Sunteți pe pagina 1din 8

Epopeea lui ghilgames

Locul:Uruk
Personaje:Ghilgames, Enchidu , Siduri hangita, Ur anabi
Tableta a 8-a L-au omorit pe umbaba-st!p"nul P!durii #edrilor, isi $mulge haimele de la
care ii este sila si isi smulge parul cirliontat%Porunci sa i se &aca statuie din aur pentru
prietenul sau, apoi o parte din opera lipseste, porunci sa i se aduca o masa din maslin, puse pe
ea miere si ulei si o puse la soare, restul tabletei lipseste%
Tableta a '(-a angita )l s&!tuie*te pe Ghilgame* s! nu se mai t"nguie, s! se bucure de +ia,!
*i s! petreac!% Ghilgame* +rea )ns! s! -*tie cum poate ajunge la Uta-napi*tim, str!bunul lui,
singurul om care a c!p!tat de la $ei nemurirea, )i dest!inuie c! Ur*anabi este in apropiere,
Ghilgames ii distruge. corabiile si peste o luna se +ede pe apele mortiiGhilgame*, rote*te
securea, coboar! )n p!dure, taie de acolo o sut! dou!$eci de pr!jini de *ai$eci de co,i,
smole*te-le, scobe*te-le de un lat de +"sl!, apoi adu-mi-le% Ur*anabi ajunse la apele /or,ii in
0 $ile%
Iliada Cntul 22 (antepenultimul cnt
Se pare c! ce+a nea teptat s-a )nt"mplat% Un singur troian a r!mas a&ar!1 acela era ector%
Troienii )l implor! s! intre i el% E+ident, a a Troia putea &i cucerit! dac! ector ar &i murit%
2cesta re&u$!, iar pe c"mpie se a terne o t!cere deplin!% 2hile era &a ! )n &a ! cu ector%
3!$"nd cum du manul de moarte )naintea$!, pe troian )l las! curajul% 2hile era )nconjurat de o
lumin! di+in!1 asta era cau$a &ricii% ector o ia la &ug! )nconjur"nd de trei ori $idurile cet! ii%
4eus &olose te iar un c"ntar pentru a +edea cine +a supra+ie ui% Se pare c! lui ector i-a +enit
r"ndul s! moar!% 2tunci, 2tena lu! )n&! i area &iului lui Priam, 5ei&obos% ector ia lancea i o
arunc! in du man% 6u reu e te% 7i cere lancea &ratelui, de i l"ng! el nu se a&la nimeni% Era o
capcan!% 2tunci 2hile lu! din nou lancea i )l nimeri pe ector )n g"t% 2hile leag! trupul de
car i pleac!%
Odiseea rapsodia a 6-a
6ousica &aa lui 2lchinou,la care miner+a ii spune in somn sa mearga la riu, totul re loc in tara
&eacilor,aceasta lua cite+a slugi si merse cu toate sa spele , &iul lui larte, adica Ulise o +ede pe
2lchisou, aceasta ii da de mincare si haine si il lasa sase spele in apa riului,ii spuse sa +ina a
palatul tatalui sau si cum sa ajunga acolo%
Cintarea cintarilor
2ceasta este cartea cea mai contro+ersat! din 8iblie% Este &oarte greu de imaginat care ar
putea &i rolul ei )n ser+iciile religioase din Sinagog! sau 8iseric!% Totu*i, &rumuse,ea ei *i
&aptul c! 5umne$eu a )ngrijit s! &ie a*e$at! al!turi de celelalte scrieri s&inte o &ac una dintre
cele mai sublime te9te poetice care s-au scris +reodat! )n )ntreg e+antaiul de religii ale lumii%
#)ntarea #)nt!rilor este o od! a iubirii care ridic! dragostea dintre b!rbat *i &emeie la ni+elul
stabilit ini,ial de :!c!torul nostru% 2de+!rata religie condamn! deopotri+! *i ascetismul *i
depra+area% #ulmea iubirii este reciprocitatea de sentimente *i tr!iri dintre un so, *i o so,ie )n
