Sunteți pe pagina 1din 17

Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibila care denumeste obiecte (fiinte, lucruri,
fenomene, actiuni etc).
Felul substantivelor
Criterii de clasificare:
Dupa inteles:
a)comune (denumesc obiecte de acelasi fel): elev, carte, ploaie, patrie, casa etc.
b)proprii (denumesc anumite obiecte spre a le deosebi de altele): Georgescu, Braila, Costel,
Mures, Luceafarul etc.
Dupa structura:
a)simple (formate dintr-un singur cuvant): fata, patrie, scoala, casa, Bucuresti, Gigel, Arges etc.
b)compuse (formate din doua sau mai multe cuvinte): bunavointa, binefacere, caine-lup, Stefan
cel Mare, Campulung, Piatra Neamt etc.
Genul substantivelor
a)masculin: un elev (singular) doi elevi (plural);
b)feminin: o eleva (singular) doua eleve (plural);
c)neutru: un scaun (singular) doua scaune (plural).
Substantivele epicene au o singura forma pentru masculin si feminin: carabus, elefant, tantar,
privighetoare, dihor, greier, vultur, lebada, papagal etc.
Substantivele mobile sunt substantivele nume de fiinta care au o forma pentru masculin si alta
pentru feminin.
masculin | feminin
profesor, muncitor | profesoara, muncitoare
Procedeul cu ajutorul caruia putem forma substantive feminine din cele masculine si invers se
numeste motiune.
Eemple:
Numarul substantivelor
a)singular: frate, casa, tablou;
b)plural: frati, case, tablouri.
Substantivele defective de numar:
!. !u forme numai la singular (singularia tantum) :
a. ". substantive comune
elev -eleva
rata -ratoi
curc
a
-
curca
n
# nume de materie: lapte, miere, unt, secara, maare, aur, tabla, lana, vata;
# termeni de sport: fotbal, oina, sah;
# nume abstracte$ care eprima insusiri si stari fi%iologice: cinste, cura!, bunatate, lene, sete;
a.&. substantive proprii
# nume de persoana: Gigel, Costel, "oana;
# nume geografice: Banat, #lt, Bacau, Ceahlau.
'.!u forme numai la plural (pluralia tantum)
b.". substantive comune: anale, sale, calti, icre, taitei, ori, ochelari etc.;
b.&. substantive proprii: Bucegi, Carpati etc.
C.(ubstantivele cu forme multiple de plural sau de singular
c.". cu forme multiple de plural:
# cu acelasi inteles: coli - coale, boli - boale;
# cu inteles diferit: cornuri (produse de panificatie sau instrumente mu%icale)$ coarne (la
animale)$ corni (la arbusti);
capi (conducatori sau sefi)$ capete (etremitati ale sau ale unor obiecte)$ capuri (termen
geografic).
c.&. cu forme multiple de singular: pantec - pantece$ foarfec - foarfece$ oaspete - oaspe.
Substantivele colective denumesc o totalitate de obiecte de acelasi fel: stol, grup, oaste,
studentime, bradet, pietris, porumbiste etc.
Verbul
Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima actiuni sau stari.
Dupa criteriul sintactic$ verbele pot fi :
a) tran%itive ) intran%itive;
b) personale ) impersonale;
c) predicative ) nepredicative.
Verbele tranitive sunt verbele care admit un complement direct$ adica a caror actiune se
rasfrange in mod direct asupra unui obiect:
L-am vaut pe lonescu%
Citesc o carte interesanta%
Verbele intranitive sunt verbele care nu admit complement direct$ respectiv: verbele de
miscare (a pleca, a sosi, a merge, a se duce)$ verbele reflexive (a se gandi, a se teme, a se mira)
si verbele care exprima starea (a sta, a dormi). Ele admit numai relatia verb complement
indirect sau complement circumstantial.
Noi am plecat la "asi% (complement circumstantial de loc)
&oti se gandeau la e'amen% (complement indirect)
Verbele personale sunt verbele care admit un subiect$ nume de persoana: scriu, scrii, scrie etc.
