Sunteți pe pagina 1din 3

Divanul

de Dimitrie Cantemir
Scriere de tineree, Divanul este mai intai de toate un produs al intalnirii
lui Cantemir cu marile cri ale culturii universale; acesta este i motivul pentru care
insi chintesena crii, meditaia nemijlocit asupra raportrii umanitii la timp,
anunat de lunga parantez anterioar, este perceput prin oglinda astfel revelatorie
a dialogului intertetual! Cu precdere Sfintele Scripturi, dar i opere filosofice
fundamentale ca "tica sau #izica lui $ristotel, "pistolele lui Seneca, %epertorium
morale a lui &! 'erchorius, Confesiunile Sfantului $ugustin sunt doar cateva dintre
tetele citate i comentate in primele dou pri ale Divanului, in timp ce ultima parte
constituie, in sine, chiar traducerea crii Stimuli (irtutum, fraena peccatorum
a lui $ndrea )isso*atius! +raie lor, tanrul principe de o larg erudiie ii
configureaz o teorie despre posi,ilitatea individului de a fi fericit, de a rezista
du,lului asalt - al lumii ineltoare i al timpului nemilos - printr.o etic echili,rat,
de inspiraie stoic /deloc intampltor, cartea se incheie cu dou serii de principii de
gen, $le stoicilor porunci dz0ce i $ altuia 1nvtur2! 3ucleul acestei teorii il
ela,oreaz ins, intr.un discurs propriu, la sfaritul crii a doua, recomandandu.i de
altfel unui cititor atent, iniiat ori dornic a se iniia in tainele doar sugerate de tet s
ii intensifice lectura la glava 456
Cetetemai vartos la sfaritul crii a doa Pentru 7 varste i Viaa omului ca
poama i Pentru lumetile tamplri de pediaps pintre 7 varste ce se tampl.
%egsim, aici, o concepie mai veche despre timpul uman descompus, astfel,
in apte varste; Cantemir preia i adancete una dintre teoriile umaniste, aat pe
interpretrile medievale asupra diviziunilor temporale6 pruncia, copilria,
ctrigia, voinicia, ,r,ia, crunteea i ,tr7neea devin la principele erudit
apte trepte complementare ale formrii de sine, ale desvaririi in raport
fundamental cu mundanul i supramundanul! 89ntaia varst i floarea vieii
omeneti, pruncia, este varsta perceperii lumii printr.o inocen primar, care ar
tre,ui s slujeasc drept pild omului matur6
Aiderea prunciia tipos i pild ale altor varste iaste Pentru acesta cu
rutatea prunc fii, iar cu mintea in toate dzile, precum pruncul, ae i tu crete i te
agiutorete.
:rmtoarele dou varste, ce reprezint 8legtura florii a vieii omeneti,
copilria i ctrigia iaste! Sunt varstele educrii, pedagogia difereniat fiind
sugerat ca util demersului formativ, cci omul, precum ar,orelui, 8de va in vreme
,un lega, ,un poam face, iar de in vreme rea, rea poam va face! $ltfel spus,
8in copilrie sau ,une, sau rele o,iceie vei putea lega, i carile in ctrigie vei
agonisi, in ,tranee le vei moteni! (ulnera,il, poate chiar mai vulnera,il decat
primele, este a patra varst, 8inc de curand legat poam a vieii omeneti,
voinicia! ;otivele fragilitii< 9nvidia falilor prieteni i mai ales ispitele
nenumrate, adevrate pro,e ale rezistenei trupului i spiritului6
Voinicul de toate socotit i strjuit a fi se cade, c intracea varst mai muli
nepriiatini decat intralt varst are. !nti, singur varsta a tinereelor, carea oarecum
cam rtcit sau inc neaezat iaste. A doa, singele carele intracea varst mai mult
izvorete, adec poftele mai mult se adaog, care pofte mai multe i mai iui decat a
altor varste sint.
Cea de.a cincea varst, ,r,ia sau 8coacerea poamii a vieii omeneti, este
cea a deplinei fore, a maturitii fizice i psihice6
omul la varsta "r"iei agiungand, in toate dulce, intreg, copt a fi li s
cade#e vreme ce cu trupul vartos, tare, "r"at i vrednic eti, cu cat mai mult cu
sufletul mai tare, mai vartos, mai "r"at i mai vrednic s fii.
9n acest moment al discursului despre etapele necesare ale svaririi i ale desvaririi
fiinei, Cantemir prefer fragmentarea lui, deloc intampltoare, printr.un interesant
intermezzo pe o tem su,secvent6 8t7mplrile, a spune pragurile sau
nodurile care segmenteaz, la randul lor, destinul uman, fortificandu.l, modelandu.l
intru salvarea pe care tre,uie s i.o cldeasc, pas cu pas6
$amplrile dar pentru ale omului viei varste, adec pedepsitoare i, cum sar
dzice, trupului certtoare i invtoare, acestea sint.