cadrul s&)nt al &amiliei%
Titlul: ;i )n originalul e+reiesc *i )n greac! *i )n latin!, cartea poart! acela*i nume: -Shir
ashiram<, -2sma 2smaton< *i -#anticum #anticorum< care se traduc toate )n rom"ne*te
prin -#)ntarea #)nt!rilor<% 6umirea sublinia$! +aloarea te9tului care trece drept un superlati+
al artei literare e+reie*ti%
2utorul: Te9tul )nsu*i ne spune c! aceast! carte este scris! de Solomon% ='> 6umele lui apare
de *apte ori )n con,inutul ei =':', ?1 0:@, A, ''1 8:'', 'B>% =B> #ondi,iile de abunden,! *i bel*ug
pe care numai unul ca Solomon le-a a+ut s)nt descrise )n capitolul 0:C-''% =0> #et!,ile
pomenite )n te9t &ac alu$ie la e9isten,a unei ,!ri care nu tr!ise )nc! tragedia di+i$!rii%
Te9tul din ' 7mp!ra,i D:0B, 00 ne spune c! Solomon a compus '%((? c)nt!ri *i a a+ut o
cunoa*tere deosebit! despre animalele *i plantele din natur!% 7n te9tul #)nt!rii #)nt!rilor s)nt
pomenite B' de &eluri de plante *i '? specii de animale%
5ata scrierii: #)ntarea a &ost compus! )n tinere,ea lui Solomon, probabil cam prin anul AC?
)%#r%
#on,inutul c!r,ii: #a )n toate marile po+e*ti de dragoste din lume, &aptele acestei )nt)mpl!ri
s)nt simple *i aparent, banale% #eea ce le con&er! o incomensurabil! +aloare este bog!,ia de
sentimente umane care le )nso,esc% Eat! mai )nt)i datele acestui poem de dragoste:
7mp!ratul Solomon a+ea o +ie )n ,inutul deluros al lui E&raim, cam la 8( de kilometri de
Eerusalim =8:''>% El a l!sat-o )n )ngrijirea unor arenda*i =8:''> care erau de &apt o &amilie
constituit! din mama, doi &ii =':C>, *i dou! &ete: Sulamita =C:'0> *i )nc! o sor! mai mic! a ei
=8:8>% 2ceast! Sulamit! era un &el de -cenu*!reas!< a &amiliei =':?>, &oarte &rumoas!, dar
neb!gat! )n seam! de nimeni% :ra,ii ei o tratau cu toat! asprimea pun)nd-o la munci grele, a*a
c! ea nu *i-a putut p!stra *i )ngriji prea mult &rumuse,ea chipului =':C>% Era pus! s! tund! +ia
*i s! a*e$e curse pentru +ulpile mici care stricau +ia =B:'?>% Uneori era trimis! s! pasc! oile
=':8>% 3ia,a sub ar*i,a soarelui o &!cuse s! aib! pielea complet ars! de soare =':?>%
7ntr-o $i, un chipe* str!in s-a apropiat de +ia p!$it! de arenda*i *i a stat de +orb! cu Sulamita%
Era )mp!ratul Solomon, care &!r! s!-*i &ac! cunoscut! ade+!rata identitate a stat de +orb! cu
Sulamita% Sub pri+irile lui pline de admira,ie *i la au$ul +orbelor lui me*te*ugite de cuceritor
de inimi, Sulamita a sim,it pentru prima dat! neca$ pentru )n&!,i*area ei ne)ngrijit! =':C>%
#re$)ndu-l un cioban pribegind cu oile, ea l-a )ntrebat despre turma lui =':@>% El i-a r!spuns
numai )n termeni generali =':8>, dar a continuat s!-i +orbeasc! asemeni unui )ndr!gostit =':8-
'(> *i s!-i promit! daruri ca semn al dragostei *i serio$it!,ii lui =': ''>% Pe scurt, str!inul i-a
cucerit inima *i a plecat promi,)ndu-i c! +a re+eni nu peste mult! +reme% 7n absen,a lui,
imagina,ia ei s-a aprins de dor% 2 )nceput s!-l +ise$e noaptea, n!d!jduind )n &iecare diminea,!
