Sunteți pe pagina 1din 8

ETNOSFERA

Orient ri i curente în geopolitica româneasc . Geopolitica, tiin a integralit ii teritoriale române ti

Diana Did

Am prezentat aici o serie de texte de geopolitic afirmate sau nu astfel care au ap rut în revista Sociologie Româneasc în perioada interbelic , între anii 1936 (anul apari iei acestei reviste) i 1939. Dorin a noastr a fost aceea de a descoperi modalitatea în care geopolitica, o tiin înc foarte nou în acele timpuri, era teoretizat de c tre speciali tii, sociologi sau nesociologi, care î i puneau semn tura în paginile Sociologiei Române ti. Am selectat, a adar, mai multe lucr ri semnificative pentru a ne l muri asupra orient rilor i curentelor pe care, se credea, le va lua noua tiin a geopoliticii.

Cuvinte cheie: revista Sociologie Româneasc , sociologia româneasc intrebelic , geopolitic , Ion Conea, Simion Mehedin i, Traian Herseni

În paginile urm toare vom lua în discu ie câteva texte de geopolitic afirmate sau nu ca atare în mod explicit care au ap rut în revista Sociologie Româneasc în perioada interbelic , între anii 1936 (anul apari iei acestei reviste) i 1939. Dorin a noastr a fost aceea de a descoperi modalitatea în care geopolitica, o tiin înc foarte nou în acele timpuri, era teoretizat de c tre speciali tii, sociologi sau nesociologi, care î i puneau semn tura în paginile Sociologiei Române ti. Am selectat, a adar, o serie de texte semnificative pentru a ne l muri asupra orient rilor i curentelor pe care, se credea, le va lua noua tiin a geopoliticii.

coala german este, f r îndoial , cea care i-a conferit geopoliticii statutul de tiin autonom , ie it din canoanele geografiei politice. Geopolitica, în eleas ca Weltpolitik ( i chiar mai mult decât atât), a prins foarte u or în Germania anilor 20-30. De fapt, prima revist de geopolitic apare în 1923, la doar un an de la moartea lui Kjellen. Este vorba despre

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

geopolitic apare în 1923, la doar un an de la moartea lui Kjellen. Este vorba despre

ETNOSFERA

faimoasa Zeitschrit fur Geopolitik. Faptele dovedesc c la numai 13 ani de la apari ia acestei reviste, gândirea geopolitic german , dar nu numai, era deja foarte bine cunoscut în România. Paginile Sociologiei Române ti vor g zdui, înc de la primul num r al acesteia, numeroase studii de geopolitic . Încet-încet, acestea vor dovedi c geopolitica româneasc începea s se închege i s porneasc pe propriul s u drum. Lua astfel na tere geopolitica româneasc , o geopolitic a na iunii.

Probabil c ideea aceasta nu a fost pe deplin con tientizat de la bun început. Geopolitica noastr a ajuns s aib acest caracter dup 1940, când România a suferit pierderile teritoriale bine-cunoscute. Dar primii pa i în acest sens sunt f cu i înc din 1936, urmând ca, pe m sura trecerii timpului, geopolitica româneasc s capete tot mai mult caracterul unui veritabil proiect na ional.

Într-adev r, primele studii de geopolitic româneasc ce apar în Sociologie Româneasc au un caracter mai general. Ele î i propun s aduc la cuno tin a publicului tr s turile noii tiin e, în primul rând, i s intuiasc direc iile spre care aceasta urma s se îndrepte, în al doilea rând. Este i cazului studiului lui Ion Conea intitulat O tiin nou : geopolitica i . Conea descrie, destul de am nun it, sensurile de evolu ie ale noii tiin e la nivel interna ional, dar nu se m rgine te doar la atât, ci are propria viziune despre ceea ce este sau ar trebui s fie geopolitica. Pe scurt, el vede geopolitica fie ca pe o tiin a rela iilor dintre state ii , fie a mediului politic al unui singur stat iii , acest mediu trebuind îns urm rit i definit, afirm Conea, tot pe temei geografic. Observ m c , tributar forma iei sale de geograf, Conea vede geopolitica mai apropiat de geografie dacât de sociologie, ea fiind expresia politic a unui ansamblu de elemente geografice care converg în ea iv .

