Sunteți pe pagina 1din 11

NURSING SPECIFIC IN NUTRITIE SI DIETETICA

CURS NR. 1
BAZELE FIZIOLOGICE ALE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR. RATIA
ALIMENTARA
Formarea obiceiurilor alimentare
- alimentele sunt necesare pentru mentinerea vietii si a sanatatii, dar omul mananca
si pt alte motive
- satisfacerea nevoilor organismului prinr-o alimentatie sanatoasa este doar unul
dintre ele
- alimentele au diferite semnificatii si intregul nostru comportament alimentar este
legat de intregul nostru mod de viata
Influentele culturale asupra obiceiurilor alimentare
- obiceiurile alimentare sunt printre cele mai vechi si mai puternice aspecte ale
culturii umane
- obiceiurile alimentare se bazeaza pe disponibilitatea alimentelor, factori
economici, pe semnificatii, conceptii si atitudini personale cu privire la alimente
- relieful geografic, practicile legate de agricultura, istoria si traditia poporului
respectiv
- procurarea hranei, pregatirea si servirea ei, s-au desfasurat conform unor
obiceiuri specifice, fiind legate de amintirea unor evenimente religioase
Alimentele si factorii sociali
1. Relatiile sociale
- in cadrul lor, alimentele simbolizeaza statutul social, caldura si acceptarea sociala
- oamenii au tendinta sa accepte mai usor alimentele noi din partea unor persoane
considerate prietene
- in general, oamenii au tendinta de a manifesta neincredere in alimentele sau in
sfaturile alimentare oferite de straini si persoane mai putin cunoscute
2. Relatiile de familie
- in cadrul lor, obiceiurile alimentare au o semnificatie mai mare
- anumite alimente au tendinta de a declansa amintiri din copilarie pe o perioada
lunga din viata
- aceste alimente sunt apreciate pe motive care nu au nimic de a face cu valoarea lor
nutritiva
3. Factorii religiosi
- adesea, factorii religiosi puternici asociati cu alimenatia au si ei originea in mediul
familial.
4. Venitul familiei, sursele comunitare de alimente si conditiile de piata, influenteaza
obiceiurile alimentare si in final alegerea unor alimente in detrimentul altora. In
ultima instanta oamenii mananca alimentele usor procurabile si pe care si le permit
din punct de vedere financiar.
Influentele psihologice asupra obiceiurilor alimentare
1. Motivatia
Comportamentele individuale, inclusiv cele legate de alimentatie, rezulta dintr-
o interactiune complexa a unor influente psihosociale. La nivel global oamenii sunt
diferiti. Persoane din culturi diferite nu au aceleasi necesitati si idealuri. Pana si
comportamentele biologice primare, cum ar fi foamea, snt diferite din punct de
vedere al interpretarii, expresiei si implinirii, in functie de influentele personale,
sociale si culturale variate. Daca pentru o persoana, un tip de aliment este acceptat
si apreciat, pentru o alta persoana care traieste in circumstante diferite, acelasi
aliment este respins. Pentru o persoana infometata alimentele constituie o perceptie
si o motivatie totala, finala. O asemenea persoana se gandeste la, vorbeste despre si
viseaza mancare.
2. Perceptie
Perceptia personala modifica si ea obiceiurile alimentare. Orice fenomen ce
apartine lumii exterioare este privit si inteles atat printr-o lentila sociala cat si printr-o
lentila personala. In orice experienta a vietii, noi percepem un amestec de 3 factori:
- realitatea externa
- mesajul stimulului comunicat de SN centrilor gandirii
- interpretarea pe care o facem privitor la experienta traita
Elementele subiective ca foamea, setea, ura, teama, interesul personal, valorile,
temperamentul influenteaza raspunsul nostru.
Influenta convingerilor personale despre valoarea alimentelor
Dezinformarea in domeniul alimentar versus alimentatie stiintifica
Oamenii au inconjurat obiceiurile lor alimentare cu diferite mituri. Unele
credinte nedocumentate stiintific despre anumite alimente pot fi nedaunatoare, dar
altele pot avea implicatii mai serioase asupra sanatatii si bunastarii. Pretentiile cu
privire la alimente sau suplimente alimentare care nu se bazeaza pe dovezi stiintifice
cum ar fi folosirea vitamineor pentru mentinerea sanatatii generale induc adesea in
eroare publicul si contribuie la formarea unor obiceiuri alimentare defectuoase.
Influente culturale etnice
Diversitatea etnica ce poate fi intalnita in tara noastra a prilejuit un schimb
intercultural marcat. Evreii, turcii, ucrainienii, sarbii, tatarii, ungurii, sasii, arabii si
chinezii au imbogatit patrimoniul cultural din tara noastra.
a) Evreii
- folosesc carne de vita, pasare, oaie, capra, vanat
- nu combina carnea cu laptele
- se consuma doar pestele care are solzi si aripioare, nu consuma fructe de mare
- se folosesc numai oua fara pete de sange
b) Musulmanii
- laptele permis oricand se poate consma in combinatie cu carnea
- fructele si legumele sa nu fie fermentate
- painea si cerealele sa nu fie contaminate
- sunt interzise carnea de porc si alcoolul
c) Mexicanii
- consuma foarte multa fasole uscata, ardei iute si porumb
- consuma carne in cantitati mici si oua
- fructe: portocale, mere, banane, papaya, mango
- cafea, untura
d) Afroamericanii
- consuma:
o Cereale
o Oua si produse lactate
o Legume
o Carne
o Deserturi