ca el +a +eni )mpreun! cu $orile =0:'>% 7ntr-un s&)r*it, el s-a )ntors a*a cum promisese, de data
aceasta cu toat! splendoarea *i &ala sa )mp!r!teasc! *i a luat-o de so,ie =0:C-@>%
Pe aceast! )nt)mplare simpl!, Solomon brodea$! toat! m!iestria lui ornamental! speci&ic!
orientului% 5ragostea nu este o problem! de &apte, ci de tr!iri emo,ionale intense *i niciodat!
nu a e9istat +reun om mai priceput ca Solomon )n descrierea acestor sentimente ine&abile care
scap! cercet!rii ra,ionale, dar ne aprind p)n! la incendiere inima% #artea este plin! de
compara,ii, meta&ore, alegorii *i personi&ic!ri &ermec!toare%

5estina,ia c!r,ii: Se pare c! destina,ia ini,ial! a acestui poem a &ost educa,ia noilor c!s!tori,i
)n tainele *i consolidarea dragostei% #a *i celelalte c!r,i poetico-didactice, #)ntarea #)nt!rilor
a &ost unul din manualele dup! care se &!cea educa,ia )n Esrael% #artea a a+ut )ns! *i o alt!
destina,ie% Ea era citit! )n public la unele din s!rb!torile anului calendaristic ebraic% 7n acel
cadru solemn, cartea nu mai era numai un manual al dragostei, ci se ridica in&init mai sus,
de+enind o alegorie a iubirii dintre 5umne$eu *i poporul S!u pe care *i l-a ales pentru +ecie%
2ceast! lectur! public! pare, dac! nu total nepotri+it!, cel pu,in discutabil!, societ!,ii
moderne de ast!$i% 6u trebuie s! uit!m )ns! c! )n Esrael imaginea c!sniciei era s&)nt! *i c! ea
&usese &olosit! de )nsu*i 5umne$eu )n dialogul Lui cu poporul =Fsea B:'-B(1 ?:@1 Esaia ?(:'1
Eeremia 0:'-B?>% 7n 6oul Testament Pa+el *i Eoan &olosesc *i ei alegoria c!sniciei pentru a
ilustra rela,ia dintre 5omnul Esus *i 8iseric! =E&es% ?:B?-B@1 2poc% 'A:@1 etc%> Probabil c! *i
aceast! libertate a lor ar &i &ost criticat! de -puritanii< preten,io*i de ast!$i, dar sarcina lor a
&ost mult u*urat! de e9isten,a acestei #)nt!ri a #)nt!rilor )n canonul 3echiului Testament%
#artea are un &undament istoric real cu o des&!*urare cronologic! de e+enimente% 7nt)mplarea
este a*e$at! )n *apte -tablouri< teatrale independente *i interdependente )n acela*i timp care
descriu dragostea ideal! dintre un b!rbat *i o &emeie% :rumuse,ea s&)nt! a acestei uniri pl!nuite
)n tiparul ei de )nsu*i 5umne$eul crea,iei, este preluat! )ntr-un plan mai )nalt pentru a ilustra
)n -tip< intensitatea iubirii care trebuie s! e9iste )ntre 5umne$eu *i Esrael%
Personajele -distribu,iei< alese de autor s)nt Solomon, Sulamita *i corul &etelor din Esrael%
Enter+en,iile lor se alternea$! mereu schimb)nd planul ac,iunii *i delimit)nd succesiunea de @
-tablouri< idilice:
'% Getr!irea nun,ii )mp!r!te*ti =':'-B:@>
B% 2mintiri din perioada )nceputurilor =B:8 - 0:?>
0% Getr!irea perioadei logodnei =0:C - ?:'>
D% 3isul $buciumat al miresei =?:B - C:0>
?% 7mp!ratul g)ndindu-se la mireasa lui =C:D - @:'(>
C% /iresei )i este dor de acas! =@:'' - 8:D>
@% F re)nnoire a dragostei )n Liban
/edeea de Euripide
7n ca$ul /edeei, po+estea sa nu )ncepe )n primele pagini ale piesei cu acela*i nume de
