SISTEMUL NERVOS

Totalitatea organelor formate predominant din tesut nervos receptioneaza, transmite integreaza
informatiile primite din mediul etern sau intern permite ela!orarea unui raspuns adecvat
mesa"ului primit#
Receptionarea mesa"elor se realizeaza prin intermediul receptorilor, specializati $n transformarea
stimulilor % ce poarta diferite forme de energie % $n impuls nervos, ce reprezinta energia interna
specifica organismului#
Influul nervos este transmis pe caile nervoase aferente &care aduc informatiile' spre centrii
nervosi de integrare de la nivelul diferitelor eta"e de la nivelul sistemului nervos central#
Integrarea nervoasa reprezinta prelucrarea mesa"elor primite de catre centrii nervosi si ela!orarea
comenzilor pentru organele efectoare % raspuns imediat la stimuli stocarea informatiilor ca (acte
de memorie( &formarea de engrame' si reactualizarea lor ulterioara ) raspuns tardiv la stimuli
Raspunsurile plecate de la centri sunt conduse pe caile nervoase eferente &care duc informatiile'
spre efectori intrarea $n activitate * contractia musc+ilor sc+eletici, contractia musculaturii
viscerale, activitatea glandelor cu secretie interna si eterna
Sistemul nervos este $mpartit $n*
sistemul nervos al vietii de relatie sau somatic % ce sta!ileste legatura $ntre organism si
mediul etern,
sistemul nervos al vietii vegetative care coordoneaza activitatea organelor interne, $n
str-nsa legatura cu* sistemul nervos somatic, sistemul endocrin &+ormonii amplifica,
generalizeaza si prelungesc $n timp, reactiile initiate de sistemul nervos vegetativ'#
Sistemul nervos somatic
.ormat din*
sistemul nervos central &S#N#/#' sau aul cere!ro%spinal sau nevra, reprezentat de
encefal si maduva spinarii,
sistemul nervos periferic &S#N#0#' ce cuprinde ganglionii nervosi, nervii spinali si nervii
cranieni#
1
Sistemul nervos vegetativ
.ormat din*
sistemul nervos central cu centrii nervosi vegetativi situati $n aul cere!rospinal,
sistemul nervos periferic cu ganglionii nervosi vegetativi si fi!relel nervoase vegetative
preganglionare si postganglionare care intra $n componenta nervilor spinali si cranieni#
Sistemul nervos central
Maduva spinarii
Configuratia externa
Maduva spinarii este partea SN/ adapostita $n canalul verte!ral, format din* suprapunerea
gaurilor verte!rale completat de discurile interverte!rale, $ntre corpurile verte!rale, iar $ntre
arcuri, de ligamentele gal!ene
Se $ntinde de la nivelul arcului anterior al atlasului, de unde iese primul nerv cervical, p-na $n
dreptul discului L1%L2# La em!rionul de 3 luni umple tot canalul verte!ral p-na la coccis, dar
ulterior creste mai putin dec-t coloana verte!rala, realiz-ndu%se o ascensiune aparenta#
La !ar!at are o lungime de 45 cm, iar la femei de 43 cm#
6n partea inferioara unde maduva se termina cu conul medular care se prelungeste p-na la coccis
cu filum terminale din su!stanta al!a# Radacinile nervilor spinali datorita ascensiunii aparente a
maduvei vor co!or$ din ce $n ce mai o!lic ca sa a"unga la gaura de con"ugare respectiva, asa ca
su! L1 vom gasi doar radacini ale nervilor lom!ari si sacrali alaturi de firul terminal, form-nd
ceea ce se numeste coada de cal#
Maduva spinarii se $mparte $n mai multe segmente &metamere' si din fiecare iese c-te un nerv
spinal#
Sunt 7 perec+i de nervi spinali cervicali, 12 perec+i de nervi toracali, 5 perec+i de nervi lom!ari,
5 perec+i de nervi sacrali si 1 perec+e de nervi coccigieni#
0e suprafata maduvei se vad mai multe santuri longitudinale a caror denumire arata si situatia
lor* fisura mediana anterioara, santul median posterior, santul lateral anterior pe unde ies
radacinile anterioare ale nervilor spinali si santul lateral posterior pe unde intra radacinile lor
posterioare#
La nivelul maduvei cervicale se descrie si un sant intermediar posterior ce corespunde limitei