O asemenea perspectiv , apropiat mai degrab de geografie decât de sociologie, este relativ singular în geopolitica româneasc . Acest fapt îl apropie pe Conea de perspectivele occidentale, în special de cea german , pe care el totu i nu ezit nicio clip s o critice. Critica sa vine îns mai curând de la geograful Conea, decât de la geopoliticianul Conea. Este vorba despre o critic (pe care o consider m constructiv ), care vine în ajutorul geografiei politice pe care coala german de geopolitic încerca s o descrie ca pe o tiin static . Geograful român, aproape revoltat de o asemenea de atitudine, aduce multe argumente în favoarea ideii c geografia politic este o tiin dinamic . Diferen a dintre cele dou tiin e, amândou dinamice, este dat (evident) de obiectul pe care fiecare dintre ele l-ar avea în vedere.

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

este dat (evident) de obiectul pe care fiecare dintre ele l-ar avea în vedere. Etnosfera, nr

ETNOSFERA

Obiectul geopoliticii este reprezentat de rela iile dintre state, sau de mediul politic al unui stat (rela iile sale cu vecinii, rezultate din corelarea unor factori geografici sau transformabili în categorii geografice: întinderea teritorial , popula ia, comunitatea sau diversitatea de interese, origini, tradi ie i istorie v ). Cel al geografiei politice este statul, în eles ca organism care se na te, se dezvolt i, în cele din urm , moare. Geografia politic , studiind o entitate vie i dinamic , este i ea vie i dinamic . Este, mai exact, studiul vie ii geografice a statelor, pe

coala de geopolitic din Germania vrea s-o treac pe seama unei tiin e noi vi

(geopolitica, n.n).

care (

)

Interesant este faptul c aceea i problem , cea a raportului dintre geopolitic i geografie politic , este v zut mult diferit de sociologul Traian Herseni. Într-o recenzie (destul de

critic ) pe care o realizeaz c r ii Geopolitique al lui J. Ancel, Herseni face o diferen clar între geopolitic , tiin dinamic i geografia politic , tiin static . Dar iat cum explic Herseni aceast diferen : Ancel, împins de înver unarea sa împotriva geografiei

germane, nu mai în elege exact nici terminologia (

Politic , adic politic geografic , politic în raport cu solul, cât vreme Politische Geographie, este dimpotriv Geografie, adic studiul repartiz rii formelor politice. Prima are un caracter normativ, ea arat i condi iile ideale de teren pentru des vâr irea optim a statului (s.n.), cea de a doua are un caracter strict explicativ, constat i l mure te faptele a a

Geopolitik însemneaz în primul rând,

).

cum le g se te (s.n.) vii . Unghiul de abordare este, precum se în elege, opus celui adoptat de Conea.

Herseni pare mai apropiat de concep ia de esen a geopoliticii germane, care considera geopolitica o tehnologie , un instrument normativ menit s ghideze politica unui stat în afara i în interiorul grani elor sale. Conea, din contr , o considera mai curând un mod de analiz sau de citire geografic a rela iilor dintre state, a mediului politic interna ional. De fapt, pentru Conea, geopolitica reprezenta nici mai mult nici mai pu in decât geografie aplicat viii realit ilor prezente. El subliniaz în mai multe rânduri caracterul actual (în sensul strict al temporalit ii) al geopoliticii. Or, normativitatea despre care vorbea Herseni este aplicabil atât prezentului, cât i viitorului. Sau, poate, mai ales viitorului, dat fiind scopul ultim al geopoliticii în viziunea sociologului (în bun spirit gustian): des vâr irea optim a statului (s.n) . Avem aici, fie i in nuce, varianta românesc a geopoliticii cea na ional , ghidat tocmai de ideea des vâr irii i consolid rii unit ii statale a României.

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

tocmai de ideea des vâr irii i consolid rii unit ii statale a României. Etnosfera, nr

ETNOSFERA

Herseni alege drept obiect al geopoliticii tocmai statul, în esen a sa spa ial ix . De aceea, arat în continuare Herseni, este clar c geopolitica este o tiin a statului sub un anumit aspect al lui, cel spa ial, deci este o tiin social , teleologic (s.n.), pe când geografia politic este o tiin a Terrei, sub un anumit aspect al ei, cel politic, deci este o tiin natural , cauzal , determinist (s.n.) x . Sociologul Herseni pare s intuiasc mult mai bine decât geograful Conea coordonatele pe care se va dezvolta la noi ( i în lume, mai ales dup al doilea r zboi mondial) geopolitica: o tiin social , axat pe stat i pe nevoile acestuia.