Euripide% Pentru a )n,elege ce se )nt"mpl! )n pre$entul euripidian *i a deslu*i comple9ele
moti+a,ii psihologice ale eroilor, trebuie neap!rat s! &acem o +i$it! )n trecutul personajelor
principale:
/edeea - prin,esa +r!jitoare din insula #olchida, un teritoriu barbar%
Eason, &iul lui 2eson, regele din Eolcus, *i conduc!torul &aimoasei e9pedi,ii a argonau,ilor%
#opil &iind, Eason a &ost trimis de tat!l s!u pe muntele Pelion, la centaurul #hiron, spre a &i
crescut *i educat de acesta% 7ntre timp, la Eolcus, 2eson a &ost detronat de c!tre &ratele s!u
+itreg, pe nume Pelias, care s-a )nsc!unat )n locul lui% #"nd a atins +"rsta b!rb!,iei, Eason s-a
)napoiat acas!% 7n&!,i*"ndu-i-se lui Pelias, i-a cerut tronul, ar!t"nd c! el este mo*tenitorul
legitim% Pelias se )n+oie*te s! i-l dea, cu o condi,ie: Eason trebuie s!-i aduc! din #olchis L"na
de 2ur a unui berbec care, odinioar!, l-a sal+at pe Pri9us de la moarte% Porunca lui Pelias are
subte9t negati+ *i un g"nd ascuns: sper! ca Eason s!-*i piard! +ia,a%
#u ajutorul lui 2rgus, &iul lui Phri9us, care-i construie*te o corabie - 2rgo - *i )nso,it de
cinci$eci de eroi, Eason reu*e*te s! ajung! )n #olchis *i s! &ure &aimoasa L"n! de 2ur% Se
)napoia$! +ictorios )n Eolcus, )nso,it &iind *i de /edeea, &iica lui 2eetes, c!reia )i datora
i$b"nda% #onsiderat! +r!jitoare sau preoteas!, prin,esa barbar! /edeea a sacri&icat totul
pentru Eason, ucig"ndu-*i &ratele pentru a sc!pa de urm!ritori =*tiind c! ace*tia +or sta s!-i
adune r!m!*i,ele ca s!-l )nmorm"nte$e dup! obiceiul locului>%
#a urmare a +r!jilor sau in&luen,ei /edeei, Pelias este ucis de &iicele lui% :iul lui, 2castus, )i
i$gone*te pe Eason *i pe /edeea din Eolcus% #ei doi se re&ugia$! )n #orint, unde tr!iesc mai
mul,i ani, p"n! )n $iua c"nd Eason )*i p!r!se*te so,ia pentru a se c!s!tori cu Glauce =sau
#reusa - care )nseamn! prin,es! )n greac!>, &rumoasa &iic! a regelui #reon% 2bia aici )ncepe
tragedia /edeei pe care se concentrea$! piesa lui Euripide%
/edeea, &emeia )n*elat!, se r!$bun! cumplit: )i trimite )n dar miresei o rochie otr!+it!% #"nd
o )mbrac!, Glauce e mistuit! de &l!c!ri% 5up! ce-i ucide *i pe cei doi copii pe care i-a a+ut cu
Eason, /edeea dispare, ajutat! de $ei, lu"ndu-*i $borul )ntr-un car ceresc% 5up! plecarea
/edeei, Eason se )napoia$! la Eolcus unde, cu ajutorul dioscurilor *i al lui Peleus, i$bute*te s!-
l )n+ing! pe 2castus, &iul lui Pelias, *i s!-i ia tronul/edeea &uge la 2tena, deoarece era )n
bune rela ii cu Egeu, c!ruia )i promisese s!-i d!ruiasc! al i copii, dac! o +a lua )n c!s!torie%
/edeea a )ncercat )n $adar s!-l ucid! pe Te$eu, atunci c"nd acesta a +enit pentru a &i
recunoscut de tat!l s!u%
Tragedia /edeea de Euripide pre$int! po+estea din momentul )n care /edeea este p!r!sit! de
Eason%
Broastele de Aristofan
#omedia <8roastele< a &ost repre$entata cu prilejul sarbatorilor dionisiace de iarna la 2tena, la
