Sunteți pe pagina 1din 31

Universitatea Transilvania Brașov

Inginerie Economica IEI 2411

Managementul Fabricării Produselor

Balea Sorin Alexandru Anul III

1

Să se proiecteze procesul tehnologic de prelucrare mecanică prin aşchiere a reperului din figură pentru o producţie de 25000 buc./an, într-un singur schimb.

Etape de proiectare:

Alegerea tipului de semifabricat

Stabilirea succesiunii fazelor şi operaţiilor de prelucrare, precum şi ale MU si S.D.V.-urilor necesare

Calculul pentru o suprafaţă indicat şi adoptarea adaosurilor de prelucrare

Calculul si adoptarea regimurilor de aşchiere

Calculul normelor tehnice de timp

Întocmirea planului de operaţii

2

1 .Alegerea tipului de semifabricat

Semifabricatul este de tip matriţat la cald, din oţel laminat de calitate, OLC 45 ,

imbunatatit la 50 55 HRC

2.Stabilirea succesiunii fazelor şi operaţiilor de prelucrare, precum şi ale M.U si S.D.V.-urilor necesare.

2.1. Stabilirea succesiunii fazelor

Strunjire:

necesare. 2.1. Stabilirea succesiunii fazelor Strunjire: 1. Strunjire frontala 108 2. Strunjire longitudinala de

1. Strunjire frontala

108

2. Strunjire longitudinala de degrosare

3. Strunjire longitudinala de finisare

108 pe lungimea de 135 mm 108 pe lungimea de 135 mm

finisare 108 pe lungimea de 135 mm 108 pe lungimea de 135 mm 4. Strunjire longitudinala

4. Strunjire longitudinala de degrosare

finisare 108 pe lungimea de 135 mm 108 pe lungimea de 135 mm 4. Strunjire longitudinala

3

pe lungimea 90 mm

5.

Strunjire longitudinala de degrosare

pe lungimea de 135 mm

6. Strunjire frontala
6. Strunjire frontala

6. Strunjire frontala

de 135 mm 6. Strunjire frontala 6. Strunjire frontala 7. Strunjire longitudinala de degrosare 8. Strunjire

7. Strunjire longitudinala de degrosare

8. Strunjire longitudinala de finisare

pe 90 mm pe lungimea de 90 mm

longitudinala de finisare pe 90 mm pe lungimea de 90 mm Frezare  Frezarea canalului de

Frezare

Frezarea canalului de pana

135 pe lunimea de 54 mm

4

Tratament termic  Se va realiza un tratament termic de îmbunătăţire la duritatea 55 -60

Tratament termic

Se va realiza un tratament termic de îmbunătăţire la duritatea 55-60 HRC.

Rectificare

Rectificare

108

Gaurire : - gaurire

pe lungime 135 mm

2.2. Stabilirea maşinilor-unelte

Strung: SN 400 X 1500 (tab. 10.3, [VLA1])

Maşină de gaurit verticala : 2Ay135 (tab. 10.3, [VLA1])

Maşină de rectificat: SA 500 (tab. 10.10, *VLA 2+)

2.3. Stabilirea S.D.V.-urilor necesare

Cuţit de strung: cuţit drept (STAS 6376-80)

Burghiu : elicoidal cu coada conica (STAS 575-80)

Dispozitive: fixare în universal .

Verificatoare:

o

şubler

o

micrometru

o

calibre T-NT

5

3.Calculul pentru o suprafaţă indicată, respectiv adoptarea adaosurilor de prelucrare

1. Calculul adaosului de prelucrare

Cota de la care se pleacă: Ø135 0 0 , 022 mm.

2A p = 2R z i 1 + 2S i 1 + 2

  2 2 i  1 i i
 
2
2
i  1
i
i

R z i 1 = 25 (se adoptă din tab. 5.15, *PIC1+)

S i 1 = 0 (înainte s-a aplicat tratament termic)

  k  i 1 k sd sf sf =   2 2
 k 
i
1
k sd
sf
sf
=
 
2
2
 sf
c
m
=
(form. 5.8, [PIC1])
m
= c  l
=
0.9 = 900 m (se adoptă din tab. 5.9, *PIC1+)
c

c =1,6 (se adoptă din tab. 5.11, *PIC1+)

l=135

   c = 215 m 215  900 2 2  sf =
 
c
= 215 m
215  900
2
2
 sf
=
=
= 925.55
 k 
i
1
k sd
sf
sf
=
k
sd
= 0,06
k sf
i
1
= 0,025
= 0,06 0,025 925.55 = 1.38 m
i
= 700 m
 
2
2
c =
i  1
i
A
2R z i 1
+ 2S i 1 + 2
i
2
i
 1
A
c min = 2R z i 1 + 2
= 1450 m => 2Amin = 1,45 => Amin = 0,72

Toleranţa la strunjirea de finisare : Tp=160 = 0,16 =136,63 136,47=0,16

d

d

p min = 136.63-0.16=136.47

p max =135.022+1.45+0.16=136.63

6

2.