;odurilor de a fiina viu, intreg in univers le pot fi circumscrise, aadar, tot cu
funcie pedagogic, formativ, o serie de t7mplri certtoare i 1nvtoare trupului
vulnera,il! 9ntre ele, sl,iciunea /adic ,oala2, ro,ia /sau 1nchisoarea2 i srcia,
comentate de Cantemir in spiritul ecleziastic, capt, in contetul ,inecunoscut al
vieii principelui, cumuland eecuri i frustrri, rolul unor cercuri ale suferinei
necesare, purificatoare!
%evenind, a asea varst, 8inceperea langedzirii poamii, a vieii omeneti,
crunteea iaste; ei ii corespunde o scdere a forei fizice, creia ar tre,ui s ii
corespund, crede tanrul ganditor, o intinerire, o primenire spiritual care s
atenueze ocul perceperii, pe viu, a finitudinii trupeti! 3ecesara lege compensatorie
este formulat fr echivoc6
precum mai vartos incepi a im"trani, cu atata mai vartos incepe sufletul ai
griji i cu fapte "une al intineri.
9n fine, a aptea i ultim varst, 8sau de tot putregiunea poamii vieii
omeneti, ,tr7n0ea iaste! &rimenirea spiritual, ascetismul du,lat de un altruism
total sunt, mai mult ca oricand, necesare i suficiente pentru a asigura curand
muritorului mantuirea in venicii6
i aceasta s tii c cand liac i tmduire trupului nui, atuncea vindecare i
lecuire sufletului iaste. Cu ce% Cu prsirea rutilor i cu ferirea "untilor.
Atuncea adevrat trupul im"tranind, sufletul intinerete.
#inalul celei de.a 45.a i ultime glave a crii a doua a Divanului formuleaz,
aadar, eplicit aceast pedagogie a vindecrii prin suferin, care s ofere in egal
msur tmduire trupului i spiritului! "a constituie, astfel, insui miezul
antropologiei cantemiriene, dezvoltand in fond invitaia la un modus vivendi clasic,
cu rdcini - oricum recunoscute - in filosofia stoic! 9ntr.o lume a aparenelor
ineltoare, singura soluie a umanului de a supravieui, de a se opune tiraniei
timpului necrutor i de a.l transforma in aliat /intru venicie=2 rmane pacea - cu
sine insui, cu alii i cu Dumnezeu6
Pacea dar in trei c&ipuri i in trei locuri s face. C&ipul intai i locul intai
iaste' singur omul in sine, trupul cu sufletul, singur cu sine ai impca. C&ipul al
doilea iaste' (ntre frai i (ntre vecini cu pace i cu invoine a petrece. Aceasta dar
pace vrem)lnic, adec a lumii acetiia s c&iam C&ipul al treilea i locul al treilea
al pcii iaste' ca omul cu #umndzu pace i invoin s ai", carea pacea v)cinic
adec i ceriasc s c&iam, carea cu a credinii i cu al "otedzului testament intre om
i intre #umndzu s liag.
&unctul de plecare al meditaiei cantemiriene este, aici, o concepie aurelian,
cu siguran cunoscut principelui umanist! 9n ;editaii! Ctre mine 1nsumi, ;arcus
$urelius postulase, in termeni asemntori celor cantemireti, eistena uman ca o sum
a trei tipuri fundamentale de relaii - cea cu trupul, cea cu divinitatea i, in
fine, cea cu ceilali6
e*ist trei relaii intre tine i restul, una cu trupul care te inconjoar, cea dea
doua cu acea cauz divin de la care provin toate cele ce se intampl tuturor i a treia,
cu cei care triesc impreun cu tine.
/Sunt, de altfel, cele trei fee ale alteritii - cea interioar, cea 8eterioar i cea
8radical - pe care ii va intemeia discursul ontologic aproape intreaga filosofie a
secolului >>, de la ;artin 'u,er la "mmanuel ?evinas2!
Cele trei tipuri de pace la care Cantemir indeamn contureaz, in fond, o tripl
modalitate de a.i conserva identitatea individual prin raportarea necesar la
alteritatea care implinete fiina, prelungind astfel timpul uman in timpul sacralitii!
Doar astfel se o,ine, in fond, uitarea instanei transcendentale care ne urmrete,
inc de la natere, destinul, inscriindu.l in vremelnic6 mors certa, hora incerta, ideea
augustinian nu este deloc strin principelul moldav! Cu un memento mori fr
echivoc se incheie, de altfel, intregul tet cantemirian! :ltimul paragraf este unul
etrem de su,stanial, coninand, in variant concentrat, temele.nucleu ale
Divanului, in forma principiilor eseniale pentru care a pledat du,lul autorului pe tot
parcursul crii6 8?iapd cele rele! 9nva.te lui Dumnedzu a tri! 9nva.te a
muri! "ste pedagogia prin care 9neleptul a invins, pan la urm, ?umea i va
invinge, finalmente, i ;oartea!