$ntre fasciculele 8oll si 9urdac+#
2
Structura interna
0e sectiune transversala se constata ca maduva spinarii este alcatuita din su!stanta cenusie
situata central si care pe sectiune are forma literei (:; si su!tanta al!a, asezata la periferie#
<atorita fisurii anterioare si a santului median posterior care se prelungeste $n interior cu un sept
median posterior, maduva apare $mpartita $n doua "umatati legate $ntre ele prin doua comisuri*
una cenusie posterioara, formata de !ara transversala a (:;%ului si alta al!a anterioara, $ntre
fundul fisurii mediene anterioare si comisura cenusie#
Substanta cenusie
0rezinta pe suprafata sa de sectiune doua prelungiri anterioare, numite coarne anterioare, care $n
lungul maduvei realizeaza coloanele anterioare# Ele sunt mai umflate si nu a"ung p-na la
suprafata maduvei#
0relungirle posterioare se numesc coarne posterioare si formeaza $n lungul maduvei coloanele
posterioare# Ele sunt mai su!tiri si a"ung p-na la santul colateral posterior de care sunt separate
printr%o lama de su!stanta al!a numita zona marginala &Lissauer'#
/oarnele posterioare au un ape, un cap, un col si o !aza#
/oarnele laterale formeaza $n lungul maduvei columna laterala $ntinsa $ntre mielorele /7%L2# 6n
grosimea comisurii posterioare este situat canalul central# Su!stanta cenusie este formata mai
ales din corpul neuronilor#
<atorita legii neuro!iotaiei care afirma ca toti neuronii cu aceeasi functie stau grupati la un loc,
$n su!stanta cenusie se vor descrie nuclei#
=one ale su!stantei cenusii*
Se descriu datorita functiilor diferite ale neuronilor
=ona somatomotorie
Situata $n cornul anterior# /ontine nucleii motori pentru musculatura striata sc+eletica# Se
numesc si neuroni radiculari deoarece aonul lor intra $n radacina anterioara a nervului spinal#
Neuronii radiculari sunt de 2 tipuri* alfa care inerveaza fi!rele contractile ale musc+ilor si gama
care sunt fusiformi# Neuronii motori au si rol trofic asupra fi!relor musculare#
=ona visceromotorie
3
Situata la !aza cornului anterior si $n cornul lateral# /ontine nuclei vegetativi# 6ntre /7 si L2 este
nucleul intermedio%lateral $n care sunt centrii simpatici pentru tot organismul $ncep-nd cu
nucleul ciliospinal &/7%T3' care produce midriaza &dilatarea pupilei' si termin-nd cu nucleul
veziculo%spinal la L1 si anorectul la L2#
6n maduva sacrata sunt nucleii parasimpatici ai mictiunii, defecatiei si erectiei# >onii acestor
neuroni trec prin cornul anterior, radacina anterioara a nervului spinal si din nervul spinal a"ung
prin ramul comunicant al! la lantul ganglionar simpatic lateroverte!ral#
=ona viscerosenzitiva
/uprinsa $n partea posterioara a regiunii intermediare# /ontine neuronii care receptioneaza
interoreceptivitatea si care nu se grupeaza $n nuclei# La ei vin fi!rele nervoase de la viscere prin
radacina posterioara a nervilor spinali#
=ona somatoreceptiva
Localizata $n cornul posterior# 0rezinta trei nuclei* nucleul pericornual $n care, su! zona
marginala &Lissauer' se gaseste stratul zonal ?alde@er, iar mai profund su!stanta gelatinoasa
Rolando# >cest nucleu are deutoneuronii pe calea eteroceptiva# La !aza cornului posterior, $n
partea mediala se gaseste nucleul toracic &/larA%Stilling', $n partea laterala % nucleul latero%
!azilar &9ec+teroB'# >cesti doi nuclei receptioneaza stimulii proprioceptivi pentru coodonarea
motorie fiind alcatuiti din deutoneuronii acestei cai#
0e l-nga neuronii motori si senzitivi, somatici si vegetativi, se gasesc si numerosi neuroni
intercalar sau de asociere#
Straturile medulare Reed &dupa /as+an CN, 1DDE'*
I%IV laminele cornului dorsal,
I * zona marginala ?elde@er,
II%III* S8R ) su!stanta gelatinoasa Rolando,
IV%VI* straturi profunde cu neuroni de transmitere &originea straturilor
spino%talamice'
Straturi Reed