Verbele impersonale sunt verbele care nu pot admite un subiect sau se refera la fenomene
meteorologice.
(e mai numesc si unipersonale$ deoarece au numai persoana a ***-a (ploua, tuna, ninge, fulgera,
traneste). +erbele a trebui$ a placea sunt impersonale. Ele admit un subiect sau o subiectiva.
"mi place muica% (subiect)
"mi place
(
)sa cant%
*
) (subiectiva)
+erbele predicative pot forma singure predicatul cand sunt la un mod predicativ.
Costel invata bine% (verb predicativ)
Verbele copulative nu pot forma singure predicatul decat cu ajutorul unui nume predicativ$
alcatuind un predicat nominal. Ele nu au inteles de sine statator.
+erbele copulative sunt: a fi, a deveni, a ajunge, a iesi, a se face, a parea, a ramane, a
insemna, a constitui, a reprezenta etc.
Cand au inteles de sine statator$ verbele ,a fi-$ ,a a!unge-$ ,a iesi-$ ,a insemna-$ ,a face-$ ,a
ramane- sunt predicative.
+levii sunt in clasa% (se afla$ eista)
Noi am a!uns la scoala% (am sosit)
+i au iesit din magain% (au plecat)
,oi ati facut lucrarea% (ati terminat)
+le au ramas la spectacol% (au stat)
+erbul a face la diate%a activa este verb predicativ$ dar la diate%a refleiva nu are inteles de sine
statator$ deci este copulativ:
-.atmanul Mihu a fost slu!itor, s-a facut apucator si a a!uns garcit%/
.e asemenea$ verbul a parea la diate%a activa este verb copulativ$ (iar ca verb refleiv
impersonal este verb predicativ:
-"arba pare de omat%/ (verb copulativ)
Se pare
(
) ca vor pleca mai repede%
*
) (verb predicativ)
Verbele auxiliare sunt verbele care ajuta la formare a modurilor si a timpurilor compuse precum
si a diate%ei pasive (a fi).
+erbele auiliare sunt: a fi, a avea, a vrea.
+erbul a fi se foloseste ca verb auiliar pentru formarea urmatoarelor moduri si timpuri:
viitor anterior: voi (vei$ va$ vom$ veti$ vor) fi scris;
con!unctiv perfect: sa fi scris.
conditional optativ perfect: as (ai$ ar$ am$ ati) fi scris.
infinitiv perfect: a fi scris;
/oate timpurile si modurile diate%ei pasive se construiesc cu verbul auiliar a fi: sunt chemat
0a1$ eram chemat 0a1$ as fi fost chemat 0a1$ sa fi fost chemat 0a1 etc.
+erbul a avea serveste ca auiliar pentru formarea perfectului compus si a modului conditional-
optativ$ timpul pre%ent si perfect:
perfectul compus: am citit, ai citit, a citit, am citit, ati citit, au citit.
conditlonal"optativ preent: as citi, ai citi, ar citi, am citi, ati citi, ar citi.
0neori verbul a avea la indicativ pre%ent este folosit ca auiliar pentru eprimarea unei forme a
viitorului popular (construit cu modul conjunctiv): am sa citesc, ai sa citesti, are sa citeasca,
avem sa citim, aveti sa cititi, au sa citeasca.
+erbul a vrea este folosit ca verb auiliar pentru formarea viitorului propriu-%is: voi scrie, vei
scrie, va scrie, vom scrie, veti scrie, vor scrie.
#orfologia $imbii %omane & 'ronumele
(pro ( nomen ) pentru nume)
'ronumele este partea de vorbire flexibila care inlocuieste un tantiv (nume).
'%*N+#,$, ',%S*N-$ tine locul persoanelor ( *$ a **-a$ a ***-a$ singular si plural).
',%S*-N- .