Strunjirea de finisare

D

= 136.63+1.6 = 138.23

2A p = 2R z i 1 + 2S i 1 + 2

 2  2 i  1 i
2

2
i  1
i

R z i 1 = 50 m

(tab. 5.15, [PIC1])

S

i 1 = 50 m

(tab. 5.15, [PIC1])

i

=

700

=

k

sd

k

sd

sf

= 0,06

sf

= 925.55= 0,06925,55 = 55.53

2A c min = 2R z i 1 + 2S i 1 + 2

  2 2 i  1 i
 
2
2
i  1
i

2A c min = 50 50 2 702, 2 = 100 2 48,3 = 1504.4 m

2A c min =1.5 mm => Acmin = 0,75 mm d p min = 139.73 0.16 = 139.58 mm

d p max =138.23 + 1.504 = 139.73

Dimensiunea intermediară a piesei: Ø139.58 0 0 , 25 mm.

3. Strunjirea de degroşare

Cota de la care se pleacă este: 139.83

2A p = 2R z i 1 + 2S i 1 + 2

 2  2 i  1 i
2

2
i  1
i

R

z i 1 = 200 m (se adoptă din tab. 5.8, *PIC1+)

S

i 1 = 250 m (se adoptă din tab. 5.8, *PIC1+)

i

= 700

=

sf

= 805,001

A c min = 2R z i 1 + 2S i 1 + 2

A c min = 2300.22

A cmin = 2.3 m

 2  2 i  1 i
2

2
i  1
i

d

p min = d c min + A c min = 140.08 1.15 = 141.23 mm

d p max = d c min + A c min +

dsf = 143.55

4.Calculul si adoptarea regimului de aschiere

A

in

sf

= 139.83 2.3 0.25 = 142.15 mm

1. STRUNJIRE Frontala

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

= 2 mm

Stabilirea avansului s= 0,8…1,2 mm/ rot. Se adoptă din gama MU:

s= 1.2 mm/rot.

(tab. 10.7 Picoş)

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v

v



kkkkkkkkkm

/

HB

n

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tt s

m

 

 

xvyv

200

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale

materialului sculei aşchietoare:

T- durabilitatea sculei aşchietoare T= 120 min m= 0,15 t= 2 mm s= 1,2 mm/rot HB= 200 x v = 0,25; y v = 0,66

n=1,75

k 1

considerate.

C v = 60,8

(tab. 10.30 Picoş)

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

k 9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele

- Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k

1

 

q   25 x 16

20 x 30   20 x 30

 

0

, 08

0,97

q – este suprafaţa secţiunii transversale;

ξ- coeficient în funcţie de materialul prelucrat;

q= 25x16 mm 2 ξ= 0,08

- Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

45   

45 0,3

k   

2

45

 

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat;

ρ= 0,3

- Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

8

a   

0,09

15 0,09

k    0,9

    30

  

3

1

a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe;

χ 1 = 30°

- Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

k 4

r    1, 2

2

2

 

 

0

,1

0,95

μ- exponent funcţie de tipul prelucrării şi de materialul prelucrat;

r- rază de racordare;

r= 1.2 mm

(tab. 10.26 Picoş)

μ= 0,1

- Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei:

k 5 =1

- Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

- Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor:

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare:

k 6 = 1

k 7 = 0,9

k 9 = 1

v

60,8

120

0 ,125

0 , 25

2

 

1, 2

0 , 66

 

200

200

1, 75

0,97

v

21,83

m

/ min

v =21.83 x 1.045 = 22.81 Stabilirea turaţiei

n

1000 1000 2 2.8 1

v

d

108

7 4.8 1 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 76 rot/min De aici rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