Su!stanta reticulata formata din gramezi de celule nervoase dispuse F$n retea; $n su!stanta al!a,
$ntre canalul posterior si cel lateral, $n vecinatatea imediata a su!stantei cenusii#
Su!stanta al!a formata din 3 perec+i de funicule sau cordoane*
4
/ordonul anterior $ntre fisura mediana anterioara si cornul anterior,
/ordonul lateral $ntre cornul anterior si septul median dorsal#
>L/>TUIRE> /OR<O>NELOR
/ordoanele sunt alcatuite din fi!re care pot fi grupate $n*
endogene care pleaca de la neuronii din maduva si care pot fi scurte si lungi, fi!rele
scurte nu parasesc maduva si alcatuiesc fasciculele de asociere intersegmentara a
maduvei &fasciculele fundamentale', fi!rele lungi sau de proiectie ies din maduva spre
eta"ele superioare form-nd cai ascendente#
.i!rele eogene apartin neuronilor din afara maduvei# <aca provin de la neuronii
ganglionului spinal formeaza cai ascendente, daca provin din centrii superiori % cai
descendente#
/>ILE >S/EN<ENTE
Ele conduc sensi!ilitatea catre eta"ele superioare# 0rimul neuron &protoneuronul G N1' pe calea
tuturor sensi!ilitatilor de la nivelul trunc+iului si mem!relor este neuronul pseudounipolar din
ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal aflat l-nga gaura de con"ugare
unde cele doua radacini se unesc spre a forma nervul# 0e caile sensi!ilitatilor, deutoneuronul
conduce mesa"ul la al III%lea neuron care cu eceptia sensi!ilitatii olfactive se afla $n talmus, de
unde stimulul a"unge la corte $n zona respectiva de intergrare
a' /aile sensi!ilitatii eteroceptive#
<endrita protoneuronului se duce la periferie pe calea ramurilor nervului spinal de unde culege
stimulii de la eteroceptori &tactili, termici si durerosi', iar aonul pe calea radacinii posterioare
a"unge la nucleul pericornual# >onul acestuia trece $n "umatatea opusa a maduvei, devine
ascendent si formeaza $n cordonul anterior, tractul spinotalamic anterior, iar $n cordonul lateral
tractul spinotalamic lateral si spinorectal#
0rin tractul spinotalamic anterior este condusa sensi!ilitatea de presiune si tactila grosiera,
afectiva, difuza sau protopatica pe c-nd sensi!ilitatea tactila, fina gnostica sau epicritica este
condusa prin fasciculele 8oll si 9urdac+#
Tractul spinotalamic lateral conduce termoalgezia#
5
.asciculul spinotectal conduce sensi!ilitatea eteroceptiva la nivelul coliculilor optici din gama
cvadrigemina#
!' /aile sensi!ilitatii proprioceptive#
Sunt diferite pentru stimulii ce deservesc coordonarea motorie de cei ce realizeaza simtul
Ainestezic*
0entru sensi!ilitatea proprioceptiva Ainestezica &asa%zis (constienta;', aonii protoneuronilor
intra $n maduva, devin ascendenti form-nd fasciculele 8oll si 9urdac+ din cordoanele
posterioare si merg sa faca sinapsa cu al doilea neuron $n nucleii omonimi din !ul!# <e aici, pe
calea lemnisculului medial mesa"ele a"ung la talamus de unde sunt proiectate pe cote#
0entru sensi!ilitatea proprioceptiva de coordonare motorie mesa"ele receptionate de la fusurile
neuromusculare si corpusculii tendinosi 8olgi, sunt trimise de protoneuron nucelii latero%!azilari
si toracici din maduva# >onii acestora formeaza doua fascicule ascendente ce merg la suprafata
cordonului lateral*
tractul spinocere!elos posterior sau direct &.lec+sig' pleaca din nucleul toracic de aceeasi
parte
tractul spinocere!elos anterior $ncrucisat &8oBers' $si are originea $n nucleul latero%
!azilar din partea opusa#
c' /aile sensi!ilitatii interoceptive nu au tracturi speciale la nivelul maduvei, informatiile culese
de la viscere sunt conduse prin fi!rele tractului spinotalamic, dar mai ales, din aproape $n
aproape, cu multiple statii $n su!stanta reticulata, prin caile ascendente nespecifice#
E
/>ILE <ES/EN<ENTE#
<uc comenzi de la eta"ele superioare pentru miscari voluntare, automate, reflee de ec+ili!ru, ca
si pentru coordonarea lor*