/auri.ntrebare
Singular 'lural
Functie
sintactica
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
2. cine3 eu - noi - subiect
!c. (pe) cine 3 0pe1 mine ma, m- 0pe1 noi ne
complement
direct
.. cui3 mie imi, mi noua ne, ni
complement
indirect
4.
al$ a$ ai$ ale
cui3
- - - - -
+. - - - - - -
',%S*-N- a .."a
/auri.ntrebare
Singular 'lural
Functie
sintactica
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
2. cine3 tu - voi - subiect
!c. (pe) cine 3 0pe1 tine te- 0pe1 voi va, v-
complement
direct
.. cui3 tie iti, ti- voua va, vi, v-
complement
indirect
4.
al$ a$ ai$ ale
cui3
- - - - -
+. - tu2 - voi2 - -
*bservatii
-. Pronumele de persoana * si a **-a au aceleasi forme pentru masculin si feminin$ iar cele de
persoana a ***-a au forme speciale pentru masculin si feminin.
0. Pronumele personale de persoana * si a **-a nu au forme pentru ca%ul genitiv. +ocativ au
numai pronumele personale de persoana a **-a singular si plural (tu; voi).
/. Pronumele personal la acu%ativ are forme accentuate si neaccentuate.
',%S*-N- a ..."a (masculin)
/auri.ntrebare
Singular 'lural
Functie
sintactica
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
2. cine3 el - ei - subiect
!c. (pe) cine 3 0pe1 el il, l- 0pe1 ei ii, i-
complement
direct
.. cui3 lui ii, i- lor le, li
complement
indirect
4.
al$ a$ ai$ ale
cui3
lui - lor -
atribut
pronominal
genitival
+. - - - - - -
',%S*-N- a ..."a (feminin)
/auri.ntrebare
Singular 'lural
Functie
sintactica
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
1orme
accentuate
1orme
neaccentuate
2. cine3 ea - ele - subiect
!c. (pe) cine 3 0pe1 ea o- 0pe1 ele le- complement
direct
.. cui3 ei ii, i- lor le, li
complement
indirect
4.
al$ a$ ai$ ale
cui3
ei - lor -
atribut
pronominal
genitival
+. - - - - - -
5a persoana a ***-a in afara de pronumele el, ea, ei, ele se folosesc si pronumele personale:
dansul, dansa, dansii, dansele.
'ronumele personal de politete are forme numai pentru persoanele a **-a (dumneata, dumitale,
dumneavoastra) si a ***-a (dumnealui, dumneaei, dumnealor).
Pronumele personal neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la
acu%ativ : palaria-mi, palaria-ti, palaria-i. *n asemenea constructii pronumele la dativ are sens
posesiv: palaria mea, palaria ta, palaria ei 0lui1. !cest dativ se numeste dativ posesiv.
.eterminand un substantiv$ pronumele personal la dativul posesiv are functie sintactica de
atribut pronominal.
1ormele neaccentuate ale persoanei * si a **-a singular la ca%ul dativ (mi-, ti-, imi, iti) se
intrebuintea%a cu rol stilistic in basmele si baladele populare pentru a arata ca povestitorul
participa sufleteste la desfasurarea actiunii. .ativul folosit in acest scop se numeste dativ etic:
-Setila repede-repede mi ti le-a supt pe toate de-a randul%/
Pronumele la dativul etic nu are functie sintactica.
#odel de analia
-Peste gatul incordat al calului, cu fruntea ridicata sus, ochii lui privesc si piata goala
dimpre!urul lui parca se umple de lume%
"ndaratul ei un ceas a batut si tot soiul de oameni au inceput sa roiasca spre vechile curti unde
tinea el sfat odata%/
lui 6 pronume personal$ persoana a ***-a$ genul masculin$ numarul singular$ ca%ul genitiv$ functie
sintactica de atribut pronominal genitival.
dimpre!urul lui 6 pronume personal$ persoana a ***-a$ genul masculin$ numarul singular$ ca%ul
genitiv$ precedat de prepo%itia compusa 7dimprejurul-$ functie sintactica de atribut pronominal
prepo%itional;
indaratul ei 6 pronume personal$ persoana a ***-a$ genul feminin$ numarul singular$ ca%ul
genitiv$ precedat de prepo%itia 7indaratul-$ functie sintactica de complement circumstantial de
loc.
el 6 pronume personal$ persoana a ***-a$ genul masculin$ numarul singular$ ca%ul nominativ$
functie sintactica de subiect.