o Bauturi
e) Chinezii
- folosesc alimente proaspete pe care le prepara la temperatura cat mai inalta intr-un
wok cu cantitati mici de grasime sau lichide
- legumele astfel gatite sunt fragede si pline de arome
- carnea este folosita in cantitati mici, se folosesc si alimente uscate, afumate, sarate,
condimentate sau conservate
- orezul este cereala de baza
- ceaiul verde neindulcit este bautura principala
- uleiul de gatit principal este uleiul de alune
f) Italienii
- painea si pastele fainoase sunt alimentele de baza
- branza este alimentul favorit
- carnea rosie si alba
- sosurile italienesti
- legume
- asezonarea se face cu ierbui, diferite mirodenii, usturoi, vin, ulei de masline si pasta
de rosii
- fructele proaspete constituie desertul sau gustarea
g) Grecii
- consuma paine, branza, carne de miel si peste
- oua dar nu la micul dejun
- legumele se utilizeaza ca un aperitiv principal
- orez
- fructe proaspete ca desert zilnic iar la ocazii baclavaua
h) Centro si est- europenii
- in tarile fostului Tratat de la Varsovia s-a manifestat tendinta cresterii incidentei bolii
coronariene
- explicatia ar putea fi gasita in faptul ca intre 1970-1988 consumul de carne, lapte,
zahar, grasimi, sare si alcool a crescut foarte mult
- a scazut consumul de cereale
- dupa 1989 a scazut considerabil consumul de legume, fructe si leguminoase
- in mai toate tarile in curs de dezvoltare s-a manifestat un trend ascendent al
consumului de alimente de tip fast-food inclusiv copiilor
- alimentele obisnuite de tip fast-food au un continut crescut de graimi (in special
acizi grasi trans).
- expresia junk food desemneaza acele alimente fara valoare nutritiva Calorii
goale (junk = resturi, deseuri)
Consumul de cola
- a dus la cresterea obezitatii si a diabetului zaharat non-insulino-dependent
- o alta consecinta este cafeinismul copii intre 1-5 ani primesc dintr-un pahar de
cola o cantitate de cofeina echivalenta cu 4 cesti de cafea la adult raportat la
greutatea corporala
Consumul de dulciuri intre mse
- este la fel de raspandit => cresterea obezitatii
O alimentatie deficitara este insotita si de scaderea activitatii fizice. Un stil de
viata vegetarian are un efect pozitiv asupra diferitilor factori de riscc pentru boala
coronariana. Acestia includ greutate corporala mai mica, nivele mici de colesterol
total si LDL si valori mai mici ale TA. Regimul vegetarian scade riscul de cancer de
colon, cancer de san si cancer bronsic. Exista insa risc de deficit de vit B12 la vegani
(persoane ce consuma strict vegetale). Persoanele expuse acestui risc sunt copii,
femeile gravide si cele care alapteaza.
Influentele religioase asupra comportamentului alimentar
Toate credintele religioase au influentat obiceiurile alimentare ale adeptilor:
a) Iudaismul
- sistemul jertfelor in templul iudaic era strans legat si de un anumit comportament
alimentar
- din jertfa se puteau manca cereale, carnea preotii puteau manca
- legea interzicea consumul tuturor animalelor care nu aveau copita despartita,
unghia despicata si nu rumegau (porc, iepure si in general animalele de prada)
- era de asemeni interzis consumul de sange si grasime
b) Ortodoxismul
- pentru a se deosebi de evrei ca o exprimare a dezaprobarii lor fata de omorarea lui
Iiisus, au preluat postul de 2 ori pe saptamana (evreii posteau o data)
- in aceste zile nu se mananca de dulce, adica nici un aliment de origine animala sau
aliment pregatit cu ingrediente animale
c) Adventismul
- este o credinta crestina neoprotestanta care are specific din punct de vedere al
comportamentului alimentar, convingerea ca ingrijirea sanatatii si implicit prevenirea
bolilor este o datorie specifica a fiecarui om
- asa se explica nu numai adoptarea alimentelor nesocotite curate in Biblie
(asemanator evreilor si musulmanilor) ci si preocuparea bisericii de a promova
institute medicale
- adventistii se obliga sa nu foloseasca substante care ar putea provoca dependenta
si ar putea aduce prejudicii starii lor de sanatate: droguri, tutun, alcool si cafea
- ei sunt sfatuiti de medici sa renunte la consumul de carne rosie, sa evite chiar
carnea alba, laptele, produsele lactate nedegresate si sa foloseasca o varietate mare
de legume, fructe si mai ales cereale integrale
Ratia alimentara. Nevoile energetice si plastice.
Ratia alimentara este cantitatea de alimente exprimata in calorii care, consumata in
24 de ore, acopera necesitatile energetice si plastice ale organismului in aceasta
perioada.
Alcatuirea unei ratii alimentare implica:
1. stabilirea nevoilor nutritive ale organismului;
2. stabilirea modalitatii in care se poate realiza acoperirea acestor nevoi.
Energia necesara proceselor vitale este furnizata de pricipiile nutritive calorigene:
lipide, proteine si glucide.
Din punct de vedere energetic, valoarea ratiei alimentare insumeaza urmatorii factori
de consum energetic:
- metabolismul bazal;
- actiunea dinamica specifica a alimentelor (cheltuiala de energie necesara
ingerarii, digestiei si asimilarii alimentelor);
- termoreglarea (mentinerea unei temperaturi corporale la o valoare constanta
in jur de 36.4 );
- travaliul muscular (activitatea musculara).

