Sunteți pe pagina 1din 4

Atenie: La examen acest subiect NU va fi tratat sub forma de tabel, ci sub forma unui eseu cu

structura logica, tripartita: introducere, cuprins, incheiere.- aici aveti un model cu idei pe care va
sugerez sa le atingeti.
Atenie: Prin prisma aceleasi scheme ar putea fi abordata si comparatia sistem american-britanic,
precum si francez-german, lasand la o parte elementele specifice celuilalt mare sistem.


Comparatie sistemul anglo-saxon - sistemul romano-germanic
(subiect exemplificativ)


I) Idei generale (n introducere, pe scurt vor fi relaute + dezvoltate n cuprins)
sunt sisteme de drept laice - spre deosebire de
sistemul romano-germanic e rezultatul recepionrii dr. roman (potrivit altor doctrinari:
dr. roman cu influene bizantine) in Europa i, prin colonizare, i n alte pri ale lumii -
de enumerat alte cteva state
unde se aplic fiecare: anglo-saxon n Marea Britanie i SUA, dar i rile din
Commonwealth, romano-germanic n Europa, dar i fostele colonii ale rilor europene
sistemul romano-germanic este un sistem de drept scris, cel mai important izv de dr este
legea (izvor scris) - deosebire fa de sistemul anglo-saxon
sistemul romano-germanic se bazeaz pe diviziunea dr public-drept privat (care are dr
consecin structurarea sa pe ramuri si instituii specifice) - sistemului anglo-saxon i este
strin aceast diviziune a dreptului, prin urmare ramurile dr nu sunt att de bine
structurate i nu se cunoate ramura dreptului administrativ. Diviziunea public-privat are
dr consecin o reglementare diferit n cele dou ramuri ale dreptului - poziie de
subordonare n dr public vs. poziie de egalitate (jr) n dr. privat. Lipsa unor metode de
reglementare diferite n cele dou ramuri ale dreptului a fost unul dintre motivele
dezvoltrii, n sistemul anglo-saxon, a subsistemului de equity law.
sist romano-germanic este bazat pe o ierarhie al izvoarelor dreptului:
Constituia>legea>actele de punere n aplicare a legii, obiceiul locului + doctrina - n
general, aceasta se reine n speele care pun probleme de drept dificile, care au primit n
practic interpretri multiple, nu n cazul normelor ce permit o interpretare ad
litteram=literal. Sistemul anglo-saxon cunoate o structura aparte: common law, equity
law i statute law + doctrina - regsit n opiniile separate i concurente (sistemul
american) i n obiter dicta, comentariile/raionamentele judectorului introduse prin
formula by the way (sistemul anglo-saxon)
codurile sunt un element comun i indispensabil n sistemul romano-germanic. (De
explicat pe scurt ce presupune procesul de codificare - forma superioar a sistematizrii
actelor normative - activitate de analiz i sintez a legiuitorului, implic ndeprtarea
normelor czute n desuetudine, modificri ledagislative, adoptarea de instituii noi,
abrogri - de preferin explicite). n sistemul anglo-saxon codurile sunt un element
juridic insolit: codurile de legi lipsesc n sistemul britanic - dar sunt ntlnite numeroase
coduri de jurispriden; n sistemul american se ntlnesc att coduri de jurispruden
ct i, pe baza influenei dr continental (romano-germanic) un numr restrns de coduri
de legi.
faptul c sistemul romano-germanic este unul de tip codificat se demonstreaz prin
numrul mare de coduri care au fost adoptate n cele dou subsisteme principale: francez
i german - de explicat, pe scurt, istoria codificrii n fiecare din cele dou state. Atenie!
Aceast parte (scurt istoric al celor dou sisteme de dr) va fi tratat i n cazul unei
comparaii ntre sistemele german i francez.




