilirea diagnosticelor de nursing0
probleme posibile0#alterarea vocii,
#obstructia cailor respiratorii,
#cianoza,
#tusea,
#durerea,
#expectoratia.
?
Dia'nostic de nursin';P/E/S
a) dispneea cauzata de alterarea functiei respiratorii manifestata prin bradihpnee si cianoza buzelor,
b) obstructia cailor respiratorii cauzata de proces infectios faringian manifestata prin dificultate de a respira
datorita secretiilor dense,
Sta*i%irea o*iective%or de in'ri-ire
a) pacientul sa prezinta diminuarea dispneei in (3h
b) pacientul sa prezinte cai respiratorii libere in (3h
Interventii%e asistentei, proprii si de%e'ate/
a)#masurarea si notarea respiratiei in foaia de temperatura a bolnavului,
#aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau semisezanda pentru favorizarea respiratiei usoare,
#administreaza oxigen la indicatia medicului,
#invata tehnici de relaxeaza care facilizeaza satisfacerea nevoii,
#linisteste pacientul si il sterge de transpiratie pana la sosirea medicului,
#administreaza la indicatia medicului medicatie antispastica, bronhodilatatoare etc.
b)#dezobstrueaza caile prin aspirarea secretiilor abundente vascoase,
#aseaza bolnavul in pozitie sezanda si provoaca tusea pentru a ajuta expectoratia bolnavului,
#administreaza lichide calde (ceai cu lamaie ) pacientului,
#asigura conditii de mediu (umiditatea si temperatura),
#administreaza la indicatia medicului mucolitice si expectorante.
Efectueaza educatia sanitara a pacientului0
#evitarea frigului si umezelii,
#evitarea alergenilor,
#interzicerea tutunului si cafelei,
#continuarea tratamentului medicamentos,
#revenirea la control medical,
#informarea pacientului despre factorii de risc si prevenirea complicatiilor.
Eva%uarea in'ri-iri%or
;e evalueaza0 #prezenta sau absenta dificultatilor respiratorii,
#cianoza, culoarea tegumentelor
#expectoratia,
#tusea,
#starea de anxietatea a pacientului,
#nivelul de cunostinte.
aca bilantul este favorabil starea pacientului este ameliorata, stationara # nivel de dependenta
minor sau independent.
aca bilantul este negativ starea pacientului agravata, # nivel de dependenta major pacient
dependent1 planul de nursing necesita revizuirea etapelor de ingrijire stabilirea altor obiective si alte
interventii care sa duca la ameliorarea respiratiei si castigarea independentei pacientului
CIRCULA<IA
Defini=ie$ circula@ia este miAcarea s'ngelui +n interiorul vaselor sangvine, cu rolul de a transporta substan@e
nutritive Ai oxigen la @esuturi Ai de a efectua transportul produAilor de catabolism de la @esuturi la organele
excretoare.
;istemul cardiovascular este format din inim. , vase sanguine Ai limfatice .
Independen=a >n satisfacerea circu%a=iei
Pu%su% este reprezinta expansiunea ritmica a arterelor , care se comprima pe un plan osos si este
sincrona cu sistola ventriculara
#pulsul ia nastere din conflictul dintre singele existent in sistemul arterial si cel impins in timpul
sistolei
5
ilatarea aortei la originea sa, cu creAterea presiunii datorit. s'ngelui expulzat de ventricul, cuprinde
sub forma unei vibra@ii care se propag. de#a lungul pere@ilor vasculari +ntregul teritoriu vascular cu presiune
ridicat.. Este unda pulsului. Ea nu este identic. cu viteza s'ngelui +n aort. (%& cm4s +n sistol.), ci superioar.
acesteia (3 $ % m4s).
8iecare contrac@ie cardiac. ventricular. genereaz. o und. de presiune care se propag. de#a lungul
aortei Ai a ramurilor sale, pulsul.
:nda pulsatil. arterial., care se palpeaz. prin comprimarea arterei pe o suprafa@. rigid. const. +ntr#o
destindere a pere@ilor arteriali, cu creAterea presiunii Ai a diametrului arterei respective. ,aracterele undei
pulsatile depind de for@a de contrac@ie cardiac., de volumul sistolic Ai de presiunea arterial., precum Ai de
elasticitatea arterelor.