Calcularea energiei provenite din alimente
Arderea unui gram din diferite principii alimentare furnizeaza calorii, dupa cum
urmeaza:
- proteine 4 kcal/g
- lipide - 9 kcal/g
- carbohidrati 4 kcal/g
- alcool 7 kcal/g
- fibre alimentare ( sunt glucide rezistente la digestie) 2 kcal/g
Necesarul de energie se obtine adunand necesarul energetic in repaus, in activitate
fizica si efectul termic al alimentelor.
Pe baza valorilor energetice se poate calcula aportul de calorii recomandat pe
categorii de persoane(sugari, copii, barbati, femei), folosind tabele de referinta in
care sunt precizate varsta (ani), greutatea (kg), talia( cm).
Principalele clase de nutrienti si ratia zilnica recomandata
RDA (recommended daily allowance) = raia zilnic recomandata
1. Nutrienti ce furnizeaza energie
a. Glucide - 1 g furnizeaz 4,1kcal.
b. Proteine - 1 g furnizeaz 4,1 kcal.
c. Lipide - 1 g furnizeaz 9,3 kcal.
2.Nutrieni fr energie
d. Minerale - in total 22 de minerale, din care:
- 7 Macronutrieni: Ca, Cl, Mg, P, K, Na, S Arseniu, Bor, Cobalt, Cupru, Crom,Fluor,
Fier,
-15 Micronutrieni: Mangan, Molibden, Nichel, Seleniu, Siliciu, Vanadiu, Zinc
e. Vitamine - Liposolubile: - Vit.A RDA: 5000 UI
- Vit.D RDA: 400 UI
- Vit.E RDA: 30 UI
- Vit.K*
- Hidrosolubile: - Vit.C RDA: 60 mg
- Vit.B1 RDA: 1,5 mg
- Vit.B2 RDA: 1,7 mg
- Vit.B3 (Niacina) RDA: 19 mg
- Vit.B6 RDA: 2 mg
- Vit.B12 RDA: 6 g
- Acid folic RDA: 400 g
Calculul greutii ideale
Pentru calcularea greutii ideale cele mai utilizate formule sunt:
formula Broca Broca : G = T 100,
formula Lorentz,
4
50

T
T G


formula Metropplitan Life Insurance GI = 50 + 0,75 (I 150) + (V 20)/4
GI = greutatea ideal
I = nlimea n cm
V = vrsta n ani
La femei rezultatul se nmulete cu 0,9.
- Indicele masei corpului (IMC) sau Bodz Mass Index
(BMI): G(kg)/I(m)2.
Tabelul 3 : Definirea greutii corporale in funcie de IMC
IMC INTERPRETARE
Sub 18,5 subponderal
Intre 18,5 si 24,9 Greutate normala
Intre 25 si 29,9 supraponderal
Intre 30 si 34,9 Obezitate clasa I
Intre 35 si 39,9 Obezitate clasa I I
Peste 40 Obezitate morbida