Asemanari Deosebiri
Privind
structura
sistemului
- daca sistemul anglo-saxon
este, in principiu, bazat pe
common law, sistemul
romano-germanic este unul
codificat
- sistemul francez se
aseamana cu cel german in
ceea ce priveste conceptia
asupra dreptului si notiuni
juridice comune
- daca sistemul anglo-saxon este, in principiu,
bazat pe common law, sistemul romano-
germanic este unul codificat; aceasta afirmatie
generala va fi detaliata prin raportare la cele 4
subsisteme studiate:
sistemul britanic se aseamana cu cel american
in ceea ce priveste conceptia asupra dreptului,
notiuni juridice
=> ambele sisteme, britanic si american, sunt
alctuite din: common law (care inseamna
acelasi lucru, respectiv reguli de fond, reguli de
procedura si metoda de lucru-soluia se caut n
precedente), insa in sistemul american exista o
Constitutie scrisa, exista codificari si exista o
diferenta intre dreptul statelor membre si dreptul
statul federal; spre deosebire de asta, sistemul
romano-germanic se bazeaza pe coduri, iar nu pe
jurisprudenta.
=> atat sistemul britanic, cat si cel american au
facut initial apel la notiunea de equity (care nu
exista in sistemul romano-germanic, judecatorul
facand referinta la principiile dreptului); totusi,
in sistemul american equity a fuzionat cu
common law ulterior
=> spre deosebire de sistemul britanic, sistemul
american cunoate diferenta intre dreptul statelor
membre si cel al statului federal (aici discutati:
cine are competenta generala i cine
special,
in ce domenii
principiile de repartizare a competentei);
=> atat sistemul britanic, cat si cel american
contin legi scrise, insa daca in sistemul britanic
common law are un loc central iar legile au rol
de lex specialia, in sistemul american majoritatea
domeniilor sunt reglementate de legi scrise (si
aici discutati de raportul intre L scrisa si
common law in sistemul american);
prin raportare la sistemul anglo-
saxon,statele de traditie romano-germanica se
bazeaza pe legea scrisa, codificata (codificarea
insasi fiind rezultatul istoriei)
=> aici discutati, pe scurt, istoricul codificarilor
din sistemul francez si german => istoricul nu
trebuie sa fie tratat comparativ, e suficient
separat si pe scurt, ca sa aveti timp


Privind
jurisdictiile
- jurisdictiile sunt, in toate
cazurile/subsistemele,
organizate in mod ierarhic
- de asemenea, exista o
distinctie intre jurisdictii de
drept comun si specializate
- daca cu privire la structura sistemului
existau asemanari intre britanic-american,
precum si, pe de alta parte, intre francez-
german, jurisdictiile difera:
=> in sistemul britanic distinctia se face intre
jurisdictii inferioare si cele superioare, in Statele
Unite distingem intre jurisdictii federale si
jurisdictii ale statelor membre ( aici tratati pe
scurt jurisdictiile britanice - superioare si
inferioare si cele americane - federale si ale
statelor membre, pt a sublinia ca sunt diferite -
vezi comparaia fcut la seminar); asemanarea e
ca exista in ambele jurisdictii specializate- si
spuneti cateva, in fiecare sistem
=> pe de alta parte, diferenta jurisdictii de drept
comun- specializate exista atat in sistemul
francez, cat si german; in sistemul german exista
5 tipuri de jurisdicii specializate (drept comun,
administrativ, fiscal, muncii si social); aici tratati
jurisdictiile franceze si germane separat, pentru a
evidentia ca sunt distincte
=> specific jurisdictiilor franceze = Tribunalul
de conflict
- pe de alta parte, sistemul de jurati exista atat
in sistemul american (si aici scrieti cum sunt
alei, ce functii au si ce obligatii), cat si in
sistemul francez (la cour dassisses, dar cu rol
mult mai limitat)
Privind
izvoarele
dreptului
- izvoarele formale sunt
aceleasi, insa au rol distinct
- precedentul e izvor de drept in sistemul
anglo-saxon, dar are un rol redus in sistemul
romano-germanic:
=> de tratat regula precedentului in sistemul
britanic (care dintre precedente sunt obligatorii),
apoi faptul ca judecatorul american nu mai e
legat de propria jurisprudenta = instituia
revirimentului de jurispruden
=> de tratat structura hotararii judecatoresti in
ambele sisteme
=> in sistemul romano-germanic, hotararea
judecatoreasca e izvor de drept obligatoriu numai
daca e vb de RIL sau hotarari Curtea
Constituional
- legea scrisa e izvor de drept in toate
sistemele, insa:
=> in sistemul britanic, ea reglementeaza putine
aspecte si are rol de lex specialia
=> in sistemul american, ea reprezinta regula
(are rolul de lege general) si e obligatoriu sa fie
invocata in fata curtilor federale
=> in sistemul francez si german, L scrisa e
principalul izvor de drept
- cutuma este izvor principal de drept in
sistemul anglo-saxon (in special in cel britanic),
pe cand in sistemul romano-germanic este
izvor numai daca L trimite expres la ea

IV) Concluzie: Exist att asemnri, ct i deosebiri ntre cele dou sisteme, apariia i
dezvoltarea diferit este un produs al istoriei (Marea Britanie legturi mai puin puternice cu
continentul n perioada de formare a sist su de drept, sistemul american se construiete pe baza
celui britanic, dar primete influene i din partea celui romano-germanic, influene ce l
aseamn cu acesta din urm) Se observ c n ultima perioad, pe fondul fenomenului general
de globalizare, cele dou sisteme ncep s se re-apropie. Sistemul francez cunoate foarte multe
jurisdicii specializate etc - elementele pe care le considerai cele mai importante.