7 6 108

1000

1000

2 5, 7 8 / min

m

Puterea efectivă la strunjire

F

z

N

e

C

4

F

z

v 522.93 25.78

x

2.49

kW

6000

t

x

1

s

y

1

HB

n

1

6000 0,9

3 5,7 2 1.2 200 522,9 3

1

0 , 75

0 , 35

N

HB=200

C 4 = 35,7

(tab. 10.15 Picoş)

t= 2 mm s= 1.2 mm/rot x 1 = 1 y 1 = 0,75 n 1 = 0,35

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş

9

2.Strunjirea longitudinala de degrosare la Ø108mm pe lungimea135 mm

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

= 2 mm

Stabilirea avansului Pentru strunjirea de degroşare cu s= 0.8 mm avem :

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v

v

kkkkkkkkkm

 /

HB

n

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tt s

m xvyv

 

 

200

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale

materialului sculei aşchietoare:

T- durabilitatea sculei aşchietoare T= 60 min m= 0,15 t= 2 mm s= 0.8 mm/rot HB= 200 x v = 0,25; y v = 0,66

n=1,75

k 1

considerate.

C v = 60,8

(tab. 10.30 Picoş)

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

k 9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele

-

Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

q   25 x 16

k 1 20 x 30   20 x 30

 

 

0

, 08

0.97

-

-

-

-

-

-

Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

k

2

   45

45

  45

 

0

, 6

1

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat ;

ρ= 0,3

Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

k

3

a

 

1

0

, 09

15

30

 

0

, 09

0.94

a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe ;

Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

χ 1 = 10°

k

4

r   1.2

2

2

 

0

,1

0.95

Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei:

Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

k 5 =1

k 6 = 1

10

-

Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor:

k 7 = 0.9

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare:

k 9 = 1

v

60,8

60

0 ,125

2

0 , 25

1, 2

0 , 66

200

200

1, 75

0, 78

v

25.49

m

/ min

Stabilirea turaţiei

n

1000 1000 2 5. 4 9

v

d

106

7 5. 1 2 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 76 rot/min De aici rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

1000

25, 78 / min

m

Puterea efectivă la strunjire

N

e

F

z

v 385.81 25.78

6000

6000 0,9

1.81

kW

Se adoptă puterea efectivă de la maşina-unealtă: N e = 7,5 kW. Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:

F

z

C

4

t

x

1

s

y

1

HB

n

1

385.81 N

HB=200

C4= 35,7

(tab. 10.15 Picoş)

t= 2 mm s= 0.8 mm/rot x1= 1 y1= 0,75 n1= 0,35

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş

3.Strunjire longitudinala de finisare Ø108 mm pe lungime de 135

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

= 2 mm

Stabilirea avansului s= 0,8…1,2mm/ rot. Se adoptă din gama MU:

s= 0.8 mm/rot.

(tab. 10.7 Picoş)

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v 

v

kkkkkkkkkm

1 2 3 4 5 6 7 8 9

/

HB

n

Tt s

m

 

 

xvyv

200

11

Cv- coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale

materialului sculei aşchietoare:

T- durabilitatea sculei aşchietoare T= 60 min m= 0,15 t= 2 mm s= 0.8 mm/rot HB= 200 xv= 0,25; yv= 0,66

n=1,75k 1

cele considerate.

Cv= 60,8

(tab. 10.30 Picoş)

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

k 9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu

- Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k

1

 

q   25 x 16

20 x 30   20 x 30

 

0

, 08

0.96

- Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

45   

45 0,3

k   

2

  45

- Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

k

3

a

 

1

0

, 09

10

30

 

0

, 09

0,96

- Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

k

4

r    1.2

2

2

 

0

,1

0,97

(tab. 10.26 Picoş)

- Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

k 5 =1

- Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

- Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor: k 7 = 0.9

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

partea aşchietoare a sculei:

k 6 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare:

k 9 = 1

v

60,8

60

0 ,125

0 , 25

2

 

0. 4

0 , 66

 

200

200

1, 75

0, 78

v

66. 62

m

/ min

Stabilirea turaţiei

1000 v

n

d

57. 23 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 58 rot/min

De aici rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

108 5 8

1000 1000

1 9.6 7 / min

m

Puterea efectivă la strunjire

N

e

F

z

v 385.81 19.67

6000

6000 0,9

1.40

kW

12

Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:

F

z

C

4

t

x

1

s

y

1

HB

n

1

3 5,7 2 0,8 200 385.8 1

1

0 , 75

0 , 35

N

HB=200

C4= 35,7

(tab. 10.15 Picoş)

t= 2 mm s= 0.8 mm/rot x1= 1 y1= 0,75 n1= 0,35

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş

(tab. 10.22 Picoş) Se adoptă puterea efectivă de la maşina-unealtă: N e = 7,5 kW.

