Sunteți pe pagina 1din 6

n literatura romn, George Bacovia (1881-1957) reprezint sensibilitatea

simbolist, poetul in! cel mai important e"ponent al acestui curent literar
european# $oto!at, Bacovia este %i un precursor al mo!ernismului (cu
!eosebire al e"presionismului)#

&irica bacovian (volumele' (lumb, )cntei galbene, *u voi, *ome!ii +n ,on!
%i )tan-e burg.eze) este !ominat !e i!eea /s,r%itului continuu0, a mor-ii
vzut ca +ntoarcere +n materia anorganic# 1prut +n volumul !e !ebut al
autorului ((lumb, 1912), poezia intitulat )onet poate ilustra (ca %i orice alt
crea-ie a poetului), apartenen-a acestuia la curentul simbolist#

3lemente !e compozi-ie

(oezia )onet este alctuit !in paisprezece versuri, !ispuse +n !ou catrene
%i !ou ter-ine, cu msura versului !e 11 silabe (pre!ominant), !up
e"emplul sonetului !e tip italian# *on,orm acelora%i reguli, ritmul este iambic,
iar rima este +mbr-i%at (a b b a) +n catrene %i +ncruci%at (a b a b) +n stro,ele
!e trei versuri#

$e"tul poate structurat +n !ou secven-e lirice'

- prima !intre acestea corespun!e planului e"terior %i prezint o noapte
pluvioas, +ntr-un ora% !e provincie alctuit !in ma.alale triste %i case
inun!ate !e noroaie eterne (stro,ele 4 %i 44)5
- cea !e a !oua secven- corespun!e planului interior, relevn! tririle eului
liric (/topit0 !e noapte, ploaie %i singurtate %i atras !e o uria% gravita-ie
spre pmnt) (stro,ele a 444-a %i a 46-a)#

7otivele literare ale te"tului sunt' noaptea (/u!0, /grea0, /neagr0),
nevroza, pustiul, c!erea perpetu (/8i ca!, reca!0), !elirul (motive
simboliste)#

4maginarul poetic

(rimele !ou catrene ale te"tului reconstituie tabloul micului ora% provincial
bacovian, +ntr-o noapte ploioas %i strbtut !e triste-i ,r nume' /3-o
noapte u!, grea, te-neci a,ar, 9 (rin cea- obosite, ro%ii, ,r zare 9 1r!,
a,umate, triste ,elinare 9 *a +ntr-o cr%m ume!, mur!ar# 99 (rin m.lli
mai neagr noaptea pare### 9 8ivoaie-n case triste inun!ar 9 8-auzi tu%in! o
tuse-n sec, amar 9 (rin zi!uri vec.i ce stau +n !rmare0#

:e la prima lectur, +n )onet pot observate !ou !intre !imensiunile
lirismului bacovian' sentimentul trziului %i cel al pustiului# $abloul !escris
este cel al ora%ului !e provincie, +n care toamna, noaptea %i atmos,era
agonic sunt semnele /trziului0 e"isten-ial# 1cest /!ecor0 cita!in !ezolant
precum %i sentimentele eului liric (urtul, plictisul, solitu!inea, triste-ea)
constituie primul element simbolist#

3lementul !ominant al tabloului este noaptea# /;!0, /grea0 %i apstoare,
noaptea bacovian !evine un ec.ivalent al plumbului care scu,un! ora%ul +n
pmntul-mormnt# )ub aceast presiune a nocturnului, ora%ul bacovian
!evine o ,az +n curgerea continu spre moartea lucrurilor' +n ma.alalele
+ntunecate (ca %i cn! ar intrat !e<a +n nein-), zi!urile caselor vec.i /stau
+n !rmare0, +nclinate spre a!ncurile neantului#