cai piramidale % pentru miscari voluntare
cai etrapiramidale % automate, reflee de ec+ili!ru #
a' /aile pentru miscarile voluntare ale corpului si ale mem!relor#
0ornesc din girusul precentral &celulele giganto% piramidale 9etz'#
.ormeaza $n maduva*
tractul corticospinal anterior &THrA', situat de o parte si de alta a fisurii mediene
anterioare &piramidal direct' si
tractul corticospinal lateral &piramidal $ncrucisat', din fasciculul lateral#
.i!rele tractului piramidal $ncrucisat au facut decusatia la nivelul !ul!ului#
.i!rele tractului piramidal direct se $ncruciseaza, dar pe parcurs si merg sa se termine la
nivelul neuronilor motori din coarnele anterioare de partea opusa#
!' /aile pentru miscarile automate#
Sunt reprezentate de fasciculul tectospinal ce pleaca de la coliculii cvadrigemeni superiori#
c' Miscarile reflee de ec+ili!ru#
Sunt comandate prin fasciculul vesti!ulospinal din cordonul anterior#
d' >lte cai etrapiramidale
Sunt reprezentate de*
tractul ru!rospinal de la nucleul rosu din mezencefal situat $n cordonul lateral,
tractul olivospinal ce pleaca din oliva !ul!ara si
tractul reticulospinal
.i!re intersegmentare apartin-nd aparatului elementar al maduvei spinarii ) $n su!stanta al!a, pe
l-nga sistemele de fi!re ascendente si descendente #
I
>laturi de fasciculele fundamentale situate $n fiecare cordon l-nga su!stanta cenusie se mai
descriu, cu aceeasi functie si fasciculul triung+iular, septomarginal si semilunar#
EN/E.>LUL
0artea sistemului nervos central adapostita $n cutia craniana alcatuit din*
parte ailara &mi"locie' denumita trunc+i cere!ral &$napoia caruia se gaseste cere!elul'
creier sau cere!rum &situat superior de trunc+iul cerec!ral'#
Trunc+iul cere!ral asezat $n eta"ul inferior al endo!azei, pe clivus &fata dorsala a apofizei
!azilare' are aspectul unei f-sii longitudinale de fi!re al!e, peste care trece un alt manunc+i de
fi!re, care formeaza puntea, ca o !anda transversala#
Trunc+iul cere!ral ) fata anterioara
/onfiguratia eterna
.ata antero%laterala si fata posterioara
>re 3 componente *
!ul!ul,
puntea si
pedunculii cere!rali ai mezencefalului &superior'
9ul!ul
limitat inferior de planul conventional care trece su! decusatia piramidelor, iar superior de santul
!ul!opontin# .iind $n continuarea maduvei ale carei formatiuni superficale se continua si la acest
nivel, se mai numeste si maduva prelungita#
Se o!serva* fisura mediana anterioara, $ntrerupta inferior de decusatia piramidelor#
Superior ea se termina cu o depresiune, foramen caecum, la nivelul santului !ul!opontin#
<e o parte si de alta a fisurii mediane sunt doua cordoane de su!stanta al!a proeminete,
denumite piramide !ul!are, situate $n continuarea cordoanelor anterioare ale maduvei#Lateral de
acestea se afla santul lateral anterior ce continua pe cel din maduva# Mai lateral este cordonul
lateral al !ul!ului $n continuarea celui medular si care va avea ca limita posterioara santul lateral
7
posterior# 6n partea superioara a cordonului lateral se gaseste o proeminenta ovoidala numita
oliva !ul!ara, limitata anterior de un sant retroolivar, ce coincide cu santul retroolivar situat ceva
mai $naintea santului lateral posterior#
<e pe suprafata !ul!ului se descriu nervii cranieni de la perec+ea a VI%a la a JII%a *
nervul a!ducens &VI' din santul !ul!opontin $n dreptul piramidelor, nervul facial &VII' si
acusticovesti!ular &VIII' tot din santul !ul!opontin $n dreptul unei depresiuni numita foseta
supraretroolivara, nervul glosofaringian &IJ', nervul vag &J' si nervul accesor &JI' din santul
lateral posterior, nervul +ipoglos &JII' din santul preolivar sau lateral anterior#
0untea
este limitata inferior de santul !ul!opontin, iar superior de un sant transversal paralel cu acesta
numit santul pontopeduncular care o separa de pedunculii cere!rali#