!ulsul reflect. starea func@ional. a inimii Ai a sistemului arterial.
CALITIL !"LS"L"I
;e apreciaz. +n mod subiectiv prin palpare, sau +n mod obiectiv prin analiza sfigmogramei. Bn mod
uzual, +n practica medical., palpatoriu aceste calit.@i fundamentale sunt0
C frecven@a1
C ritmul1
C viteza sau celeritatea1
C amplitudinea sau volum1
C tensiunea.
,alit.@ile pulsului depind de frecven@a si ritmul cardiac, debitul sistolic, elasticitatea vaselor Ai
presiunea arterial., viteza Ai v'scuozitatea s'ngelui etc. Ai au importan@. diagnostic..
"recven=a se apreciaz. num.r'nd pulsa@iile timp de un minut1 cu rare excep@ii este egal. cu
frecven@a contrac@iilor cardiace, la adult fiind cuprins. +ntre 6&#5&4min. ,reAterea frecven@ei se numeAte
tahicardie (puls fre<uentus), iar sc.derea, bradicardie (puls rarus).
8recven@a pulsului variaz. +n func@ie de o multitudine de factori?*io%o'ici,psi+o%o'ici,socio%o'ici@0
&'rsta: frecven@a pulsului scade odat. cu v'rsta.
Se#ul: +n general, femeile au o frecven@. mai crescut. dec't b.rba@ii.
Masa corporal(: persoanele hiperponderale au o frecven@. crescut. +n raport cu cele normo Ai
hipoponderale.
Activitatea: +n timpul activit.@ii, frecven@a pulsului se m.reAte. Exist. +ns. un paradox0 efectuarea
unor exerci@ii pe durat. scurt. m.resc frecven@a cardiac., dar exerci@iile pe termen lung, o micAoreaz.. Acest
fapt ne argumenteaz. de ce sportivii au un puls cu frecven@. mai sc.zut..
e!peratura: frecven@a pulsului este direct propor@ional. cu temperatura.
Starea psihic(: rata pulsului creAte +n st.rile emotive din cauza stimul.rii simpaticului.
Durerea acut(: rata pulsului creAte.
)e!oragia: frecven@a creAte din cauza mecanismelor compensatorii, prin stimulare simpatic..
*ostura: pozi@ia de decubit scade frecven@a pulsului, +n timp de ortostatismul o ridic..
Rit!ul circadian: frecven@a pulsului este mai crescut. seara Ai mai sc.zut. +n prima parte a zilei.
+n(l,i!ea corporal(: persoanele scunde au frecven,a pulsului !ai !are dec't a celor -nalte.
Ali!enta,ia: frecven,a pulsului cre/te -n ti!pul digestiei.
"fortul fizic: frecven,a pulsului cre/te -n ti!pul efortului /i scade dup( -ncetarea acestuia.
So!nul: -n ti!pul so!nului frecven,a pulsului este !ai redus(.
Mediul a!biant: concentra,ia -n o#igen a aerului inspirat0influen,eaz( valoarea pulsului.
Rit!u% se refer. la intervalul dintre dou. pulsa@ii succesive1 un interval constant caracterizeaz. un
puls regulat (puls regularis) sau rit!ic, iar modificarea intervalului caracterizeaz. un puls neregulat (puls
iregularis) sau arit!ic. Aritmia poate fi intermitent. c'nd pe un fond de ritm regulat intervin unele
neregularit.@i izolate (exemplu extrasistole), sau absolut. (exemplu fibrila@ia atrial.). !rezen@a aritmiei va fi
confirmat. prin electrocardiogram. sau prin aplicarea unui monitor *olter.
D
Vite,a ?ce%eritatea@ indic. rapiditatea cu care apare Ai dispare unda pulsatil. arterial.. *ulsul celer
este considerat atunci c'nd unda pulsatil. apare Ai dispare cu rapiditate. *ulsul tardus este un un puls care se
palpeaz. un timp mai +ndelungat, deoarece distensia arterei se face cu +nt'rziere.