Este obligatoriu îns , în acest context, s mai subliniem un aspect. În ciuda faptului ca Ion Conea a e uat la început s intuiasc direc iile pe care geopolitica româneasc avea s le urmeze, contribu ia sa la dezvoltarea acestei tiin e avea s fie enorm . În anii urm tori, în paginile Sociologiei Române ti i apoi în cele ale Geopoliticii i Geoistoriei, Conea va semna o serie de articole str lucite care au devenit repere în geopolitica româneasc .

Dar Conea nu a semnat în Sociologie Româneasc numai articole mai largi, ci i recenzii la fel de interesante. i prin acestea a contribuit, f r îndoial , la popularizarea i la mai buna cunoa tere a geopoliticii române ti.

În 1939, de pild , el scrie dou astfel de recenzii în Sociologie Româneasc . Prima se referea la un articol pe care Simion Mehedin i îl public în cea mai important revist de geopolitic din Germania, Zeitschrift fur Geopolitik. Articolul lui Mehedin i avea titlul Die geopolitische Lage Rumaniens i ap ruse cu un an înainte de a fi semnalat de c tre Ion Conea xi . Recenzia pe care o face Conea include o larg prezentare a ideilor pe care Mehedin i le expusese în revista german . Astfel, tot pe urmele lui Conea, putem i noi s le cunoa tem a a cum au fost ele formulate în revista german .

În acest articol, Mehedin i reia vechea sa teorie despre importan a (insuficient cunoscut ) a istmului ponto-baltic. Acesta desparte, arat Mehedin i, dou lumi: geomorfologia, clima, vegeta ia, regimul apelor curg toare fiecare dintre acestea este de un fel (s.n.) în estul i de alt fel (s.n.) în vestul acestui istm xii . Dar, chiar mai important decât a fi grani a dintre dou entit i geografice diferite, istmul ponto-baltic este grani a a dou culturi politice. A devenit astfel o dat cu revolu ia bol evic , desp r ind lumea european , democratic , de cea sovietic , care calc în picioare dreptul interna ional i declar r zboi tuturor acelora care nu se voiau comuni ti xiii . Rolul care îi revine în acest context istmului ponto-baltic este cel de

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

i i i . Rolul care îi revine în acest context istmului ponto-baltic este cel de

ETNOSFERA

cordon sanitar , cu termenul lui Mehedin i, sau de carantin european , cu cel al lui Conea. De aceea, istmul acesta este pentru lumea statelor din Apus de mare importan . Din punct de vedere geologic, morfologic, climatic, hidrografic, biogeografic, etnografic, antropogeografic, geopolitic (s.n.), rile baltice cu Polonia i România laolalt construiesc hotarul Europei în fa a Marii Siberii xiv . Înc o dat , Mehedin i intuie te pericolul rusesc ce pândea România i celelalte state de grani . Timpul i-a dat, din p cate, dreptate. Geografia i spiritul s u au fost înfrânte de politic, iar România, împreun celelalte state aflate în vecin tatea Rusiei sovietice au fost ocupate i incluse în foarte scurt timp în blocul comunist. Românii, din cauza statutului lor de popor de margine xv , au trebuit s suporte timp de aproximativ patruzeci de ani o ocupa ie politic , economic i militar dintre cele mai dure.

A doua recenzie pe care o avem în vedere aici este cea pe care Conea o realizeaz c r ii lui

Mihai David, intitulat Considera iuni aspura Statului român xvi . Este tot o carte despre geopolitic , din care Conea extrage pasaje largi, ilustrative pentru concep ia general a lui M. David. De pild , acesta consider c sunt necesare o serie de trei prelegeri menite s clarifice statutul geopolitic al statului român. Prima dintre ele, Probleme de ordin geopolitic ale spa iului ocupat de statul român , se refer la locul pe care îl ocup teritoriul rii noastre, gândindu-ne nu numai la problemele vecin t ii, ale complexului politic european, dar i la împrejur rile speciale de des vâr ire istoric ca na iune i ca stat xvii . Cea de-a doua, intitulat