0e linia mediana se gaseste un sant denumit santul artrei !azilare# Lateral de acesta se vad
piramidele puntii, mai putin proeminente care se continua lateral si posterior cu !ratele puntii sau
pedunculii cere!elosi mi"locii#
<in punte se desprinde nervul trigemen &V' la limita dintre piramide si !ratele pontine#
0edunculii cere!ali sunt limitati inferior prin santul potopeduncular, iar superior se continua cu
diencefalul# >u aspectul a doua !enzi divergente denumite picioarele pedunculilor cere!rali, $ntre
care se formeaza o depresiune triung+iulara cu fundul perforat de vase sanguine numita su!stanta
perforata posterioara# 6n aceasta fosa, de pe fata mediala a picioarelor peduculilor cere!rali se
desprinde nervul oculomotor &III'# La !aza acestei fose se gasesc corpii mamilari, doua
proeminente de marimea unui s-m!ure de cireasa, care apartin diencefalului#
.ata posterioara trunc+i cere!ral
nu poate fi o!servata dec-t dupa ridicarea cere!elului prin sectionarea celor 3 perec+i de
pedunculi cere!elosi &superiori, mi"locii si inferiori', limita dintre cele 3 componente ale
trunc+iului cere!ral este mai putin evidenta pe aceasta fata#
9ul!ul prezinta $n continuare formatiile de la maduva, $n "umatatea inferioara#
Se o!serva santul median posterior ce separa $ntre ele cordoanele posterioare formate de
fasciculele gracillis &8oll' si cuneatus &9urdac+'#
D
>ceastea se termina superior cu c-te o proeminenta ce corespunde nucleilor 8oll si 9urdac+# 6n
"umatatea superioara, cordoanele posterioare par ca se continua cu doua !enzi divergente numite
corpi restiformi sau pedunculi cere!elosi inferiori#
Cumatatea superioara a fetei posterioare a !ul!ului participa la formarea ventriculului al IV%lea
Ventriculul al IV%lea este o dilatare a canalului ependimar care apare datorita cur!urii pontine#
Este situat la nivelul trunc+iului cere!ral $ntre !ul! si punte care $i formeaza podeaua si cere!el
care $i formeaza tavanul# I se vor descrie o podea, pereti laterali si un tavan#
0odeaua este numita fosa rom!oida, deoarece are o forma rom!ica# La nivelul trigonului inferior
sau !ul!ar se disting 3 zone*
trigonul +ipoglosului &aripa al!a interna',
fovea vegi &aripa cenusie' ce corespunde nucleului dorsal al vagului'
si cel mai lateral, aria vesti!ulara &aripa al!a eterna', care se $ntinde
si $n trigonul pontin si la nivelul careia se gasesc nucleii co+leari si vesti!ulari#
.isura mediana posterioara $mpreuna cu filamente superficiale de su!stanta al!a $ntinse lateral,
numite strii medulare, formeaza calamus%ul scriptorius#
La nivelul triung+iului superior sau pontin se o!serva de o parte si de alta a fisurii mediene, doua
proeminente mediale fiecare av-nd $n partea inferioara c-te o proeminenta rotunda, numit
coliculul facialului# 6n profunzime la acest nivel se gaseste nucleul a!ducensului &VI'#
Mai lateral se gaseste o depresiune numita fovea rostralis careia $i corespunde $n profunzime
nucleul motor sau masticator al trigemenului#
0eretii laterali ai ventriculului al IV%lea vor fi corpii restiformi $n trigonul inferior, iar pentru
trigonul pontin vor fi pedunculii cere!elosi mi"locii &!ratele puntii' si superiori &!ratele
con"unctive'
Tavanul, $n trigonul pontin, $ntre !ratele con"unctive, este format de o lama de su!stanta al!a
numita val medular anterior#
0e diagonala mica a rom!ului, $ntre !ratele puntii este cere!elul, iar $n trigonul !ul!ar este un
$nvelis su!tire ) mem!rana tectoria care are 3 orificii* 2 laterale &Lusc+Aa' si 1 median
&Magendie', prin care sistemul cavitar al nevraului comunica cu spatiul su!ara+noidian la
nivelul cisternei medulocere!eloase#
1K
La nivelul mem!ranei tectoria, vasele din piamater formeaza pleurile coroide ale ventriculului
IV# >cestea sunt niste fran"uri vasculare ce proemina $n interiorul ventriculilor de lumenul carora