A!p%itudinea se refer. la m.rimea undei de puls. ;e disting0 un puls a!plu (puls magnus), care
izbeAte cu for@. degetul Ai un puls !ic (puls parvus), slab perceptibil.
Tensiunea se apreciaz. dup. for@a necesar. pentru a comprima artera Ai a ob@ine dispari@ia pulsului.
in acest punct de vedere se distinge un puls dur (puls durus), greu comprimabil Ai un puls !oale (puls
mollis), uAor depresibil. "ensiunea pulsului este determinat. de elasticitatea pere@ilor arteriali. Elasticitatea
sau expansibilitatea arterial. nu afecteaz. rata, ritmul sau amplitudinea pulsului, dar reflect. starea general. a
sistemului vascular periferic.
E'a%itatea se refer. la caracteristicile pulsului radial interpretate prin compara@ie la ambele membre.
Inegalitatea caracteristicilor indic. anumite tulbur.ri cum ar fi0 prezen@a trombilor, anomalii vasculare, etc.
#anifestAri de independen=A
PRESIUNEA ARTERIALA
!resiunea exercitat. de s'ngele circulant asupra pere@ilor arteriali poart. denumirea de tensiune
arterial.. ;'ngele circul. sub o anumit. presiune +ntre@inut. de contrac@iile ritmice ale inimii (de for@a de
contrac@ie a inimii), de elasticitatea pere@ilor arteriali Ai de rezisten@a periferic. total. a arborelui arterial, +n
func@ie de calibrul vaselor mici Ai de v'scozitatea s'ngelui.
"ensiunea arterial. scade de la centru c.tre periferie. Ea variaz. +n raport cu fazele revolu@iei
cardiace. Bn condi@ii normale, presiunea are, la +nceputul undei pulsatile de la sf'rAitul undei diastolice (pd $
presiunea diastolica minima) valoarea de 5& mm *g1 +n sistol. ajunge un v'rf maxim (ps $ presiunea
sistolic. sau maxim.) de /(& mm *g. iferen@a +ntre cele dou. valori (ps $ pd) de aproximativ 3& mm *g
constituie amplitudinea presiunii sau a pulsului.
eci, presiunea arterial. are dou. valori0
sistolic( numit. Ai tensiune arterial. !a#i!( 1
diastolic( numit. Ai tensiune arterial. !ini!(.
"ensiunea arterial. poate fi apreciat. dup. tensiunea pulsului, cele dou. valori fiind +n interrela@ie.
Vasodi%ata=ia scade tensiunea arterial..
Vasoconstric=ia ridic. tensiunea arterial..
Ealorile tensiunii arteriale sunt variabile cu tonusul neurovegetativ,starea glandelor endocrine,starea vaselor,
volumul s'ngelui circulant Ai al urinei.
#I$I%L%&IA !RSI"'II ARTRIAL
!resiunea s'ngelui +n arborele arterial reflect. echilibrul dintre diverAi factori precum0 debitul cardiac,
rezisten@a vascular. periferic., volumul s'ngelui, elasticitatea pere@ilor arteriali, v'scozitatea s'ngelui. :n
factor perturbat antreneaz. afectarea altuia pentru c. ei se afl. +ntr#o continu. interdependen@..
e exemplu, creAterea volumului sanguin creAte debitul cardiac. Bn tabelul de mai jos se relev. cum
fiecare factor influen@eaz. presiunea arterial..
fecte hemodinamice ale presiunii arteriale
CreBterea presiunii arteria%e DescreBterea presiunii arteria%e
creAte debitul cardiac
creAte rezisten@a vascular. periferic.
creAte volumul sanguin
scade debitul cardiac
scade rezisten@a vascular.
periferic.