4.Strunjirea longitudinala de degrosare Ø225mm pe lungimea 90 mm

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

= 2 mm

Stabilirea avansului

Se adoptă de la maşina unealtă:

s= 0.4 mm/rot.

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v

v

kkkkkkkkkm

 /

HB

n

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tt s

m xvyv

 

 

200

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale

materialului sculei aşchietoare.: :

T- durabilitatea sculei aşchietoare T= 120 min m= 0,15 t= 2 mm s= 0.4 mm/rot HB= 200 xv= 0,25; yv= 0,66

n=1,75k 1

cele considerate.

Cv= 60,8

(tab. 10.30 Picoş)

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

k 9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu

- Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k

1

 

q   25 x 16

20 x 30   20 x 30

 

0

, 08

0.97

13

- Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

45   

45 0,3

k   

2

  45

- Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

k

3

a

 

1

0 , 09

0.94

- Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

k

4

    2 r     0.95

Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei:

k 5 =1

- Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

- Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor:

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k 9 = 1

k 6 = 1

k 7 = 0.9

v

257

120

0 ,125

0 , 25

2

 

1.2

0 , 66

 

200

200

1, 75

1 1 1,037 0,8 7 1 1 1 0,9 1

v

1 9.4 3 / min

m

Stabilirea turaţiei

n

1000 1000 1 9.4 3

v

d

225

2 7.4 8 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 30 rot/min

De aici rezultă că viteza reală este:

r

d n

v

kW

1000

Puterea efectivă la strunjire

N

e

F

z

v 168.68 21.48

6000

6000 0,9

0.67

21. 48 / min

m

Se adoptă puterea efectivă de la maşina-unealtă: N e = 7,5 kW.

Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:

F

z

C

4

t

x

1

s

y

1

HB

n

1

168. 68 N

HB=200

C4= 35,7

(tab. 10.15 Picoş)

t= 2 mm s= 0.4 mm/rot x1= 1 y1= 0,75 n1= 0,35

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş

14

5.Strunjire longitudinala de degrosare Φ360 pe 135 mm

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

=2 mm

Stabilirea avansului s= 0,2 mm/rot.

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v

v

kkkkkkkkkm



/

HB

n

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tt s

m

 

 

xvyv

200

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare.

C v = 96.2 T- durabilitatea sculei aşchietoare T= 60 min m= 0,15 t= 2 mm s= 0.2 mm/rot HB= 200 x v = 0,25; y v = 0,33

n=1,75

k 1

considerate.

(tab. 10.30 Picoş)

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

k 9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele

- Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k

1

  

q

20 x 30

0.96

- Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

45   

45 0,3

k   

2

45

 

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat;

ρ= 0,3

- Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

k

3

a

 

1

0

, 09

0.96

a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe;

χ 1 = 30°

- Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

k

4

r    0.95

2

 

(tab. 10.26 Picoş)

15

- Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei:

k 5 =1

- Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

- Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor:

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare:

k 6 = 1

k 7 = 0.9

k 9 = 1

v

9 6.2

6 0

0 ,125

2

0. 25

0, 2

0 , 66

  207

200

1, 75

1 1 0,9 4 0,8 7 1 1 1 0,9 1

v

110. 3 4

m

/ min

Stabilirea turaţiei

n

1000 1000 110. 3 4

v

d

360

9 5. 5 6 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 96rot/min De aici rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

360 9 6

1000

1000

Puterea efectivă la strunjire

N

e

F

z

v 136.40 108.57

x

6000

6000 0,9

108.5 7 / min

m

2.74

kW

Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:

F

z

C

4

t

x

1

s

y

1

HB

n

1

136. 40 N

HB=200

C4= 35,7

(tab. 10.15 Picoş)

t= 2 mm s= 0.2 mm/rot x1= 1 y1= 0,75 n1= 0,35

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş)

Se adoptă puterea efectivă de la maşina-unealtă: N e = 7,5 kW.

6.Strunjirea longitudinala de degrosare Φ135 mm pe lungime de 90 mm

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri simetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

= 2 mm

Stabilirea avansului

s= 0,8…1,2 mm/ rot.

Se adoptă din gama MU:

s= 0,4 mm/rot.