sunt separate prin $nvelisul lor ependimar# Ele formeaza lic+idul cere!rospinal#
Mezencefalul
prezinta pe fata posterioara tectum%ul mezencefalic sau lama cvadrigemina format din 2 coliculi
superior sau optici si 2 inferiori sau acustici separati $ntre ei printr%un sant cruciat#
/oliculul superior este legat prin !ratul coliculului superior de corpul geniculat, iar cel inferior
prin !ratul colicului inferior de corpul geniculat#
/orpii geniculati sunt nucleii diencefalici &apartin metatalamusului'# Su! coliculul inferior se
desprinde nervul tro+lear &IV' singurul care $si are originea pe fata posterioara a trunc+iului
cere!ral si care se $ncruciseaza $n nevra#
Emisferele cere!rale
$n numar de doua,
sunt separate de fisura interemisferica,
formeaza, $mpreuna cu diencefalul, creierul saucere!rum#
scoarta cere!rala are $ntinderea maima si o structura complea la om, devenind centrul
superior de integrare a tuturor functiilor somatice si vegetative ale organismului
sunt legate prin comisuri, gratie carora functioneaza simultan
$n interior contin cavitati denumite ventriculi laterali#
/onfiguratia eterioara
forma ovoida, cu aul mare antero%posterior
au 3 fete* convea, mediala, !azala si 3 poli* frontal,temporal si occipital
fetele sunt stra!atute de santuri cu ad-ncimi diferite, care determina cute numite
circumvolutii cere!rale
circumvolutiile maresc suprafata scoartei cere!rale* suprafata de 17KK ) 22KK cm2 $ntr%un
volum restr-ns, pe suprafata lor se vad santuri mai ad-nci % scizuri, care delimiteaza lo!ii#
La nivelul lo!ilor se o!serva santuri mai putin ad-nci, care separa girii cere!rali $ntre ei#
11
.ata convea
Scizurile emisferelor
.ata convea prezinta 2 santuri mai ad-nci* santul lateral si santul central
santul lateral &S@lvius' ) cel mai ad-nc, separa lo!ul temporal, situat dedesu!t, de lo!ii
frontal si parietal, situati deasupra lui,
santul lateral $ncepe pe fata !azala, $ncon"ura marginea laterala si se $ndreapta o!lic $n sus
si posterior,
$n profunzimea santului se vede o proeminenta numita lo!ul insulei,
santul central &Rolando' aproape perpendicular pe cel precedent, separa $ntre ei lo!ul
frontal situat anterior, de lo!ul parietal situat posterior,
capul santului parietooccipital separa incomplet lo!ul parietal de cel occipital#
Lo!ii emisferelor cere!rale
lo!ul frontal are 2 santuri orizontale ) santul frontal superior si inferior care sunt !iturcate
posterior, form-nd santul precentral# >ceste santuri delimiteaza girii frontal, superior,
mediu, inferior si precentral#
lo!ul parietal prezinta un sant postcentral care limiteaza posterior girul postcentral si un
sant intraparietal care separa lo!ulul parietal superior de cel inferior si prezinta girul
supramarginal la capatul santului lateral S@lvius si mai posterior girul angular $n "uru
capului santului temporal superior#
Lo!ul temporal are la nivelul !uzei inferioare a santului lateral S@lvius 2 santuri temporale
transverse, care delimiteaza girii temporali transversi, iar pe fata convea se afla santurile
temporal superior si mediu, ce separa girii temporal superior, mi"lociu si inferior#
Lo!ul occipital are santul transvers si lateral ) ele marginesc girii occipitali superior si laterali#
.ata mediala
este vizi!ila dupa sectionarea formatiunilor comisurale interemisferice,
pe fata superioara a corpului calos este santul corpului calos,
12
superior si lateral cu acest sant se afla santul cingului ce devine ascendent $n partea sa
posterioara,
din el se desprinde santul paracentral cu traiect ascendent,
$n lo!ul parietal se o!serva santul su!parietal, iar posterior, santul perietooccipital,
.ata !azala
formata de fata inferioara a lo!ilor* frontal, temporal si occipital#
la nivelul lo!ului frontal se gaseste santul olfactiv, cu directia antero%posterioara care
adaposteste !ul!ul si tractul olfactiv#
#medial de acest sant se afla girul drept,