inceputul anului D(?i%% 5eoarece s-a bucurat de un mare succes piesa a mai &ost jucata inca o
data%
Prin <8roastele<, 2risto&an a pus in scena o de$batere publica asupra celor mai bune
solutii de sal+are a patriei amenintate de spartani% Poetul a imaginat o intrecere intre Eschil si
Euripide% Piesa are doua parti distincte% Prima parte pre$inta peripetiile pline de ha$ ale
cuplului 5ionHsos-Iantias, pornit in cautarea lui Euripide in lumea in&ernului, iar cea de-a
doua intrecerea dintre Eschil si Euripide% Totul se incheie subit, printr-o hotarare a $eului-
arbitru care nu este determinata de re$ultatul concursului ci repre$inta o ade+arata <lo+itura de
teatru<% 7ntr-ade+!r, nu mai putem )n,elege de ce eracles de abia se ab,ine s! nu r"d! atunci
c"nd )l +ede pe 5ionHsos purt"nd -o piele de leu a*e$at! peste o tunic! de culoarea
*o&ranuluiJ%%% '% ;i nu ne mai putem da seama nici de sensul jocului de cu+inte pe care )l &ace
cori&eul atunci c"nd spune c! lui 2rchedemos nu i-au ie*it )nc! -&ratriileJ
7n 8roa*tele nu se mai ,ine cont aproape deloc de acest mod
de organi$are% Lucrarea pre$int! unitate de ac,iune *i e alc!tuit! din dou! p!r,i%
#orul are dou! apari,ii majore: prima, sub &orma corului broa*telor =menit s! e+oce
atmos&era de prim!+ar! a*teptat! la 2tena la +remea repre$ent!rii piesei>, )n
momentul tra+ers!rii lacului 2cherusia pentru a ajunge )n )mp!r!,ia lui ades, iar
mai apoi corul ini,ia,ilor )n misterele eleusine% 7n prima parte, $eul 5ionHsos, sub
patronajul c!ruia se a&lau repre$ent!rile dramatice, se duce la eracles pentru a-l
)ntreba pe )mbl"n$itorul lui #erber care este drumul c!tre ades, de unde dore*te
s!-l aduc! pe Euripide =care murise cu pu,in timp )naintea repre$ent!rii piesei>
printre cei +ii, )ntruc"t )l considera cel mai de seam! dintre autorii de tragedii%
2poi, )mbr!cat )ntr-o piele de leu =pentru a &i con&undat cu eracles de c!tre
locuitorii En&ernului> *i )nso,it de scla+ul s!u, Iantias, porne*te pe drumul pe care
i-l indicase eroul% 5up! mai multe peripe,ii, cei doi ajung la palatul lui Pluton *i al
Perse&onei, dup! care urmea$! paraba$a cori&eului, moment ce marchea$! s&"r*itul
primei p!r,i% 7ns! odat! ajuns la destina,ie, $eul este pus )n &a,a unei alegeri
delicate: Eschil, care p"n! nu demult de,inuse tronul tragediei, este contestat de
-nou-sositulJ Euripide% 2st&el, 5ionHsos este luat drept arbitru )n aceast! disput!%
7n&runtatrea se )ncinge, &iecare autor aduc"nd argumente )n sprijinul operei proprii,
neprecupe,ind nici insultele *i nici +orbele slobode la adresa celuilalt% Pentru a
tran*a re$ultatul agonului, cei doi sunt supu*i unui *ir de probe practice%
-Fstilit!,ileJ continu! )n aceea*i manier!, dar o conclu$ie )nt"r$ie s! apar!% 7n cele
din urm!, 5ionHsos se &olose*te de o balan,! pentru a c"nt!ri +aloarea crea,iilor
celor doi dramaturgi% #"*tig!tor este indicat Eschil% 5eci$ia &inal! )i apar,ine )ns!