16

(tab. 10.7 Picoş)

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v 

v

kkkkkkkkkm

1 2 3 4 5 6 7 8 9

/

HB

n

Tt s

m

 

 

xvyv

200

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoareCv= 60.8 (tab. 10.30 Picoş) T- durabilitatea sculei aşchietoare

T= 60 min m= 0,15 t= 2 mm s= 0.4 mm/rot HB= 200 xv= 0,25; yv= 0,66

n=1,75

k 1

considerate.

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

k 9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele

- Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k

1

  

q

20 x 30

0.96

- Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

k

2

   45

45

45

 

0

, 3

1

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat;

ρ= 0,3

- Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

k

3

a

 

1

0 , 09

0.96

- Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

k

4

    2 r     0.95

- Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei:

k 5 =1

- Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

- Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor: k 7 =0.9

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare: k 9 = 1

k 6 = 1

v

6 0.8

6 0

0 ,125

2

0 , 25

0, 4

0 , 66

200

200

1, 75

1 1 0,9 4 0,8 7 1 1 1 0,9 1,

v

5 1.2 1 / min

m

17

Stabilirea turaţiei

n

1000 1000 5 1. 2 1

v

d

135

120. 7 4 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 120 rot/min De aici rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

135 120

1000 1000

5 0.8 9 / min

m

Puterea efectivă la strunjire

N

e

F

z

v 246.40 50.89

6000

6000 0,9

2.32

kW

Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:

F

z

C

4

t

x

1

s

y

1

HB

n

1

3 5,7 1,5 0, 2 200 246.4 0

1

0 , 75

0 , 35

N

HB=200

C4= 35,7 t= 2 mm s= 0.4 mm/rot x1= 1 y1= 0,75 n1= 0,35 puterea efectivă de la maşina-unealtă: N e = 7,5 kW.

(tab. 10.15 Picoş)

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş)Se adoptă

7.Strunjire frontala Φ135

Stabilirea adâncimii de aşchiere Pentru adaosuri asimetrice t se calculează cu rel. :

2 A

p

t

2

m

= 2

Stabilirea avansului s l = 0,8…1.2 mm/ rot. Se adoptă din gama MU:

(tab. 10.7 Picoş) s l = 1.2 mm/rot.

Determinarea vitezei de aşchiere

C

v

v

kkkkkkkkkm



/

HB

n

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Tt s

m

 

 

xvyv

200

C v - coeficient care depinde de caracteristicile materialului care se prelucrează şi ale materialului sculei aşchietoare.

Cv= 60.8 T- durabilitatea sculei aşchietoare

18

(tab. 10.30 Picoş)

T= 60 min m= 0,15 t= 2 mm s= 1.2 mm/rot HB= 200 xv= 0,25; yv= 0,66

n=1,75

(tab. 10.3 Picoş) (tab. 10.29 Picoş)

(tab. 10.30 Picoş)

9 - diferiţi coeficienţi care ţin cont de condiţiile diferite de lucru în comparaţie cu cele considerate.

k

1

k

- Coeficientul k 1 ţine cont de influenţa secţiunii transversale a cuţitului

k

1

  

q

20 x 30

0.96

- Coeficientul k 2 ţine seama de influenţa unghiului de atac principal χ

45   

45 0,3

k   

2

45

 

ρ- este un exponent în funcţie de natura materialului de prelucrat;

ρ= 0,3

- Coeficientul k 3 ţine seama de influenţa unghiului de atac secundar χ 1

k

3

a

 

1

0 , 09

0.96

a= 15 pentru scule armate cu plăcuţe χ 1 = 30°

- Coeficientul k 4 ţine seama de influenţa razei de racordare a vârfului cuţitului

k

4

   r    0.95

2

- Coeficientul k 5 ţine seama de influenţa materialului din care este confecţionată

partea aşchietoare a sculei:

k 5 =1

- Coeficientul k 6 ţine seama de materialul prelucrat:

- Coeficientul k 7 ţine seama de modul de obţinere a semifabricatelor:

- Coeficientul k 8 ţine seama de starea stratului superficial al semifabricatelor: k 8 = 1

- Coeficientul k 9 ţine seama de forma suprafeţei de degajare:

k 6 = 1

k 7 = 0.9

k 9 = 1

v

6 0.8

6 0

0 ,15

2

0 , 25

1.2

0 , 66

200

200

1, 75

1 1 0,9 4 0,8 7 1 1 1 0,9 1

v

1 9.2

m

/ min .