Structura economic a Statului român are, evident, în vedere putin ele de dezvoltare ale acestor inuturi , în timp ce cea de-a treia, Problemele popula iunii cu privire special asupra

ranului român , se vrea o analiz atent a st rii demografice a popula iei României, cu focalizare special asupra ranului român xviii . S re inem i defini ia pe care M. David i-o d geopoliticii: analiza poten ialului i virtualit ilor politice care zac în cele dou elemente ( ) p mântul i poporul unui stat. Puterea i menirea unei na iuni ca expresie politic , analiza ca i descifrarea i indicarea acestora, iat obiectul disciplinei geopoliticii xix . De i M. David pare mai apropiat ca i concep ie de Herseni decât de Conea, acesta din urm nu are decât cuvinte de laud pentru cartea al c rei recenzor este. i aceasta întrucât, arat Conea, la noi aceast literatur este abia la început (s.n) xx , astfel încât orice încercare mai mult sau mai

pu in reu it este foarte merituoas în esen a ei.

De la Conea mai afl m un lucru extrem de interesant i de important, care ast zi pare uitat. Prima revist de geopolitic de la noi nu este Geopolitica i geoistoria. Revist român pentru sud-estul european, care apare în 1941, ci Affaires Danubiennes, care ap ruse înc

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

sud-estul european , care apare în 1941, ci Affaires Danubiennes , care ap ruse înc Etnosfera,

ETNOSFERA

o revist geopolitic (apare sub îngrijirea

unui comitet în frunte cu profesorul ( i) de politic ca i Kjellen Dimitrie Gusti) decât care

are

colaboratori din întreg orizontul geopolitic dun rean, ba i din Polonia, Fran a xxi . Este, iat , o revist la care tot sociologia, sau sociologii, au o importan capital .

nici chiar Zeitschrift fur Geopolitik (

din 1938. Despre aceasta, Conea scria: avem (

)

)

nu este mai presus: Affaires Danubiennes (

)

În acest context legat de c r ile de geopolitic ce apar la noi trebuie s mai amintim o lucrare.

Este vorba despre cea a lui Virgil Tempeanu, intitulat Die geopolitische Lage Rumaniens und Deutschland , care apare în 1937 la Bucure ti. Cartea aceasta este prezentat în paginile Sociologiei Române ti doi ani mai târziu, tot prin intermediul lui Ion Conea xxii . Pornind de la ideea României ca ar de r spântie între Apus i R s rit, autorul, Virgil Tempeanu, sugereaz c orientarea politicii române ti trebuie s fie spre vest, spre Germania. A a ar fi cerut, considera el, situa ia noastr geopolitic i rela iile economice naturale xxiii . Aceasta mai ales din cauza faptului c România, ca ar de tranzi ie , este v zut de bol evici ca o poart spre Apus xxiv . La fel, occidentalii v d în România o poart spre R s rit, ceea ce face ca la noi, unde se încruci eaz c ile interna ionale care duc dinspre Occident spre Orient i din nordul Europei spre sud-est ( ) atât puterile din vest cât i cele din est vor deopotriv s - i asigure influen a asupra acestui important inut xxv .

O lucrare în care procuparea pentru integralitatea teritorial a României este afirmat în mod

direct i r spicat apare în Sociologia Româneasc de la sfâr itul anului 1937. Ea îi apar ine unui autor mai pu in cunoscut, Constantin Enescu, i poart un titlu interesant: Semnifica ia alegerilor din decembrie 1937 în evolu ia politic a neamului românesc xxvi . Din nou, f r a avea un caracter geopolitic afirmat, acest text poart în sine sâmburele acestei tiin e. În sprijinul acestei afirma ii, observ m similaritatea tematic i de stil dintre Ion Conea, de pild , i a sa metafor a izbucului xxvii i ideea lui C. Enescu conform c reia România este o unitate geografic : un ir rotind de mun i ce cuprind un podi unde s-a z mislit na iunea român . În vremuri grele, poporul român a locuit la munte, în depresiunile dintre mun i, unde via a era mai înlesnit ; în vremuri de lini te s-a coborât la câmpie, unde avea posibilitatea s duc o via mai bogat de i mai nesigur xxviii . Observ m a adar c , în ciuda faptului c geopolitica româneasc se afl abia la început, reg sim deja o serie de teme i de idei care vor circula între to i adep ii acestei tiin e. Concluzia pe care o putem trage de aici este aceea c toate aceste teme se impun geopoliticienilor în mod natural, venind dinspre realitate i nevoile sale

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

se impun geopoliticienilor în mod natural, venind dinspre realitate i nevoile sale Etnosfera, nr 4, 2010,

ETNOSFERA

(în acest caz statul-na iune) spre tiin a care î i propune s descrie, s analizeze i, în cele din urm , s protejeze respectiva realitate.