lui 5ionHsos care, )n ciuda pre&erin,ei sale declarate pentru Euripide, )l +a alege pe
autorul lui Prometeu )nl!n,uit% Eschil urc! )mpreun! cu $eul )n lumea celor +ii,
l!s"nd tronul s!u )n grija lui So&ocle pentru +remea c"t +a &i plecat din ades
Georgicele de +ergilius
Tristele de Ovidiu
TristelePublius F+idus 6aso
6ascut la Sulmona in anul D0 i%r% e9ilat la Tomis in anul 8 d%r% si mort latomis in anul '@
d%r% Este considerat ultimul mare poet latin elegiat desi a&ost educat pentru a urma cariera
juridica si a &ost un &oarte bun orator astudiat retorica , F+idius optea$a pentru poe$ie%Fpera :
Tristele si PonticeleTristele si PonticeleTrista =in romana Tristele> este o opera poetica, in
cinci +olume a poetuluiroman Publius F+idius 6aso, cunoscut ca F+idiu, dupa ce &usese
e9ilat dinimperiul roman in anul 8 d%r%Poetul utili$ea$a in aceste poeme cupletul de &orma
elegiei, o &ormametrica tipica pentru lamentarea mi$eriei e9ilului in orasul antic Tomis,
latarmul /arii 6egre =Pontus Eu9in> si al dorului sau &ata de Goma multiubita%5e asemenea,
tonul poe$iilor sale indica speranta ca intr-o buna $i pedeapsa+a &i iertata sau macar
indulcita%Enceputul poemului epic Tristele este acesta :K Parue L nec inuideo L sine me liber,
ibis in urlomei mihi 1 Muod domino non licet ire tuo N OTraducerea :K tu +ei merge, mica mea
carte &ara mine in oras, dar nu te in+idie$mergi L du-te in orasul inter$is mie L inter$is
stapanului tau% OTristele si ponticele sunt scrisori ale lui F+idiu de la tomis catre sotie,
prieteni, Fcta+ian 2ugustus sau cititorul bine+oitor prin care poetul le cere sprijin si iertare%
Oedip rege de ofocle
Tragedia -Fedip regeJ )ncepe cu &ream!tul cet! ii Teba, care se a&la )n &a a unui chin: plantele,
animalele i &emeile erau sterile, iar ciuma &!cea nenum!rate +ictime% Tebanii +in s! cear!
ajutorul lui Fedip, regele Tebei, care )i sc!pase i de S&in9, r!spun$"nd corect la ghicitoarea
acestuia% #reon, cumnatul lui Fedip, este trimis la oracol s! a&le de ce s-a ab!tut aceast!
nenorocire asupra Tebei% Fracolul moti+ea$! prin &aptul c! moartea lui Laios, predecesorul lui
Fedip, nu a &ost isp! it!% 7n scopul de a a&la cine l-a omor"t pe Laios, Fedip cere s! &ie
)ntrebat Tiresias, b!tr"nul pro&et orb% Tiresias )i spune lui Fedip c! el este uciga ul lui Laios%
#re$"nd c! Tiresias i #reon au complotat )mpotri+a lui, Fedip se ceart! cu ei% So ia sa,
Eocasta, al!turi de care are patru copii, doi b!ie i - Eteocles i PolHnikes - i dou! &ete,
2ntigona i Esmena, )l lini te te spun"ndu-i c! lui Laios i s-a pre$is c! +a &i ucis de propriul
&iu, pe care l-au dat spre adop ie )n alt inut pentru a e+ita aceast! tragedie% 7n acel moment,
Fedip ) i aminte te moti+ul pentru care a +enit )n Teba: acela de a se )ndep!rta de &amilie ca
s! nu- i omoare tat!l, dup! cum i-a &ost $is la na tere% La o r!scruce, Fedip are un con&lict cu
un grup de t"lhari, ast&el ucig"ndu- i tat!l, deghi$at s! nu &ie recunoscut ca rege% Fedip su&er!