*.iar %i umanul este integrat acestei c!eri perpetue' tu%ea /amar0 (care se
au!e !intr-o cas trist) %i gesturile !in nal ale poetului (/ca!0, /reca!0) o
conrm# ;n alt element al tabloului +l constituie ploaia# :evenit !iluviu
amenin-tor (/8ivoaie-n case triste inun!ar0), ploaia scu,un! ora%ul +n
timpul preistoric (la ,el ca +n &acustr), amenin-n! s !rme c.iar stlpii
lumii# =n acest univers agonic a,un!at +n ce-uri, ,elinarele /obosite0, /,r
zare0, %i / triste0, acompaniaz pustiul#

(rivit prin sticla lor /a,umat0, lumea apare urt %i neprimitoare (/*a +ntr-o
cr%m ume!, mur!ar0) agresn! in-a uman# )upus gravita-iei care
trage +n <os lumea, poetul intr +n !ezec.ilibru, ca %i cn! ar p%i pe un plan
+nclinat (/1poi, cu pa%i !e-o nostim msur 9 (rin +ntuneric b<biesc prin
cas0)# /$opit !e butur0 ca %i poetul ,rancez 6erlaine, eul liric +ncearc s-%i
+nving pustiul luntric, !ar nu reu%e%te' nalul poeziei (/%i nu mai tac !in
gur0) atest c acesta /s-a molipsit0 !e !ezor!inea lumii#

*aptiv al !estinului !e plumb (care scu,un! ;niversul +n moartea perpetu),
autorul trie%te !estinul poe-ilor /blestema-i0 !in lirica apusean# 1cesta ar
un al !oilea element simbolist# 7otivele poetice (noaptea, golul, agonia,
umezeala, c!erea) ca %i strile su>ete%ti ne!enite (pe care poetul le
transmite prin sugestie), constituie al treilea element simbolist#