-Si stepa toata impre!ur
La strigatu-mi va rasari
Cu dansa slobod m-oi iubi,
3itand de oasele-ti pustii4/
mi 6 pronume personal$ persoana *$ numarul singular$ ca%ul dativ posesiv$ forma neaccentuata$
functie sintactica de atribut pronominal;
cu dansa 6 pronume personal$ persoana a ***-a$ genul feminin$ numarul singular$ ca%ul acu%ativ$
precedat de prepo%itia simpla 7cu-$ functie sintactica de complement indirect;
ti 6 pronume personal$ persoana a **-a$ numarul singular$ ca%ul dativ posesiv (oasele tale)$ forma
neaccentuata$ functie sintactica de atribut pronominal.
'ronumele de intarire insoteste un pronume personal (el insusi ) sau un substantiv (eleva
insasi ) cu scopul de a"l precia1 este folosit numai ca ad!ectiv pronominal de intarire.
!ceste forme sunt alcatuite din vec8ile pronume personale ins0u1, carora li s-au adaugat formele
de dativ ale pronumelor personale sau refleive neaccentuate : mi, ti, si, ne, va, le.
S.NG+$-% '$+%-$
#asculin Feminin #asculin Feminin
ins (u) ins (a) ins (i) ins (e)
-mi (eu) -mi (eu) -ne (noi) -ne (noi)
-ti (tu) -ti (tu) -va (voi) -va (voi)
-si (el) -si (ea) -si (ei) -si (ela)
*nsotind un pronume personal sau un substantiv$ devin adjective pronominale de intarire si se
acorda in gen$ numar si ca% cu pronumele personal sau cu substantivul determinat.
-Si cea dintai scolarita a fost insasi Smarandita popii%/
Noi insine am intariat%
#orfologia $imbii %omane & -D2,/3.V+$
-d!ectivul este partea de vorbire flexibila care exprima insusirea (caracteristica) unui
obiect.
El insoteste si determina un substantiv$ avand forme deosebite pentru genul si numarul
substantivului:
Numar #asculin Feminin
Singular elev harnic cladire inalta
'lural elevi harnici cladiri inalte
.upa fleiune adjectivele pot fi:
-. variabile - care-si sc8imba forma dupa gen$ numar si ca%: bun, buna, buni, bune.
a.". cu doua terminatii, cand$ la singular$ au o forma pentru genul masculin si alta pentru
feminin:
frumos-frumoasa$
negru - neagra%
a.&. cu o singura terminatie, cand$ la singular$ au aceeasi forma si pentru masculin si pentru
feminin:
ivor rece - apa rece$
creion verde - iarba verde%
0. invariabile" care-si pastrea%a forma indiferent de gen$ numar si ca%. Ele provin din limbi
straine si sugerea%a culori (gri, maro, bordo, oliv, vernil) sau alte caracteristici (eficace, propice,
vivace, atroce, locvace):
tigru atroce - tigroaica atroce%
!lte adjective invariabile provin din adverbe (asa$ asemenea):
M-a impresionat asa intamplare%
Asa om 0oameni1 nu-l 0i1 gasesti oriunde%
.upa origine $ adjectivele se clasifica in :
-. ad!ective propriu"ise: frumos, harnic, bun, intelept etc.