lateral de el se gasesc santurile or!itale, de
forma literei (:;, care delimiteaza girii or!itali al lo!ului frontal#
$n partea temporooccipitala, girul temporal inferior este separat prin santul temporal
inferior de lo!ul temporooccipital#
lo!ul temporoocipital este $mpartit printr%un sant colateral $n 2 giri temporooccipitali*
girul temporooccipital lateral se numeste si girul fusiform
girul medial se su!divizeaza $n girul lingual si girul para+ipocampic situat anterior, care
prezinta o formatiune ca un c-rlig numita uncus &lat# uncus G c-rlig'#
girul para+ipocampic este limitat medial de santul +ipocampului care proemina $n
interiorul ventriculului lateral unde formeaza cornul lui >mmon sau +ipocampul#
Structura emisferelor cere!rale#
Su!stanta cenusie ca si la cere!el este dispusa la suprafata, form-nd scoarta cere!rala si la !aza
emisferelor alcatuind nucleii !azali sau corpul striat#
Scoarta cere!rala este organul superior de integrare a functiilor $ntregului organism# 0rin giratie
si fisuratie suprafata ei a crescut, cuprinz-nd un numar de cca# 14 miliarde de neuroni# /orteul
cere!ral are o regiune mai vec+e, neteda si redusa ca $ntindere denumita paleocorte,
corespunzatoare riencefalului si alta de ac+izitie recenta, cu giratie si figuratie !ogata si cu
$ntindere mare $n suprafata, denumita neocorte#
13
Structura scoartei cere!rale#
La microscop se constata ca scoarta cere!rala este alcatuita din neuroni si prelungirile lor, dispusi
$n mai multe straturi# Eista o regiune cu 2%3 straturi numita allocorte si alta mai $ntinsa,
alcatuita din E straturi, denumita izocorte# La nivelul allocorteului care corespunde $n mare
parte riencefalului, se disting 2 straturi celulare* unul superficial, stratul granular, format mai ales
din celule receptoare si altul profund, stratul piramidal, cu celule motorii si de asociere#
La nivelul izocorteului se descriu $ncep-nd dinspre suprafata urmatoarele straturi*
stratul molecular, alcatuit din celule mici cu numeroase prelungiri dendritice si aoni care
formeaza o retea,
stratul granular etern, format din celule mici poligonale sau tring+iulare, cu nucleu
mare, care $i dau aspect granular,
stratul piramidal etern, cu celule piramidale mici, cu o dendrita care a"unge $n stratul
molecular#
celelelalte dendrite ram-n la nivelul acestui strat# >onii trec $n su!stanta al!a,
stratul granular intern, cu celule asemanatoare stratului granular etern si ale caror
prelungiri nu parasesc scoarta,
stratul piramidal intern sau ganglionar, alcatuit din celule piramidale mari si altele foarte
mari &giganto%piramidale 9etz' ale caror prelungiri se comporta ca si acelea ale stratului
piramidal etern,
stratul polimorf, format din celule numeroase, cu aspecte variate# Unele dintre ele,
celulele lui Martinotti $si trimit aonul $n stratul molecular#
/elulele granulare au rol receptor, iar cele piramidale un rol efector#
Izocorteul la nivelul caruia cele E straturi sunt dezvoltate proportional se numeste +omotipic,
spre deose!ire de corteul +eterotipic $n care predomina dezvoltarea mai mare a unor straturi#
>stfel, se descrie un izocorte +eterotipic piramidal sau granular $n zonele cu functie motorie si
un izocorte +eterotipic granular sau coniocorte, $n zonele senzitive si senzoriale#
14
Scoarta cere!rala cuprinde zone sau c-mpuri corticale cu structura si functii specifice, $ntre care
nu eista limite nete#
9rodmann, !az-ndu%se pe citoar+itectonica, a descris la nivelul corteului 52 de c-mpuri sau arii
corticale, cu functii specifice#
>riile 9rodman
1#>riile senzitive si senzoriale sunt locul de proiectie a sensi!ilitatii generale si senzoriale#
din punct de vedere fiziologic, se disting 2 zone*
zona primara, de maima specializare ) zona receptoare propriu%zisa, a carei distrugere
duce la disparitia sensi!ilitatii respective,