Calculul necesarului caloric
Factorii utili calculrii necesarului caloric sunt: greutatea,inlimea, varsta, profesia,
activitatea fizic, starea fiziologic (sarcin, alptare, pubertate).
a) Calculul metabolismului bazal
Estimarea cheltuielilor energetice bazale se poate face cu ajutorul ecuaiei Harris
Benedict, care ia in calcul 4 variabile: varsta, inlimea, greutatea i sexul.
REE;BEE (basal energy expenditure) reprezint cheltuiala energetic bazal i se
exprim in Kcal/zi.
REE = 66,5 + (13,75xG) + (5xH) (6,78xV)
REE = 65,5 + (9,56xG) + (1,85xH) (4,68 x V)
G = greutate corporal exprimat in kg;
H = inlimea exprimat in cm;
V = varsta exprimat in ani.
GI (greutatea ideala) +(Greutatea actuala greutatea ideala) x 0.25 =greutatea
utilizata in calculul REE
b) Efectul termic al alimentelor (Termic Efect of Food TEF )
TEF reprezint consumul de energie asociat cu ingestia de alimente. Reprezint
aproximativ 10% din consumul energetic total. TEF are dou componenete:
componenta obligatorie, reprezentat de energia consumat pentru
digestia,absorbia i metabolizarea nutrientelor;
termogeneza facultativ, reprezint energia cheltuit n exces, care pare s
fieatribuit ineficienei sistemului metabolic, stimulat de activitatea nervoas
simpatic.
c) Energia consumat n timpul exerciiului fizic (Energy Expended in
Physical Activity EEPA )
EEPA este componenta cea mai variabil a consumului total de energie.Variaz ntre
1050% din consumul energetic total, dup cum efortul fizic este minim pn la
consumul atleilor respectiv. EEPA cuprinde energia folosit n exerciiul fizic
voluntar, dar i n activitatea fizic involuntar, cum ar fi:tremurturile, agitaia i
controlul postural.

Factori pentru nivelul activitii fizice, exprimai ca multiplu al REE, bazai pe
studii DLW (Doubly Labeled Water)

Categoria de activitate (REE+EEPA)

Energia ca multiplu de REE
Repaus (somn, stat ntins)

REE 1,0
Foarte uoar (munc stnd pe scaun, i
activiti nestresanten timpul liber: pictori, oferi,
munc n laborator, croitorese, buctrese,
instrumentiti, funcionari,
contabili, pensionari,marochineri, telefoniti)
REE X 1,5
Uoar (tenis de mas, tmplari, golf, gospodine,
electricieni,ngrijitoare de copii, navigatori,
osptari, estori, studeni,
cadredidactice)

REE x 1,6-1,7
Moderat (activitate n picioare, bicicliti, schiori,
dansatori,muncitori agricoli, tractoriti, morari,
brutari, strungari)

REE 1,8 1,9 0,3


Grea (munc stresant, activitate casnic grea,
baschetbaliti,fotbaliti, alpiniti, tietori de
lemne, cioplitori n piatr imarmur, fierari
betoniti, mineri, furnaliti, oelari)

REE 2,0 2,4


Calcularea consumului energetic total ( Total Energy Expenditure TEE) zilnic.
Exemplu:
sex feminin, G = 70 kg, V = 24 ani, =165 cm, profesie = contabil.
1.Calcularea greutii ideale dup formula Asociiei Metropolitane de Asigurri:
GI = 50 + 0,75 (165150) + (2420)/4 = 62,25.
Fiind femeie rezultatul se nmulete cu 0,9. GI = 56,025 kg.Calculul greutii se va
utiliza n stabilirea REE:
(70 56,025) 0,25 + 56,025 = 3,49 + 56,025 = 59,51
2.Determinarea energiei cheltuite in repaus (REE):
65,5 + 9,56 59,51 + 1,85 165 4,68 24 =
65,5 + 568,91 + 305,25 112,32 = 827,34 kcal
3. Se va multiplica REE cu 1,5 ntruct desfoar activitate fizic foarte uoar
(energiei din timpul exercitiului fizic(EEPA)
827,34 1,5 = 1241 kcal.
4. Se vor aduga 124 kcal = TEF- efectul termic al alimentelor (10% din consumul
energetic).
TEE = 1241 + 124 = 1365 kcal/zi.