0. ad!ective pronominale, provenite din pronumele ce determina un substantiv:
b.". demonstrative: elevul acesta, acela, celalalt ;
b.&. ne4otarate: fiecare profesor, unele colege, toti copiii;
b.9. posesive: sora mea, colegii nostri ;
b.:. negative: nici un caiet, nici o culegere$
b.;. de intarire: el insusi, tu insuti, "oana insasi, noi insine, ei insisi$
b.<. relative: Nu stiu
(
)ce taina ascuni%
*
)$
b.=. interogative: Care om din lume nu doreste pacea5
.upa structura adjectivele sunt:
-. simple: lenes, intelept, rau, inteligent, inalt;
0. compuse: cumsecade (cum > se > cade); atotputernic (a > tot > puternic); galben-auriu,
tehnico-stiintific, alb-argintiu.
#orfologia $imbii %omane & Numeralul
Numeralul este partea de vorbire flexibila care are inteles lexical deplin si exprima un
numar sau ordinea numerica a obiectelor.
# .upa structura numeralele sunt:
a) simple: doi, cinci, ece, suta, milion etc.
b) compuse: doispreece, treieci si doi, sapteeci etc.
# .upa sens sunt:
a) numerale cardinale: sapte, noua, o mie etc.
2umeralele cardinale eprima un numar abstract sau concret : sase, unspreece, douaeci etc.
b) numerale ordinale: al doilea, a doua, al saptelea etc.
2umeralele ordinale eprima ordinea prin numarare a obiectelor: intaiul, al treilea, a treia, al
unspreecelea.
2umeralul are valoare substantivala cand este folosit singur in contet$ in sensul ca nu arata
numarul obiectelor denumite printr-un substantiv sau ordinea acestora.
Cei cinci au sosit tariu%
Colegul tau este al doilea%
2umeralul indeplineste aceleasi functii sintactice ca si substantivul.
subiect Cei doi sunt in clasa%
Al treilea n-a fost preent%
nume predicativ Noi suntem patru%
atribut genitival Propunerea celor trei a fost
acceptata%
complement direct "i astept pe cei doi%
complement
indirect
M-am adresat celor trei%
Cand insotesc un substantiv numeralele cardinale de la ,unu- la ,nouaspre%ece- (inclusiv)$
precum si numeralele ordinale$ au valoarea ad!ectivala si functie sintactica de atribut adjectival:
Pe strada trec optspreece elevi%
+i locuiau in trei camere%
+leva aceea este in clasa a doua%
*bservatii:
2umeralele de la ,doua%eci- in sus au valoare substantivala si cand sunt urmate de un substantiv$
iar substantivul respectiv este legat de numeral prin prepo%itia de$ cu functie sintactica de atribut
prepo%itional:
Noi am cumparat douaeci si cinci de caiete%
douaeci si cinci 6 numeral cardinal propriu-%is$ compus$ cu valoare substantivala$ ca%ul
acu%ativ$ functie sintactica de complement direct.
Numeralele cardinale colective eprima ideea de grupare a obiectelor:amandoi, amandoua,
ambii, ambele, catesitrei, catesitrele, tustrei, tuspatru, tuscinci.
Pot avea:
valoare substantivala: "n clasa au sosit amandoua%
valoare ad!ectivala: 6&ustrei feciorii babei umblau in carausie%/ (I. Creanga)
2umeralele multiplicative eprima cresterea cantitativa proportionala si precisa a unui obiect sau
a unei actiuni (indoit$ insutit$ dublu).
Pot avea:
valoare ad!ectivala cand determina un substantiv: +fortul indoit a fost rasplatit%
valoare adverbiala cand determina un verb: Noi am castigat intreit%
valoare substantivala prin articulare: "ndoitul salariului a fost discutabil%
2umeralele distributive eprima gruparea si reparti%area numerica a obiectelor. Pot avea:
valoare substantivala: Cate patru s-au treit%
valoare ad!ectivala: 6Noaptea a lasat pe flori ) Cate trei randuri de salbe%/ (G. Cosbuc)
valoare adverbiala: Mergeau pe strada cate patru%
2umeralele adverbiale indica de cate ori insusirea sau caracteristica eprimata de adjectiv sau de
adverb este superioara sau inferioara altei insusiri sau caracteristici. !ceste numerale se numesc
adverbiale$ deoarece ca si adverbele determina un verb$ un adjectiv sau un alt adverb.