/&
creAte v'scozitatea s'ngelui
descreAte elasticitatea pere@ilor arteriali
scade volumul sanguin
scade v'scozitatea s'ngelui
"ACTORI CARE IN"LUEN<EA&C PRESIUNEA ARTERIALC
!resiunea arterial. nu r.m'ne constant. dec't +n anumite limite. Exist. o multitudine de
factori?*io%o'ici, psi+o%o'ici,socio%o'ici@ Ai de condi@ii +n care valorile tensionale variaz.. :nii dintre aceAti
factori intervin chiar pe parcursul unei zile. ,unoaAterea acestor factori conduce la o interpretare corect. a
valorilor tensiunii arteriale.
VDrsta
e#a lungul vie@ii presiunea arterial. cap.t. valori diferite pentru c. odat. cu creAterea Ai apoi
+naintarea +n v'rst. a individului se schimb. condi@iile anatomo#fiziologice Ai psihosociale.
Bn copil.rie valorile tensiunii arteriale sunt mai mici, dar la pubertate Ai +n adolescen@. ele pot varia
de la individ la individ, dar Ai la acelaAi individ pe parcursul unei zile sau pe o scurt. perioad. de timp. Acest
lucru are drept cauz. instabilitatea hormonal. pe de o parte, caracteristic. acestei categorii de v'rst. Ai
diferen@ele de talie +ntre indivizi, pe de alt. parte. !entru v'rsta cuprins. +ntre /) Ai /5 ani valorile tensiunii
arteriale se vor +ncadra +n intervalul /(&#/3& 4 ?&#5& mm*g, uAor mai crescute la b.ie@i.
Fa adul@i valorile tind s. creasc. odat. cu +naintarea +n v'rst.. Ealoarea normal. standard pentru un
adult de v'rst. medie este de /(&45& mm*g. - presiune sistolic. sub /3& mm*g Ai una diastolic. sub D&
mm*g este considerat., de asemenea normal.. Fa persoanele v'rstnice valorile normale se g.sesc +n
intervalul /3&#/6& 4 5&#D& mm*g.
Seu%
Bn copil.rie nu se +nregistreaz. diferen@e semnificative +ntre sexe, +n ceea ce priveAte valoarea
tensiunii arteriale. up. pubertate indivizii de sex masculin prezint. o tensiune arterial. variabil., mai
ridicat. dec't a femeilor din cauza varia@iei hormonale accentuate. up. climacterium, la femei, tensiunea
arterial. tinde s. creasc. Ai devine mai ridicat. dec't la b.rba@ii de aceeaAi v'rst..
Rasa
;e pare c. popula@ia de culoare +nregistreaz. valori tensionale mai mari dec't popula@ia alb.,
prezent'nd mult mai multe cazuri de hipertensiune. Acest fapt se datoreaz. factorilor genetici Ai mai pu@in
celor de mediu.
Stresu%
;t.rile afective care stimuleaz. sistemul nervos simpatic cresc frecven@a cardiac., cresc'nd
deopotriv. output#ul cardiac Ai rezisten@a vascular. periferic.. !e cale de consecin@., anxietatea, frica Ai
stresul emo@ional, +n general, conduc la creAterea tensiunii arteriale.
Rit!u% circadian
Bn cursul unei zile valorile tensiunii arteriale variaz. +n func@ie de mai mul@i factori, cel mai
important fiind activitatea. -dihna Ai somnul influen@eaz. de asemenea valorile tensiunii arteriale. ,hiar dac.
nu to@i indivizii prezint. aceleaAi paternuri +n evolu@ia tensiunii arteriale pe parcursul zilei, la cei mai mul@i,
valorile sunt mai sc.zute diminea@a, cresc'nd uAor +n timpul zilei, pentru ca seara s. se +nregistreze cele mai
ridicate valori. ,easul biologic are +ns. particularit.@i individuale.
#edica=ia
:nele substan@e medicamentoase pot afecta +n mod direct sau indirect tensiunea arterial.. e
exemplu, narcoticele pot sc.dea tensiunea arterial., iar substan@ele psihoactive cum ar fi cofeina sau efedrina
o pot creAte.
E!o=ii%e, *ucurii%e, anietatea determin. creAterea tensiunii arteriale.
C%i!atu%$ frigul produce vasoconstric@ie, tensiunea arterial. creAte1
c.ldura produce vasodilata@ie,deci tensiunea arterial. scade.
