GESTIONAREA

TIMPULUI SI A STRESULUI
Profesor: Ferariu Iuliana

Student: Buftia Stefan Gr. III
Ciochina Constantin Gr. II
Tifachi Oana Gr.III
CUPRINS

DEFINIREA TERMENILOR
NOTIUNI INTRODUCTIVE
STRESUL LA FEMEI/BARBATI
MANAGEMENTUL STRESULUI SI AL TIMPULUI
TRADITII DIN DIFERITE CULTURI















*STRES- Termen general utilizat pentru orice factor din
mediu (traumatism, emoii, frig, cldur etc.) capabil s provoace la
om i la animale o stare de tensiune i o reacie de alarm a
organismului, determinnd uneori mbolnviri grave
-Stare patologic constnd n suprancordarea unui
organism viu, cnd asupra lui acioneaz factori negativi puternici.


*TIMP-Dimensiune a Universului dup care se ordoneaz
succesiunea ireversibil a fenomenelor.
-Durat, perioad, msurat n ore, zile ani etc., care
corespunde desfurrii unei aciuni, unui fenomen, unui eveniment;
scurgere succesiv de moment

In ultimii ani, stresul a devenit unul dintre cei mai nocivi factori
de agresiune a organismului uman, fiind considerat chiar mai
periculos decat colesterolul. In majoritatea cazurilor, stresul
poate avea urmari grave asupra fizicului si psihicului.


Persoanele supuse unei stari constante de stres sunt predispuse la boli
cardiace sau hipertensiune. De asemenea, stresul este de vina si pentru
problemele de digestie, pentru insomnii, ulcer gastric sau disfunctii
erectile, pentru diabet, si chiar pentru infertilitate

Ce este stresant pentru o persoana nu este valabil si pentru ceilalti.



STRESUL LA FEMEI/BARBATI


Femeile suporta stresul, dar fac depresii
Potrivit Asociaiei Americane de Psihologie, femeile prezint, n prezent,
un nivel mai ridicat de stres fa de brbai, pentru c ele se consider
subapreciate la munc, prost pltite i, nu n ultimul rnd, supuse unei
tensiuni majore pe durata unei zile de lucru.

Si barbatii sunt afectati de stres, insa ei gestioneaza
in mod diferit emotiile si trairile.




Managementul stresului si al timpului
Managementul stresului si al timpului este un
concept bine implementat printre occidentali, care
prinde radacini si in unele companii romanesti.
Managementul timpului si al stresului este absent
din scoala romaneasca.
Copiii nu sunt educati cum sa invete, cum sa-si
ordoneze timpul sau sa-si faca o agenda, cum sa
faca fata unor emotii negative, cum este furia sau
tristetea, cum sa-si normeze programul in asa fel
incat sa dea atentie si mintii, si corpului,
Mugur Ciumageanu, psiholog clinician la Departamenul de psihiatrie comunitara de la Spitalul Al.
Obregia din Capitala.

LECTII ANTISTRES
Este important sa mentinem un echilibru intre viata personala si
serviciu
Abandonati lucrurile pe care nu le puteti face si concentrati-va pe
cele in care va puteti folosi capacitatile la maximum
Pentru corp putem folosi activitatile sportive gen fitness, jogging.
Pe langa faptul ca miscarea ajuta organismul sa scape de
tensiune, este si sanatoasa.
In ce priveste destresarea mintii, specialistii recomanda sa
invatati sa va planificati timpul Folositi-va creativitatea: desenati,
compuneti poezii, alegeti orice activitati care lasa mintea sa
zburde dincolo de rutina zilnica.


Pentru gestionarea stresului in familie, psihologii recomanda asa-numitul
timp de calitate. Asta inseamna ca nu ajunge sa stai in familie pentru a-ti
gasi linistea, trebuie sa faci lucruri impreuna cu cei din jur: parintele
trebuie sa se joace cu copilul, sa interactioneze cu el, nu sa stea sa
citeasca ziarul in aceeasi camera cu el.
Relaxarile pasive cu o bere intr-o mana si cu ochii in televizor reprezinta o
sursa destul de mediocra de gestiune a stresului. La televizor, mintea este
lasata in repaus si devine un receptacol pasiv de informatii, nu este pusa la
treaba, completeaza specialistul.

TRADITII DIN DIFERITE CULTURI

n popor, se spune c sunt "cte bordeie, attea obiceie", fapt
perfect valabil dac stm s analizm numeroasele tradiii
ntlnite pe glob pentru noaptea de Anul Nou.
Fie c este vorba de obiceiuri vechi de secole, fie c este vorba
de obiceiuri "la mod", fiecare popor gestioneaza timpului liber si
reactiile la stres diferit.
Austria - La miezul nopii se ghicete viitorul
n Austria, se obinuiete ca la miezul nopii oamenii s-i afle
viitorul.
oamenii iau buci mici de plumb n forme "norocoase" (ex.
Potcoava, porcuor), le topesc ntr-o lingur special deasupra
unei lumnri, apoi toarn repede plumbul lichid n apa rece.
Acesta se ntrete imediat in forme diferite, iar oamenii ncearc
s recunoasc ce form a luat plumbul lor. Se spune c formele
sunt indicii despre ce va aduce Anul Nou.
Bineneles, totul se desfoar cu veselie i umor.