Ca i Mehedin i, de pild , Enescu vorbe te despre România ca despre o ar de r spântie xxix . Acest caracter al rii ne plaseaz din punct de vedere geopolitic în mai multe arii de influen : balcanic , est-european i central european (toate fiind mari spa ii culturale, economice i politice de o însemn tate major la nivel continental). Astfel, România

prive te în parte spre sud, spre Mediterana, de unde a venit influen a Bizan ului, dar mai târziu invazia turceasc ; spre r s rit, de unde au venit n v litorii, de la huni pân la t tari i

unde am avut (

presiunea moscovit ; spre apus, unde st pânirea ungar s-a continuat prin

presiunea politic a monarhiei habsburge xxx . Interesant este c acest termen de presiune (între state) apare i la Ion Conea, unde constituie (sau este propus a constitui) însu i obiectul geopoliticii. Iat deci doar câteva elemente de factur geopolitic ce apar în acest text i care ne-au îndrept it s îl amintim i s îl consider m relevant pentru tema noastr .

)

i Ion Conea, O tiin nou : geopolitica , în rev. Sociologie Românesc , nr. 9-10, sept-oct., 1937

ii Idem, p.408

iii Ibidem, p.412

iv Ibid.

v Ion Conea, op.cit., p.412

vi Idem, p.410-411

vii Traian Herseni, recenzie la J. Ancel - Geopolitique , Paris, 1936, în Sociologie româneasc , nr.11, 1936

viii Ion Conea, op.cit., p.412

ix Traina Herseni, op.cit., p.48

x idem

xi Ion Conea recenzie la Simion Mehedin i, Die geopolitische Lage Rumaniens , ap rut în Zeitschrift fur Geopolitik, în Sociologie Româneasc , an. IV, nr. 4-6, aprilie-iunie, 1939

xii Simion Mehedin i, op. cit., apud Ion Conea, p. 304

xiii Idem, p.305

xiv Ibidem

xv Simion Mehedin i, op.cit., apud I. Conea, op. cit., p.304

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

x i v Ibidem x v Simion Mehedin i, op.cit., apud I. Conea, op. cit., p.304

ETNOSFERA

xvi Ion Conea - recenzie la Mihai David, Considera iuni asupra Statului român , Ia i, 1939, recenzie ap rut în Sociologie Româneasc , an IV, nr. 4-6, aprilie-iunie, 1939

xvii Mihai David, op.cit., apud I. Conea, op.cit., p.305

xviii Idem, p.305

xix Ibidem, p.306

xx Ion Conea, op.cit., p.305

xxi Ion Conea, op.cit., p.305

xxii Ion Conea, recenzie la Virgil Tâmpeanu Die geopolitische Lage Rumaniens und Deutschland , Bucure ti, 1937, în Sociologie Româneasc , an IV, nr. 1-3, ianuarie-martie, 1939

xxiii Ion Conea, sintetizând ideile lui V. Tempeanu, p.116

xxiv V. Tempeanu op.cit., apud Ion Conea, p.116

xxv idem.

xxvi Constantin Enescu Semnifica ia alegerilor din 1937 în evolu ia politic a neamului românesc , în Sociologie Româneasc ,an II, noiembrie-decembrie, 1937

xxvii Ion Conea i metafora sa sunt numai un exemplu în acest sens. În fapt, toat coala geopolitic româneasc ader la ideea constituirii poporului român în i în jurul bazinului transilvan (ideea Transilvaniei ca Mittelpunkt românesc)

xxviii C. Enescu, op.cit., p.512

xxix idem

xxx Ibidem

Romanian geopolitics: trends and subjects. The science of Romanian territory as a full entity

In the following, we have selected a number of geopolitical works, published in the sociological review Sociologie Romaneasca between 1936 and 1939. Our purpose was to observe in what manner the science of geopolitics, a still new science in that time, was considered to develop in the future. We selected a few significant texts wrote by some important geopoliticians, in order to understand the trends they imagined for the future (for them) science of geopolitics.

Tags: Sociologie Romaneasca, Romanian interwar sociology, geopolitics, Ion Conea, Simion Mehedinti, Traian Herseni

Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37

Romanian interwar sociology, geopolitics, Ion Conea, Simion Mehedinti, Traian Herseni Etnosfera, nr 4, 2010, p. 30-37