Pot insoti:
un verb: El s-a lovit de trei ori in usa.
un ad!ectiv la gradul comparativ de superioritate: ?astea marelui vi%ir este de %ece
ori mai numeroasa decat a lui @i8ai.
un adverb la gradul comparativ de superioritate: Primul concurent a alergat de doua
ori mai repede decat al cincilea.
*bservatii:
2umeralul adverbial o data se poate confunda cu substantivul o data si adverbul de timp odata.
Contetul ne ajuta sa le distingem:
# data am citit, iar de doua ori am povestit% (numeral adverbial)
Am notat o data memorabila in carnet. (substantiv)
&i-am povestit odata acea intamplare% (adverb de timp)
#orfologia $imbii %omane & -dverbul
-dverbul este partea de vorbire neflexibila care exprima caracteristica unei actiuni, stari
sau insusiri, determinand un verb, un ad!ectiv sau un alt adverb.
.upa structura :
a) simple: asa, ai, aici, acolo, bine, abia;
b) compuse: maine-seara, alaltaieri, ai-noapte, dupa-masa.
.upa sens :
a) adverbe de loc: departe, aproape, aici, acolo, unde, impre!ur,inainte etc.
b) adverbe de mod: astfel, asa, degraba, taras, alene, cum, bine, romaneste etc.
c) adverbe de timp: astai, tariu, devreme, acum, atunci, ieri, odata.
.upa criteriul sintactic :
a) adverbe regente (predicative) cu functie de predicat verbal in propo%itie:
7ireste
(
) ca ai gresit%
*
) 0desigur, pesemne, poate1
b) adverbe relative in fra%a$ cand introduc propo%itii subordonate$ in care indeplinesc functii
sintactice: unde, cand, cum si compusele lor: oriunde, oricand, oricum.
#orfologia $imbii %omane & 'repoitia
'repoitia este partea de vorbire neflexibila, fara autonomie sintactica.
(erveste ca mijloc de eprimare a unei relatii de subordonare in planul propo%itiei intre atribut si
regentul sau$ intre complement si regentul sau.
# adevarata ploaie de stele venea din cer%
substantivul determinat atribut verb determinat complemnet
.upa structura prepo%itiile pot fi:
a) simple: a, de, la, cu, peste, langa, sub, catre, prin, contra etc.
b) compuse: de la, pana la, de catre, de peste, fara de, pe la, de pe, de langa, dinspre, despre,
inspre etc.
.upa regimul cau%al:
a) prepoitii cu acuativul: cu, in, spre, catre, ca, pentru, din, de la, de pe, pe langa, de sub etc.
b) prepoitii cu genitivul: contra, impotriva, asupra, inaintea, deasupra etc. $
c) prepoitii cu dativul: gratie, datorita, multumita, contrar, conform, potrivit, aidoma etc.
0nele prepo%itii sunt provenite din adverbe folosite cu forma articulata sau nearticulata:
inaintea - inainte (adverb);
impre!urul - impre!ur (adverb).
Pornesc tuspatru inainte% (adverb de loc)
+l isi opri calul inaintea casei% (prepo%itie cu ca%ul genitiv)
*bservatii:
Cand au forma articulata$ prepo%itiile se construiesc cu substantive sau pronume la genitiv :
"mpre!urul gradinii ei au aseat gardul%
"mpotriva lui au fost multi colegi%
Cand au forma nearticulata$ ele se construiesc cu pronume personale neaccentuate$ la dativ :
-Astfel ise lin padurea
Bolti asupra-mi clatinand4/
(M. Eminescu)
/on!unctia
/on!unctia este partea de vorbire neflexibila, lipsita de autonomie sintactica si semantica,
care realieaa legatura intre unitati sintactice aflate in relatii de coordonare sau
subordonare (intre doua parti de propoitie de acelasi fel sau intre doua propoitii).
Dupa structura:
a) simple: si, dar, iar, ca, sa, ci, fie, sau, ori etc.
b) compuse: ci si, ca sa, incat sa etc.