)onet

?)onetul? lui George Bacovia, aparut in volumul
?(lumb?
(1912), e"emplicatoate mutatiile tematice si prozo!ice inregistrate !e
aceasta poezie cu ,orma "aprin a!aptarea ei la estetica simbolista
bacoviana# ;tilizat inca !in secolul al @l44-lea in 4talia, trecan! prin Aenastere,
clasicism si romantism, ,olosit in creatiiremarcabile !e *.arles Bau!elaire,
sonetul are in cazul lui Bacovia particularitatia!ecvate viziunii proprii asupra
lumii cuprinse !e un ireme!iabil !ecline"istential# :ezarticularea limba<ului
poetic, una !in trasaturile evi!ente alecreatiei bacoviene, care trans,orma
armonia muzicala recoman!ata !e 6erlaineintr-un antisimbolism tot mai
vizibil, sepro!uce si sub aspect prozo!ic, c.iar intr-o poezie cu ,orma "a, cu
rigori in mo! normal !e neinlaturat# )onetul bacoviannu respecta masura
unitara a versurilor (versul al !oilea are 1B silabe ,ata !e 11ale celorlalte),
rimele au banalitatea vorbirii comune, iar unele cuvinte se repeta,?noapte?,
?casa?, ?triste?, accentuan! universul obsesiv al poeziei#$ematic, in )onet?
este ilustrata o lume in !eclin, in !ezec.ilibru, ,olosin!u-se !inplin
instrumentarul simbolismului bacovian' noaptea ?u!a, grea?, incarcata !e
omaterialitate lic.i!a, ma.alaua potopita !e intuneric, ploaia a<unsa la
proportii!iluviene, ceata in care se contureaza prezente umane estompate,
sugerate prin?rosii ,elinare?, crasmele marginase, case cu zi!uri vec.i,
nesigure, in !aramare'?3-o noapte u!a, grea, te-neci a,ara#9 (rin ceata -
obosite, rosii, ,ara zare -9 1r!,a,umate, triste ,elinare9 *a intr-o crasma
ume!a, mur!ara#? 3ste un spatiusu,ocant, inc.is, ?,ara zare?, care inva!eaza
si inabusa inta umana, prinproiectii teriante !e umbre launtrice, cuprins,
sub e,ectul licorilor ba.ice, !ebalans, !e instabilitatea planului inclinat (4on
*araion), pe care nalul sonetului o!escrie in versuri memorabile#&umea
!evine, in aceste versuri sugestive, o imensa carciuma, un spatiu
alpierzaniei, ca in volumul !e poezii ?1lcooluri? (191B), !e Guillaume
1pollinaire#Celinarele sunt ?obosite?, rosii, sugeran! transcen!erea lumii intr-
un para!is alsimturilor# 3lementul acvatic in!eamna la somn, la uitare,
!eterminan!coborarea pe scara timpului, pe vremea potopurilor si a marilor
catastro,e# &ipsa!e zare inc.i!e spatiul, crean! un univers inc.is, in care
betia, alcoolurile tarisunt singura solutie !e supravietuire#Doaptea, !e o
materialitate palpabila, >ui!a, se insinueaza treptat in aceastaatmos,era
crepusculara, casele se satureaza !e inltratia acvatica, zi!uri-
Eec.i?,macinate !e eroziunea timpului si !e actiunea !izolvanta a apei, se
a>a in acelasiec.ilibru instabil al planului inclinat, ?stau in !aramare?' ?(rin
ma.alali maineagra noaptea pare###9 )ivoaie-n case triste inun!ara -9 )-auzi
tusin! o tusa-nsec, amara -9 (rin zi!uri vec.i ce stau in !aramare#? 3 o
stare!e spiritpostromantica, !eterminata !e persistenta ruinelor si !e reactii
mala!iveireme!iabile, !e o ?tusa-n sec, amara?, a insesi vremii apocaliptice,
a<unse lacapat, la marginea timpului si a spatiului# 7a.alaua este loc in,ernal,
!e margine,apocaliptic, cu o noapte si ?mai neagra? !ecat in lumea obisnuita,
vizitat perio!icpentru licorile ba.ice, spatiu !in care poetul totusi se intoarce,
abia gasin!puterea !e salvare' ?*a 3!gar (oe ma reintorc spre casa,9 Fri ca
6erlaine, topit!e bautura -9 )i-n noaptea asta !e nimic nu-mi pasa#? (oetul,
observa 7i.ail(etroveanu, incearca sa se uite pe sine in compania con,ratilor
blestemati?,3!gar (oe si (aul 6erlaine, ?4es poets mau!its?, cu care se
soli!arizeaza inmani,estari ba.ice si in viziunea asupra lumii, !etasan!u-se
!e realitate prin>ui!izarea narcotica a !imensiunilor, printr-o perceptie
eu,orizanta a instabilitati