//
#anifestAri de independen=A
"ensiunea minim. se ob@ine +n timpul diastolei
"ensiunea maxim. se ob@ine +n timpul sistolei ventriculare.
E'rsta / $ ) ani "A max ?% $ D& mm *g
"A min %& $ 6& mm *g
E'rsta 3 $ // ani "A max D& $ //& mm *g
"A min %& $ 6% mm *g
E'rsta /( $ /% ani "A max /&& $ /(& mm *g
"A min 6& $ ?% mm *g
Adult "A max //% $ /3& mm *g
"A min ?% $ D& mm *g
E'rstnic "A max peste /%& mm *g
"A min peste D& mm*g
"ensiunea diferen@ial. reprezint. diferen@a dintre "A max Ai "A min.
9en@inerea raportului dintre "A max Ai "A min 0 "A min2("A max4()
(I!RT'SI"'A ARTRIAL
Ealorile ridicate ale tensiunii sistolice, diastolice sau ambelor, reprezint. ceea ce +n patologie se
cheam. hipertensiune arterial(. *"A reprezint. cel mai mare risc pentru producerea atacurilor cerebrale Ai
cardiace fiind responsabil., +n cea mai mare m.sur. de moartea unui important sector popula@ional.
-rganiza@ia 9ondial. a ;.n.t.@ii a stabilit ca repere limitele peste care se consider. hipertensiune arterial..
Astfel, indiferent de v'rst., chiar la b.tr'ni, dac. tensiunea arterial. sistolic. dep.AeAte valoarea de /3&
mm*g, iar cea diastolic., D& mm*g se consider. hipertensiune arterial.. Important de Atiut este faptul c.,
indiferent dac. numai una dintre valori este crescut., vorbim despre hipertensiune. ;#a constatat c. la adultul
t'n.r chiar Ai aceste limite valorice reprezint. risc de apari@ie a bolilor cardiace. AAa s#a ajuns la concluzia c.
valorile maxime cuprinse +n intervalul /(&#/3& mm*g trebuie considerate prehipertensiune arterial..
Asistenta medical. poate educa clientul asupra riscurilor hipertensiunii, conAtientiz'ndu#l c't de
necesar este ca tensiunea arterial. s. fie sub control.
Clasificarea tensiunii arteriale
Sisto%icA ?!ai!A@ Diasto%icA ?!ini!A@
)alori Categorie )alori Categorie
G /3& "ensiune arterial. normal.
/3& $ /6& *ipertensiune arterial. medie
/6& $ (&& *ipertensiune arterial. moderat.
H (&& *ipertensiune arterial. sever.
G 5% "ensiune arterial. normal.
5% $ D& Fimita superioar. a "A normale
D& $ /&3 *ipertensiune arterial. medie
/&% $ //3 *ipertensiune arterial. moderat.
H //% *ipertensiune arterial. sever.
#ANI"ESTCRI DE DEPENDEN<C
creAterea moderat. a valorilor "A tranzitorie
creAterea permanent. a valorilor "A
cefalee occipital. cu caracter pulsatil, frecvent diminea@a
hemoragii (epistaxis, metroragii)
dureri precordiale
dispnee la efort
ame@eli
astenie, oboseal.
/(
tulbur.ri de vedere
tulbur.ri de memorie Ai concentrare
parestezii
EIPOTENSIUNEA ARTERIALC
Ealorile sc.zute, sub limita normal., at't pentru presiunea sistolic., c't Ai pentru cea diastolic.
(inclusiv pentru ambele) denumesc hipotensiunea arterial.. *ipotensiunea este deci, termenul medical ce
desemneaz. o valoare a tensiunii arteriale sub D&46& mm*g/ Fn func=ie de duratA +ipotensiunea poate fi
trecAtoare sau per!anentA, iar >n func=ie de etio%o'ie poate fi +ipotensiune arteria%A esen=ia%A(apare +n
absen@a unei cauze necunoscute Ai se +nt'lneAte frecvent la persoanele care fac mari eforturi intelectuale, din
cauza deregl.rilor mecanismelor nervoase Ai endocrine care men@in regimul circula@iei), si!pto!aticA(se
+nt'lneAte +n insuficien@a suprarenal., intoxica@ii cu alcool sau nicotin., pericardita constrictiv., stenoza
aortic. sau mitral., tumori cerebral., boli cronice caAectizante av'nd prognosticul bolilor de baz.) Ai
ortostaticA. ;c.derea tensiunii arteriale este influen@at. de anumite condi@ii descrise la fiziologia presiunii
arteriale, +ns. se +nt'lneAte, desigur, Ai +n condi@ii patologice.