Dupa criteriul sintactic$ al raporturilor pe care le reali%ea%a$ conjunctiile sunt:
!. coordonatoare reali%ea%a$ de regula$ jonctiunea intre unitati sintactice aflate pe acelasi plan
(parti de propo%itie sau propo%itii de acelasi fel):
a) copulative: si, nici$
b) dis!unctive: ori, sau, fie;
c) adversative: ci, dar, iar, insa, ba;
d) conclusive: deci, asadar.
Bunicuta era o fiinta mititica si blanda% (leaga doua atribute)
Cerul era inalt si albastru% (leaga doua nume predicative)
6Nu-mi trebuie flamuri
(
)
Nu voi sicriu bogat
*
)
Ci-mi impletiti un pat
8in tinere ramuri%/
9
)
(M. Eminescu)
(leaga doua propo%itii principale in raport de coordonare adversativa)
6Soarele rasare
(
) sau apune pe :arau,
*
) norii se aduna
9
) sau se imprastie de pe :arau
;
)4
turmele urca
<
) sau coboara de pe :arau4
=
)/
(Geo ogza)
Conjunctia sau reali%ea%a un raport de coordonare disjunctiva intre propo%itii de acelasi fel
(propo%itii principale).
'. /on!unctiile subordonatoare reali%ea%a jonctiunea intre unitati sintactice aflate in planuri
diferite$ eprimand relatii de subordonare a unor propo%itii fata de un termen regent: ca, sa,
daca, de, fiindca,deoarece, incat, ca sa, fara sa, desi etc.
Conjunctia sa are un dublu rol:
- marca a modului conjunctiv
- element de relatie intre doua propo%itii.
6+ nevoie
(
) sa spunem
*
)ca toti si-au purces pipele
9
)deoarece nu se stia
;
) daca fumeaa
<
) ori
nu
=
)4/
(M. !adoveanu)
Propo%itia < (('.) are predicatul verbal incomplet$ este pre%ent doar adverbul de negatie$ verbul
fiind subinteles (fumea%a).
*bservatie:
Cuvintele nici, si, iar, ba au valoare de conjunctie sau adverb in functie de contet.
#orfologia $imbii %omane & .nter!ectia
.nter!ectia este partea de vorbire neflexibila cu intonatie specifica (exclamativa) care
exprima:
stari fi%ice si psi8ice: bravo2, uf2, vai2, ah2,oh2$
imita sunete sau %gomote din natura: poc2, cart2, chiau2, tiha2, fas$
un indemn: hai2, cea2, mars2, at$
o adresare: hei2, mai2, bre2, iaca2, iata2, uite2%
Dupa structura:
simple: ah2, au2, vai2, of2, oh2
compuse: tic-tac2, lipa-lipa2, hei-rup2, cioca-boca2, hodoronc-tronc2
Functiile sintactice ale inter!ectiilor sunt:
" subiect:
-8e-abia se mai aude de departe> cioc ? cioc ? cioc2
" predicat verbal:
-.ai si noi la craiul, draga/
" nume predicativ:
+ vai de el2
" atribut ad!ectival:
.alal2
" complement direct:
-8e cate ori aueau !art, aueau si aoleo2/
" complement circumstantial de mod:
,Cotofenele s-au abatut pe varfurile copacilor$ strigandu-se: caracara-ca2 caracara-ca2/
*bservatii cu privire la ortografia si punctuatia inter!ectiei.
.upa interjectii se pune semnul eclamarii sau virgula$ marcand astfel intonatia specifica
(eclamativa).
-- Mai, vina mai aproape% .ai2 vorbi gada mea catre primar%/
*nterjectiile compuse din elemente identice si sinonime sau din elemente care formea%a o unitate
se scriu$ de obicei$ cu cratima : teleap-telea, tic-tac, hodoronc-tronc, hei-rup, lipa-lipa etc.