arie senzitiva, situata $n "urul zonei primare% asa%zisa secundara sau psi+osenzoriala, de
asociatie#
Lezarea ei duce la pierderea posi!ilitatilor de asociere a senzatiei primare cu informatii de la
ceilalati analizatori, la incapacitatea de formare de reprezentari si notiuni#
/-mpurile 3, 2 si 1 din girul postcentral reprezinta aria somestezica unde sunt centrii de integrare
a sensi!ilitatii generale somatice# >ici a"unge sensi!ilitatea tactila epicritica, termica, dureroasa
si Ainestezica &proprioceptiva (constienta;'# Unii proiecteaza Ainestezia si la nivelul ariei 4 care
este $nsa predominant motorie# Se descrie si o somatotopie a neuronilor ce realizeaza asa numitul
+omunculus senzitiv#
/-mpurile 5 si I din lo!ul parietal sunt arii de asociatie ce deservesc somestezia#
/-mpurile 13, 14, 24, 25, 32 de pe fata mediala a emisferelor si din girus cinguli regleaza
functiile vegetative, fiind $n str-nsa legatura cu centrii vegetativi diencefali &:T'#
/-mpurile 1I, 17, 1D reprezinta aria vizuala situata de o parte si de alta a fisurii calcarine#
/-mpul 1I se numeste si arie striata pentru ca la nivelul lui scoarta are si o strie de su!stanta
al!a#
>riile 17 si 1D se numesc peristriata si respectiv parastriata
/-mpurile 41, 42, 22 reprezinta aria de integrare a mesa"elor acustice#
/-mpul 43 de la piciorul girului postcentral este centrul gustativ#
2# >riile motorii sunt acelea de la care pleaca comenzi pentru miscarile voluntare ca si pentru
coordonarea lor#
/-mpul 4 din girul precentral este locul de origine a tracturilor corticospinale si corticonucleare#
15
La acest nivel se gaseste izocorte +eterotipic piramidal cu numeroase celule gigantopiramidale#
Ecitarea la nivelul c-mpului 4 produce contractia musc+ilor sc+eletici, iar distrugerea sa da
paralizii musculare#
Eista o somatotropie a neuronilor motori care realizeaza asa%zisul +omunculus motor &0enfield'
cu reprezentare rasturnata deoarece de la piciorul girului pleaca inervatia pentru cap &1L3', din
partea mi"locie cea pentru mem!rul superior si trunc+i &1L3', iar cea din partea superioara a
girului &1L3' si c+iar de la nivelul fetei interemisferice, pentru mem!rul inferior si perineu#
Reprezentarea este inegala datorita raportului de inervatie al unitatilor motorii# Un neuron din
corte inerveaza numai 3%E fi!re la musc+ii care eecuta miscari fine cum sunt cei ai glo!ului
ocular sau ai policelui si 3KK%EKK fi!re de la nivelul musc+ilor spatelui#
/-mpurile E si 7 sunt arii motorii de asociere, coordon-nd miscari complee ca oculocefalogiria,
masticatia, deglutitia, etc# <istrugerea lor duce la lipsa de coordonare a miscarilor complee si
nu da paralizie# >cste c-mpuri reprezinta si segmentul cortical al cailor etrapiramidale#
3# >riile de asociere sau zonele psi+ice, care se formeaza $n cursul vietii, se $mpart $n zone de
asociatie motorie ca centrii vor!irii si a scrisului si arii de asociere senzitiva ca centrul $ntelegerii
cuvintelor scrise sau vor!ite#
/-mpurile 44 si 45 din girul frontal inferior reprezinta centrul lim!a"ului articulat &c-mpul 44
este centrul lui 9roca'# La st-ngaci se afla $n +emisfera dreapta# Lezarea lui da tul!urari de
vor!ire &disartrie'# /entrul scrisului se dezvolta lanivelul girului frontal mi"lociu, lezarea lui
produce incapacitatea de a scrie sau agrafia#
/-mpul 22 este si locul $ntelegerii cuvintelor vor!ite# Lezarea lui da surditatea ver!ala &desi aude
nu $ntelege ce vor!este'#
/-mpurile 3D si 4K au functii complee de analiza si de sinteza, lezarea lor produce si
incapacitatea de a $ntelege cuvintele scrise sau aleia#
/-mpurile D, 1K si 11 de la nivelul lo!ului frontal, reprezinta sediul integrarii sentimentelor, de
stap-nire a emotiilor etc# Lezarea lor produce tul!urari de comportament# 6n general lo!ul frontal
este sediul personalitatii umane#
1E