n China, petele i brnza, la loc de mare cinste
Ajunul Anului Nou chinezesc este petrecut n multe i diferite feluri,
difereniindu-se de la o localitate la alta. Nelipsit este, att n nordul, ct
i n sudul rii, cina luat mpreun de ntreaga familie.
Atunci, se servesc de regul zeci de feluri de preparate dintre care, mai
ales n sudul rii, petele si brnza de soia nu pot lipsi, deoarece pronuia
cuvintelor "brnz" i "pete" este identic n limba chinez cu "bunstare"
i "belug
Danemarca, pe primul loc la spart farfurii
n Danemarca, distractia i focurile de artificii sunt completate de
farfurii sparte. Cu ct grmada de cioburi la ua lor este mai
mare, cu att danezii sunt mai fericii.
Pe tot parcursului anului ei pstreaz vasele uzate pentru ca n
noaptea de Revelion s le sparg la uile prietenilor.
Mai multe cioburi nseamn mai muli prieteni, de unde i dorinta
lor a-i gsi curtea sau holul plin de farfurii i cni sparte.

Estonienii mpart mncarea cu...spiritele
De Revelion, n Estonia oamenii decoreaz casele, fac vizite i
pregtesc cine extrem de gustoase.
Tradiia spune c trebuie s mnnci de apte, nou sau chiar
12 ori n noaptea dintre ani pentru c astea sunt numerele
norocoase estoniene i se spune c n noul an fiecare persoana
va primi puterea tot attor oameni cte feluri de mncare a
consumat.
Exist ns i o parte bun: mesele nu trebuie consumate n
totalitate, iar n unele locuri, conform tradiiei, o parte din
mncare trebuie lsat n farfurie pentru strmoi sau pentru
spiritele care viziteaz casa n noaptea de Revelion.

n Germania, fetele frumoase sunt plimbate prin sat
n unele provincii din Germania se face o ppu din paie cu chip
de femeie btrn care este pus ntr-o roab i purtat n
noaptea de Anul Nou prin sat. La miezul nopii, aceasta este
aruncat n ap.
n ultimul timp, acest obicei s-a schimbat, tinerii prefernd ca, n
locul paiaei, s plimbe cea mai frumoas fat prin sat.

Grecii mnnc prjituri cu monezi
Anul Nou coincide, n aceast ar, cu Festivalul Sfntului Basil
(Vasile), unul dintre fondatorii bisericii ortodoxe din Grecia. Una
dintre mncrurile tradiionale care se servete este Vassilopitta
sau prjitura Sfntului Basil.
O moned de argint sau de aur este introdus n momentul n
care se coace prjitura, iar cine o gsete va avea noroc n anul
urmtor.

n Italia, de Revelion, te poi alege cu capul spart
n peninsul se obinuiete, n Napoli cu predilecie, Noaptea de
Anul Nou s se arunce pe fereastra lucruri vechi (simboluri ale
anului trecut).
Tradiia, ns, tinde s dispar, deoarece prezint reale riscuri
pentru trectori. Peste tot ns masa trebuie s fie plin de
mncruri speciale pentru a prevesti bogia i abundena din
anul urmtor. De pe mesele italienilor sunt nelipsite n aceast zi
pastele nsiropate cu miere i dulciurile.
n India, salutul tradiional este "A fiert laptele"
Cea mai popular srbtoare indian a nnoirii anului este Pango-
ul, celebrat n prima zi dup solstiiul de iarn.
Momentul cel mai important al acestei zile este dimineaa, cnd
se aprinde rugul pregtit de ctre copii, n cel mai nsorit loc din
curte. Pe jarul aprins, femeile pun oale mari de lut n care se
amestec lapte cu orez. Aezat n jurul focului, ntreaga familie
ateapt clipa n care laptele ncepe s fiarb. Primul clocot este
salutat cu strigtul voios:"Pongol", adic "Laptele fierbe", semn c
soarele a binecuvntat casa, deci anul care vine va fi mbelugat.
Timp de cteva zile, salutul tradiional este: "A fiert laptele".

De Revelion, n Myanmar, oamenii se stropesc ntre ei cu ap
n Myanmar, noul an ncepe n luna aprilie, n miezul primverii. n
cele patru zile premergtoare Anului Nou, toi locuitorii particip
la tradiionala Srbtoare a Apelor. Obiceiul const n a stropi cu
ap - simbol al rodniciei - pe prieteni i rude, iar ritualul este
obligatoriu i nimeni nu scap neudat. Acest obicei este simbolul
fertilitii.

Ungurii aleg Cavalerul Cartofului
Un obicei important din Budapesta se numete "Rmas bun de la
cartofi". Obiceiul const n alegerea regelui i reginei Cartofului,
precum i a cavalerului ce va purta n anul urmtor Ordinul
Cartofului.
Acest obicei de revelion dateaz din 1838 cnd oraul a fost
inundat de Dunre, iar locuitorii au fost nevoii s se
adposteasc pe dealurile vecine n casele ranilor, unde s-au
hrnit cu cartofi copi. Pe masa Anului Nou trebuie s ai carne de
porc (pentru stabilitatea financiar), dar i feluri de mncare cu
fasole i linte (pentru bogie).