.aca interjectia insoteste un substantiv in ca%ul vocativ$ atunci se desparte intregul grup prin
virgula:
6-Mai @aharie, nu mai ai tu vreo posta de cele pe undeva5/
*nterjectia ia urmata de un verb la imperativ sau conjunctiv nu se desparte de acesta prin nici un
semn de punctuatie:
6"a luati de ici oameni buni, oleaca de must nou4A
-%3./*$+$
-rticolul este partea de vorbire flexibila care insoteste substantivul, aratand in ce masura
obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor.
Caietul este pe banca%
M-am intalnit dimineata cu un coleg%
C8iar daca avem in atentie numai articolul 8otarat si ne8otarat$ definitia nu corespunde
realitatii lingvistice$ pentru ca ele insosesc si adjectivul.
7rumosului copac i-am taiat crengile%
-%3./*$+$ 5*3-%-3 (enclitic) se alipeste la sfarsitul cuvantului$ aratand in mod precis
(8otarat) obiectul denumit.
C!A S.NG+$-% '$+%-$
2.)!c. omul, casa, muntele$ oamenii, casele, muntii
4.).. omului, casei, muntelui$ oamenilor, caselor, muntilor
+. omule2 oamenilor2

-%3./*$+$ N,5*3-%-3 (proclitic) se asa%a inaintea substantivelor care denumesc
obiecte necunoscute dinainte$ fara a le determina precis.
C!A @!(C05*2 1E@*2*2
S.NG+$-% '$+%-$ S.NG+$-% '$+%-$
2.)!c. un elev niste elevi o eleva niste eleve
4.).. unul elev unor elevi unei eleve unor eleve

?bservatii:
!rticolul 8otarat poate fi proclitic:
". cand precede un substantiv propriu masculin$ nume de persoana in 4.).. sau un substantiv
propriu feminin$ de origine straina:
Lui Costel i-am dat cartea%
Cartea lui Carmen este noua%
&. cand precede substantivele comune nearticulate enclitic si urmate de un adjectiv posesiv:
Lui varu-tau i-am dat caietul%
9. cand substantivele masculine nene, bade, mos in 4.).. sunt urmate de un nume propriu :
Mama lui badita "on isi petrecea baietul la groapa%
:. cand substantivele care denumesc lunile anului sunt la 4.)..:
Pe la sfarsitul lui martie i-am povestit intamplarea%
-%3./*$+$ '*S,S.V G,N.3.V-$ se asa%a inaintea unui substantiv sau pronume in
genitiv si intra in alcatuirea pronumelui posesiv si a numeralului ordinal.
5eaga numele obiectului posedat de numele posesorului$ avand formele : ai, a, ai, ale.
!rticolul posesiv care preceda un substantiv sau un pronume cu functia de atribut se acorda in
gen si numar cu substantivul determinat$ nu cu substantivul sau pronumele in genitiv:
carte a
elevului
carti ale elevilor
copil al vecinei copii ai
vecinelor

-%3./*$+$ D,#*NS3%-3.V (-D2,/3.V-$) insoteste un adjectiv sau un numeral$
stabilind legatura dintre aceste parti de vorbire si substantivul determinat (cel$ cea$ cei$ cele).
*bservatii:
(e numeste demonstrativ$ deoarece provine din forma vec8e a pronumelui
demonstrativ > cel 0acel1, cea 0aceea1, cei 0aceia1, cele 0aoalea1 sl adjectival$ deoarece$ de obicei$
insoteste un adjectiv.
!rticolul demonstrativ (adjectival) se acorda in gen$ numar si ca% cu substantivul
determinat de adjectivul sau de numeralul pe care-l insoteste:
2.)!c. eleva cea silitoare
..)4. elevei celei
silitoare
*n conclu%ie$ articolul are urmatoarele caracteristici:
- repre%inta o clasa morfologica restransa
- nu are autonomie semantica;
- nu indeplineste functii sintactice;
- serveste numai ca instrument gramatical auiliar pentru fleiunea altor parti de vorbire.

S-ar putea să vă placă și