o cadere ner+oas!, sco "ndu- i ochii, consider"nd c! ace tia sunt cei din cau$a c!rora nu a
+!$ut ade+!rul%
Prometeu inlantuit de Eschil
%Prometeu a &ost un Titan ra$+ratit impotri+a lui 4eus, dar prieten al oamenilor care le-a daruit
&ocul si ratiunea si i-a in+atat mestesugurile esentiale1 este pedepsit de 4eus pentru
acti+itateasa de erou ci+ili$ator%
Pe un po+"rni* al Flimpului, Prometeu se dest!inuie iubitei sale, nim&a Eromeni:
p!r!sind odat! incinta &astuosului palat al lui 4eus, )nt"lnit dou! &iin,e oropsite de $ei *i
ad!postite )n pe*teri, pe Than *i Li% Erau primii oameni pe care titanul i-a )n+!tat sa
+orbeasca, sa rada, si ,,sa umble drept, cu &runtea in susNJ 5orinta lui &iind sa &aca ,,din &iare
oameni,din om L un semi$euJ, Prometeu &ura &ocul din Flimp si-l aduce pe Pamant% 5esi nu-i
de$aproba &apta, $eita Themis, mama lui, se teme ca aceasta poate a+ea urmari neplacute%
Temerile ei se ade+eresc in urmatoarele doua acte%
e&aistos se plange lui 4eus ca &ocul i-a &ost &urat, si +ino+atul este adus in lanturi%
4eus intentionase sa scuture ,,para$itii pamantuluiPP si sa $+arle ,,in lume un pumn de oameni
noiPP, dar Prometeu ia $adarnicit planurile prin &apta lui nesabuita% Titanul il in&runta pe 4eus
si-i spune ca stie cine il +a detrona% Pentru ca re&u$a sa destainuie numele u$urpatorului,
Phoibos 2polom si e&aistos il duc sa-l tintuiasca pe un pisc stancos al /untelui #auca$,
unde un +ultur ii +a ciuguli &icatul% En speranta ca +or obtine iertarea, Themis si Eromeni
staruie $adarnic pe langa 4eus, care nu se in+oieste sa-l elibere$e pe ra$+ratit, daca acesta nu-E
+a spune cine il +a detrona%
e&aistos se arata &ara pic de mila in timp ce il tintuieste pe Prometeu de stanca si
blandul Phoibos 2polom cauta sa-i tempere$e $elul diabolic% 5upa plecarea lor intra in scena
Eromeni si Themis si-l roaga pe titan sa cada la in+oiala, rascumparandu-si libertatea prin
de$+aluirea tainei ce-l sperie pe 4eus% 5ar Prometeu se impotri+este si le cere sa +ina peste o
mie de ani
!re"entarea succint# a literaturii latine
2ceasta nu a cunoscut stralucirea literaturii grecesti% Literatura latina nu a atins grandoarea
literaturii grecesti, lucru +alabil si pentru teatrul latin , repre$entat! )n epoca de Plaut Teren iu
si Seneca , )n ceia ce pri+e te lirica aceasta cunoaste o de$+oltare in epoca lui 2ugust &iind
repre$entata de poetul o&icial ,,Publius 3ergilius /aro,, autorul creatiilor ,,8ucolicele Eneida
a% !oe"ia secolului lui 2ugust atinge cele mai inalte culmi prin contributia unui &iu de scla+
eliberat ca$ul lui #uintus oratius :lahus, poe$ia caruia elogia$a simtul ci+ic, dreptatea ,
religio$itatea% Elegia latina este repre$entata de Publius F+idius 6aso=F+idius> capodopera
caruia este marele poem ,,/etamor&o$ele,, care ating marele dimensiuni ale ,,Eliadei ,,
hamerice
1. Principiul estetic al epicului
2de+arata epopee trebuie sa raspunda la urmatoarele determinatii speci&ice:
'% En primul rind, e+enimentul epic trebuie sa &ie inconjurat de starea generala epica a
lumii, de+enind ast&el totalitatea conceptiei unui popor, adica pornind de a indi+idual
ea trebuie sa se re&lecte in starea generala a acestui popor, sa ajunga s! repre$inte
poporul respecti+
B% En al doilea rind , actiunea epica trebuie sa &ie purtata nu de o gloata, de o multime
indistincta ci de un indi+id concret in jurul caruia este polari$ata cealalta actiune
0% En al treilea rind, epopea repre$inta )mbinarea dintre starea generala epic! i
concrete ea unei ac iuni indi+iduale
7n conclu$ie, continutul epopeii ne este dat de totalitatea unei lumi in care se produce o
actiune indi+iduala
$%$% Epopea homerica% Iliada
Epopea +i$ea$! actiunea consumat! )n Troia , asediat! timp de '( ani cuprin$)nd numeroase
legende re&lectate )n ceia ce mai t)r$iu se +a numi ,,#iclul troian,, %2c iunea epopeii +a &i
reprodus! dealungul timpului de c)nt!re ii populari numi i ,,aie$i ,, , tot un aied a &ost i
omer% 2ie$ii- un soi de c)ntare i populari amatori , ambulan i%omer c!ruia )) este atribuit!