"ensiunea arterial. normal. este situat. de obicei +n jurul valorii de /(&45& (sistolic.4diastolic.). Fa
oamenii s.n.toAi, +n special la sportivi, hipotensiunea reprezint. un semn de bun. func@ionare a sistemului
cardiovascular. "otuAi, hipotensiunea poate fi expresia unei anumite afec@iuni, +n special la persoanele
v'rstnice. Bn r'ndul acestei popula@ii, hipotensiunea poate determina un flux sanguin inadecvat la inim.,
creier Ai alte organe vitale.
Eipotensiunea acutA survenit. brusc poate fi urmarea unor r.ni grave sau a unei hemoragii interne
cu pierdere mare de s'nge, intoxica@ii acute, st.ri de Aoc(cardiogen, infec@ios, anafilactic).
Eipotensiunea cronica nu este grav.. !roblemele reale apar atunci c'nd tensiunea scade brusc Ai
creierul este privat de un flux sanguin necesar oxigen.rii sale. Acest fenomen poate duce la apari@ia vertijului
(senza@ie de ame@eal.). Ea apare de obicei la ridicarea brusc. +n pozi@ie ortostatic. din pozi@ie de decubit sau
din pozi@ie Aezand.. Bn asemenea cazuri, acest tip de hipotensiune este cunoscuta sub denumirea de
hipotensiune postural(, hipotensiune ortostatic( sau hipotensiune ortostatic. mediat. neuronal.
Eipotensiunea postura%A este considerat. ca o imposibilitate a sistemului nervos autonom
(reprezentat de por@iunea din sistemul nervos care controleaz. activit.@ile vitale involuntare, cum ar fi b.t.ile
inimii) de a reac@iona corespunzator la modific.ri bruAte. Bn momentul +n care o persoan. st. +n pozi@ie
ortostatic., o cantitate de s'nge se scurge +n extremit.@ile inferioare ale corpului. ac. sistemele adaptative
ale organismului nu ar interveni, acest fenomen ar avea ca rezultat sc.derea presiunii arteriale. ,u toate
acestea, +n mod normal, organismul compenseaz. acest deficit prin trimiterea unor semnale la nivelul inimii,
pentru ca aceasta s.#Ai adecveze func@ia de pomp., iar arterele s. se contracte. Aceste mecanisme
contracareaz. sc.derea tensiunii arteriale. ac. ele nu se produc +n mod corespunz.tor, apare hipotensiunea
postural..
At't inciden@a hipertensiunii c't Ai cea a hipotensiunii cresc odat. cu v'rsta, par@ial datorit. unor
modific.ri degenerative, normale. e asemenea, fluxul sanguin la nivel cerebral scade cu v'rsta, prin
+ngustarea lumenului arterial Ai prin pierderea elasticit.@ii vaselor. eci, prevalen@a hipotensiunii posturale
creAte, de asemenea, cu v'rsta1 se estimeaz. ca un procent de /&#(&I dintre persoanele v'rstnice au
hipotensiune postural..