&a nivel stilistic , poezia )onet se caracterizeaza prin simplitate si
e"presivitate# )implitatea esterezultatul ,olosirii ma<oritate a cuvintelor !in
vocabularul ,un!amental ' Gnoapte0,0u!a0,0ar!0,0ume!a0#Corta e"presiva a
te"tului vine !in utilizarea simbolurilor precum 5 ceata , noaptea ,
,elinarele#*aracteristic poeziei mo!erne , obiectele9,enomenele
incon<uratoare !evin reprezentari ale starilor si alesentimentelor , contribuin!
la tra!ucerea prin imagini a unui continut su>etesc , in cazul lui Bacovia
aapasarii si neputintei#4maginile vizuale , !e un cromatism intens (Gmai
neagra noaptea pare0) , cele au!itive realizate prin termeni cu aceeasi
ra!acina (Gtusin! o tuse0) sau cu sugestie onomatopeica (Gsivoaie0) si
cele!inamice sugeran! !eruta (Gba<baiesc0,0ca!0,0reca!0) contribuie la
evocarea unei lumi agonice#&a nivel ,onetic , te"tul construieste o armonie
grava , intretinuta prin aliteratie , prin rimaimbratisata a catrenelor si prin
unicarea sonora nala a tertinelor
(Gcasa090pasa090casa050bautura090masura090gura0)# *onstructia rigi!a si
unitatea rimei sporescmuzicalitatea intregului poetic , in! vorba , totusi , !e
aceeasi melo!ie taraganata si s,asietoare ce ,aceincon,un!abila opera
bacoviana# Dumarul mare !e substantive concrete care primesc , aproape
toate , !eterminati a!<ectivali ,reprezinta o trasatura ,un!amentala a poeziei ,
la nivel mor,ologic#1!<ectivele in perec.i (Gobosite0,0rosii05 0a,umate0,
0triste05 0ume!a,mur!ara0) !au nastereepitetelor !uble , semnican! o
nevoie acuta !e claricare a impresiei#$impul prezent al verbelor reinnoieste
i!eea !e eternizare a c.inului !e a trai ,ara vreun tel , subamenintarea
neslabita a mortii#&a nivel sintactic , se ,ac remarcate ,razele lungi , cu
propozitii in raport !e coor!onare-acumulari !e senzatii si !e sentimente
pustiitoare# *ele mai multe sunt armative#?)onetul? lui George Bacovia,
aparut in volumul ?(lumb? (1912), e"emplica toate mutatiiletematice si
prozo!ice inregistrate !e aceasta poezie cu ,orma "a prin a!aptarea ei
laestetica

simbolista bacoviana# ;tilizat inca !in secolul al @l44-lea in 4talia, trecan! prin
Aenastere,clasicism si romantism, ,olosit in creatii remarcabile !e
*.arlesBau!elaire, sonetul are in cazul luiBacovia particularitati a!ecvate
viziunii proprii asupra lumii cuprinse !e un ireme!iabil !eclin

e"istential# :ezarticularea limba<ului poetic, una !in trasaturile evi!ente ale
creatiei bacoviene, caretrans,orma armonia muzicala recoman!ata !e
6erlaine intr-un antisimbolism tot mai vizibil, se pro!ucesi sub aspect
prozo!ic, c.iar intr-o poezie cu ,orma "a, cu rigori in mo! normal !e
neinlaturat# )onetul

bacovian nu respecta masura unitara a versurilor (versul al !oilea are 1B
silabe ,ata !e 11 ale celorlalte),rimele au banalitatea vorbirii comune, iar
unele cuvinte se repeta, ?noapte?, ?casa?, ?triste?, accentuan!universul
obsesiv al poeziei#

$ematic, in )onet? este ilustrata o lume in !eclin, in !ezec.ilibru, ,olosin!u-se
!in plin instrumentarulsimbolismului bacovian' noaptea ?u!a, grea?, incarcata
!e o materialitate lic.i!a, ma.alaua potopita !eintuneric, ploaia a<unsa la
proportii !iluviene, ceata in care se contureaza prezente umane
estompate,sugerate prin ?rosii ,elinare?, crasmele marginase, case cu zi!uri
vec.i, nesigure, in !aramare' ?3-onoapte u!a, grea, te-neci a,ara#9 (rin ceata
- obosite, rosii, ,ara zare -9 1r!, a,umate, triste ,elinare9 *aintr-o crasma
ume!a, mur!ara#? 3ste un spatiu su,ocant, inc.is, ?,ara zare?, care inva!eaza
si inabusainta umana, prin proiectii teriante !e umbre launtrice, cuprins,
sub e,ectul licorilor ba.ice, !e balans,!e instabilitatea planului inclinat (4on
*araion), pe care nalul sonetului o !escrie in versurimemorabile#&umea
!evine, in aceste versuri sugestive, o imensa carciuma, un spatiu al
pierzaniei, ca in volumul !e poezii ?1lcooluri? (191B), !e Guillaume
1pollinaire# Celinarele sunt ?obosite?, rosii, sugeran!