 

vreala

2 0.9 2

Stabilirea turaţiei

n

1000 1000 2 0. 9 2

v

d

135

4 5.9 2 / min

rot

De la maşina unealtă se adoptă turaţia n= 46 rot/min De aici rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

135 4 6

1000

1000

1 9. 5 0 / min

m

19

Puterea efectivă la strunjire

N

e

F

z

v 549.29 0,9 19.5

6000

6000

1.98

kW

Forţa principală de aşchiere se determină cu următoarea relaţie:

F

z

C

4

t

x

1

HB=200

s

y

1

HB

n

1

3 5, 7 2 1. 2 200 549. 2 9

1

0 , 75

0 , 35

C 4 = 35,7 t= 1,5 mm s= 0.4 mm/rot x 1 = 1 y 1 = 0,75 n 1 = 0,35 Se adoptă puterea efectivă de la maşina-unealtă: N e = 7,5 kW.

GaurireaØ36 pe 135 mm

Stabilirea adâncimii de aşchiere, t

t deg = D/2 = 36/2 = 18 mm. D- diametrul burghiului

N

(tab. 10.15 Picoş)

(tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.21 Picoş) (tab. 10.22 Picoş)

Stabilirea avansului de aşchiere, s Avansul reprezintă deplasarea burghiului sau a piesei de-a lungul axei, la o rotaţie a arborelui principal al maşinii. Avansul mecanic la găurire depinde de:

rezistenţa burghiului,

rigiditatea sistemului piesă-maşină-unealtă-dispozitiv,

prescripţii pentru precizia şi calitatea suprafeţei găurii prelucrate,

rezistenţa mecanismului de avans al MU.

0,6

s K C D mmr /



s s

K s - coeficient de corecţie în funcţie de lungimea găurii; dacă l< 3D rezultă K s = 0.90 C s - coeficient de avans

C s = 0,047 D- diametrul burghiului; D= 36 mm

(tab. 16.9 Picoş)

s K C D

s

0 , 6

0, 20 /

s

s

mm rot

0.90 0,047 36 0.36 /

0 , 6

mm rot

Se adoptă de la maşina-unealtă 2Ay135, s= 0,15 [mm/rot].

20

Stabilirea vitezei de aşchiere, v

C v =5 z v = 0,4

C

v

D

zv

T

m

yv

v

v

K

vp

s 22. 35 / min

m

5 36

0

, 4

50

0 , 2

0,312

0 , 7

m= 0,2 y v = 0,7

K Vp = K Mv · K Tv · K Lv · K Sv

 

750

750 /

0 , 9

 

750

750

2

K

K

Mv

R

m

K

L v

R

K

mOLC 45

T v

1;

N mm

1;

K

Sv

1;

0 , 9

1

Vp

1

Stabilirea turaţiei, n

1 .32

(tab. 16.22 Picoş)

(tab. 16.23 Picoş)

 

1000 1000 2 2. 3 5

v

 

n

 

194.6 3 / min

rot

 
 

d

3 6

 

De la MU se adoptă n= 195 rot/min.

Rezultă că viteza reală este:

v

r

d n

3 6 195

1000

1000

2 2.0 5 / min

m

Stabilirea puterii efective, N e

N

e

M

t

n

9750

kW

M

t

M
t

C

M

x

M

y

M

K

M

C

M

6 7

D

x

M

3 6

1, 71

s

y

M

1.1 8

K

0 , 84

M

N

0,8 9

m

N

m

3141.398

kN

m

6 7 (

1,7 1

0,8 4

tab

.1 6.3 8

Pi

(

tab

.1 6.3 8

cos )

Pi

cos )

K

M

0,8 9

(

tab

. 1 6.4 4

Pi

cos)

grosimea relativa a miezului burghiului ;

0,125

N

e

3141.3 9 194.6 3

9750

2.498

kW

FREZAREA canalului de pana aplicat cotei Φ135

Alegerea sculei aşchietoare Se alege din STAS 1683-80, o freză cilindro-frontală din oţel rapid cu caracteristicile:

D = 21 mm;

z = 4 dinţi;

Durabilitatea economică a frezei :

21

T = 35 min; Stabilirea adâncimii de aşchiere, t Luand in considerare adancimea canalului si latimea frezei se adopta:

t =14 mm; Stabilirea avansului de aşchiere, s

s d = 0,019 mm/dinte

(tab. 14.26 Picoş)

Stabilirea vitezei de aşchiere, v

4 6,7

D

0

, 45

v

v

T 2 9.7 7 / min

0

, 33

t

1

m

s

0 , 50

d

t

0 ,1

z

0 ,1

4 6,7 2 1

0

, 45

3 5

0 , 33

9 0,019