#ANI"ESTCRI DE DEPENDEN<C
8recvent hipotensiunea este asimptomatic., fiind depistat. +nt'mpl.tor.:neori pot ap.rea 0
cefalee occipital.
astenie pronun@at.
insomnii
palpita@ii
transpira@ii
+n unele cazuri manifest.ri lipotimice
mai rar sincop. (pierderea de scurt. durat. a conAtien@ei Ai func@iilor vitale)
/)
Interven=ii%e asistentei !edica%e pentru !en=inerea independen=ei circu%a=iei san'uine
Asistenta medical*:
# exploreaz. deprinderile de respira@ie Ai circula@ie adecva@. ale pacientului1
- -nva,( pacientul :
s. fac. exerci@ii fizice zilnic, plimb.ri +n aer liber1
s. evite stresul psihic1
s. aib. un regim de via@. echilibrat, altern'nd perioadele de activitate cu cele de repaus1
s. +nl.ture obiceiurile d.un.toare ( +mbr.c.minte str'mpt., tabagism, mese copioase)1
-educ( pacientul :
pentru asigurarea condi@iilor igienice din +nc.pere1
s.#Ai men@in. tegumentele curate Ai integre1
s. aib. o alimenta@ie echilibrat. f.r. exces de gr.simi Ai clorur. de sodiu,aport de vitamine1
s. evite tutunul Ai consumul exagerat de alcool1
s. asaneze focarele de infec@ie din organism1
s. poarte +mbr.c.minte lejer., care s. nu st'njeneasc. circula@ia Ai +nc.l@.minte comod.1
s. evite sta@ionatul excesiv +n picioare1
s. efectueze controlul periodic al tensiunii arteriale.
Dependen=a >n satisfacerea nevoii
Cu%e'ere de date
$nfor!a,ii de ob,inut0 -ntreb(ri a1ut(toare:
+anifest*ri de dependen,*
*ulsul $ frecven@., ritm, amplitudine1
ensiunea arterial( $ sistolic. Ai diastolic.1
*rezen,a unor se!ne /i si!pto!e -n afec,iuni cardiovasculare0
# durere precordial(0 localizare, intensitate, iradiere, factori declanAatori,factori de
ameliorare1
- durerea din afec,iuni vasculare0 durerea +n afec@iuni arteriale Ai venoase periferice1
- durerea cu sediul -n ga!b(0 # este continu. sau intermitent.J
# este calmat. de repausJ
# apare la efortJ
# este +nso@it. de impoten@. func@ional.J
# palpita,ii0 # c'nd aparJ +n repaus sau la efortJ dup. abuz de alcool, tutun, cafea, ceaiJ dup.
stresJ dup. medicamenteJ
# durataJ
# cianoza: # localizare, intensitate,
# paloare
- dispneea0 durat., severitate, intensitate, de c'nd au ap.rut problemele respiratoriiJ A#@i luat
medicamente pentru problemele respiratoriiJ ac. da, cum va#@i sim@it dup. aceste medicamenteJ
# turgescen,a venelor 1ugulare0
- oboseal( la !ers0
- !anifest(ri nervoase: cefalee, acufene, fosfene, ame@eli
- !anifest(ri respiratorii0 hemoptizie, tuse cardiac.,
/3
# !anifest(ri digestive: gre@uri, v.rs.turi, meteorism, constipa@ie , dureri +n epigastru Ai
hipocondru drept etc.
# !anifest(ri cutanate0 edeme
# !anifest(ri generale: astenie, epuizare
#actori de risc :
# ali!enta,ia: echilibrat., dezechilibrat. sau +n excesJ respecta@i orarul meselorJ
- tutun0 de c'nd J c'tJ al@i membrii ai familiei fumeaz.J
# sedentaris!: ave@i o ocupa@ie sedentar.J merge@i pe jos sau cu mijloc de transport la serviciuJ ce sport
practica@iJ sta@i timp +ndelungat +n picioareJ
- !ediu: locui@i sau lucra@i +n mediu poluatJ
- an#ietate0 stres
Pro*%e!A de dependen=A$ Circula,ie inadecvat* 4 Alterarea ritmului cardiac -i a circula,iei
Surse de dificultate
e ordin fizic0 alterarea muAchiului cardiac, a pere@ilor arteriali, venoAi, obstruc@ii arteriale, supra+nc.rcarea
inimii.
e ordin psihologic0 anxietatea, stresul, situa@ia de criz..
Fipsa cunoaAterii $ cunoAtin@e insuficiente despre alimenta@ia echilibrat. despre sine, despre al@ii, despre
obiceiurile d.un.toare.