at)t Eliada c)t i Fdisea are intui ia genial! de a ordona )ntr-o unitate estetic! imensa materie
epic! legendar! , de a nu +orbi despre toate e+enimentele de la Troia , ci numai despre cele
mai importante, polari$ate )n jurul m)niei lui 2hile % 7n &orma la care s-a oprit poetul i-a ales
ca subiect o singur! parte a r!$boiului , iar de celelalte se ser+e te ca de simple episoade %
2c iunea epic! segmentat! )n 0 mari unit! i permitea rapsodului organi$area recit!rii )n 0
edin e% #a nici )ntr-o alt! carte, geniul omeric nu se re&lect! mai limpede ca )n con&igurarea
personajelor% 5intre personajele lui omer, dou! polari$ea$! ac iunea idealului , este +orba de
2hile i ector , personaje tipice e9prim)nd o totalitate epic! original!, )n acest sens, Eliada
repre$int! poemul luptei iar lupta )n Eliada )nseamn! pre$en a sau absen a lui 2hile% 2hile
repre$int! unul din cele mai comple9e personaje )ntruc)t omer are intui ia de a nu-l reduce
doar la curaj i brutalitate risc)nd s! cree$e un personaj de un primiti+ism brut ci )l
umani$ea$! prin calit! i ca toleran a , )n elegerea i chiar duio ia% 2hile +a muri i el &iind
lo+it )n c!lc)iul +ulnerabil des!geata lui Paris % Pandantul modern =omologul > lui 2hile este
ector , personajul pre&erat al lui omer prin )ncrederea sa nem!rginit! )n om% ector
)ntruchipea$! umanitatea superioar! % #a i la 2hile, prima marc! al personalit! ii lui ector
este &or a, )n numeroase tablouri el este ca un personaj puternic, a adar 2hile este +iejia )n
sine , ector este curajos printr-un act de re&lec ie , ector este mult mai uman : puternic i
conciliant, pasional i ra ional , uciga i ci+ili$at )n acela i timp% ector este superior urii, pe
c)nd ahile ucide din ur! ector nu +rea s!-l ucid! pe 2hile, )ntruc)t acesta-i 2hile ci pentru c!
este du manul Troei, eroul ci+ili$a iei moderne ector respinge +iolen a i dore te s! re$ol+e
con&lictele )n mod diplomatic%Endi&erent de rangul pe care )l ocup!, toate personajele homerice
optea$! pentru glorie, patrie si consideratiune istoric!
$%2% Odisea
Fdisea repre$int! cea de-a B-a epopea a lui omer )n care +om atesta )n locul )ncle t!rii
r!$boinice a unui neam, drama &amilial! a na+igatorului r!t!cit% Ulise, protagonistul Fdeseii
repre$int! personi&icarea dorin ei grecilor de a cunoa te i de a st!p)ni p!m)nturi noi
repre$ent)nd pentru oamenii epocii sale idealul omului practic i acti+, Ulise reu e te s!
repre$inte triun&ul ra iunii , perse+eren ei, triun&ul omului asupre naturii )n cele din urm!

S-ar putea să vă placă și