+anifest*ri de dependen,*
tegu!ente !odificate $ reci, palide, datorit. irig.rii insuficiente a pielii,
# cianotice # colora@i violacee a unghiilor, buzelor, lobului urechii
!odificarea frecven,ei pulsului $ bradicardie $ sc.derea frecven@ei pulsului
# tahicardie $ creAterea frecven@ei pulsului
!odific(ri de volu! al pulsului $ puls filiform cu volum redus abia perceptibil
# puls asimetric $ volumul diferit al pulsului la artere simetrice
!odific(ri de rit! al pulsului $ puls aritmic $ pauze inegale +ntre pulsa@ii
# puls dicrot $ se percep dou. pulsa@ii una puternic. Ai alta slab. urmat. de pauz.
!odific(ri ale tensiunii arteriale # hipertensiune arterial. $ creAterea "A peste valorile normale
# hipotensiune arterial. $ sc.derea "A sub valorile normale
# tensiune arterial. diferit. la segmente simetrice( bra@ st'ng, drept)
# modific.ri ale "A diferen@iale $ varia@iile "A max Ai "A min nu se fac
paralel
ede!e $ acumulare de lichid seros +n @esuturi
varice $ dilat.ri ale venelor superficiale
he!oroizi # dilatarea plexurilor venoase anale Ai din partea terminal. a rectului cu apari@ie de
procese inflamatorii Ai trombotice
hipo#e!ie 2 sc.derea cantit.@ii de oxigen din s'nge
hipo#ie $ diminuarea cantit.@ii de oxigen din @esuturi
lemente de supraveghere -i interven,ii specifice pro.lemelor de dependen,*
%.iectivele vizeaz*:
!acientul s. prezinte circula@ie adecvat.
!acientul s. fie echilibrat psihic
,ombaterea durerii
!revenirea complica@iilor imediate Ai tardive
/%
!romovarea confortului fizic Ai psihic al pacientului
Asigurarea unui aport nutri@ional adecvat
,ombaterea infec@iilor
8avorizarea circula@iei arteriale, venoase
Interven,iile autonome -i delegate ale asistentei medicale
#Asigur. pacientului un maxim de confort fizic Ai psihic
#Explic. pacientului necesitatea repausului la pat
#;upravegheaz. func@ia respiratorie Ai circulatorie pentru asigurarea unei bune oxigen.ri
#Bnva@. pacientul0
;. +ntrerup. consumul de tutun , alcool
;. aib. alimenta@ie uAor digerabil. bogat. +n fructe, zarzavaturi ,s. asigure un aport caloric
corespunz.tor nevoilor reale Ai sa cuprind. to@i compuAii principali ai alimenta@iei inclusiv vitamine Ai s.ruri
minerale
;. reduc. gr.simile Ai clorura de sodiu din alimenta@ie
;. evite frigul, umezeala, stresul psihic
#;upravegherea func@iilor vitale Ai a st.rii mentale, notarea func@iilor vitale +n foaia de temperatur.
#Ajut. pacientul +n satisfacerea nevoilor fundamentale
#Aplic. tehnici de favorizare a circula@iei0 exerci@ii active, pasive, masaje, mobiliz.ri
#!reg.tirea pacientului pentru examin.ri radiologice, explor.ri func@ionale, etc.
#7ecoltarea produselor biologice pentru examin.ri de laborator
#Efectueaz. bilan@ul hidric
#Administreaz. medica@ia prescris.0 tonice cardiace, antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare, hipotensoare,
antianginoase, anticoagulante
#:rm.reAte efectul medicamentelor
#!reg.tiri preoperatorii, +ngrijiri postoperatorii pentru pacientul cu interven@ie chirurgical.
#Educarea pacientului privind prevenirea recidivelor
#Aplicarea m.surilor de prevenire a efectelor imobiliz.rii
#Informeaz. pacientul asupra stadiului bolii sale, asupra gradului de efort pe care poate s.#l depun., asupra
importan@ei continu.rii tratamentului medicamentos Ai asupra modului de via@. pe care va trebui s.#l urmeze
dup. externare.
/6