Sunteți pe pagina 1din 36

TEMA I Costul creditului pe

termen scurt. Dobînda simplă

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Dobânda constituie o recompensă pentru riscul pe care şi-l asumă creditorul prin cedarea temporară a capitalului său. Nivelul dobânzii diferă, în dependenţă de conjunctura economică, de cererea şi oferta capitalului de împrumut, de posibilităţile de refinanţare a băncilor comerciale.

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Cea mai mare parte a creditelor pe termen scurt sunt creditele de mobilizare a efectelor comerciale (credite de scont). Luând drept punct de bază taxa scontului, băncile adaugă o cotă, care reprezintă cheltuielile administrative şi profitul, formând, astfel, rata dobânzii la-care oferă credite pe termen scurt

clienţilor. La toate creditele pe termen scurt,

determinarea cheltuielilor cu dobândă se realizează aplicând formula de bază a dobânzii simple.

1. Dobănda simplă  Fie So o sumă de bani care se împrumută în anumite
1. Dobănda simplă
 Fie So o sumă de bani care se împrumută în anumite condiţii, cu un anumit scop, de către
creditor debitorului sau pe o durată de timp t. Perioada de împrumut (sau de depunere) se
consideră de durata t, măsurată în ani.

La terminarea duratei de timp t, creditorului îi revine suma St = S (S0, t) care este o funcţie de sumă plasată S 0 şi de durata de timp t. Evident că suma St trebuie să fie mai mare decât suma împrumutată So.

Diferenţa dintre aceste două sume S, şi So poartă denumirea de dobândă.

Dobânda este o funcţie strict crescătoare, în raport cu fiecare din variabilele independente So şi t. Dobânda calculată asupra aceleiaşi sume S 0 pe toată durata împrumutului, se numeşte dobândă simplă.

Evident că dobânda D,=D(S 0 ,t), ce se cuvine creditorului pentru suma împrumutată So pe durata /, în regim de dobândă simplă, este direct proporţională cu acestea.

1. Dobănda simplă  Notăm cu i factorul de proporţionalitate, atunci putem scrie formula de
1. Dobănda simplă
 Notăm cu i factorul de proporţionalitate, atunci putem scrie formula
de bază a operaţiei financiare de dobândă simplă:
D, = D(S 0 ,t)=i *S 0 * t.

Factorul de proporţionalitate i are următorul sens economic:

reprezintă dobânda pentru suma S 0 = 1 (unitate monetară) pe perioada t = 1 an, cu alte cuvinte, i este o dobândă unitară anuală.

în practica financiară, în locul dobânzii unitare anuale se utilizează procentul, adică dobânda ce se cuvine pentru 100 unităţi monetare (u.m.) pe timp de 1 an. Dacă notăm cu p procentul anual, atunci

avem: p = 100*i. în acest caz, când se utilizează procentul, formula

de bază a operaţiei financiare, în regim de dobândă simplă, este:

Dt = D (S0,t) = p/100 * S0 *t

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Mărimea procentului anual p depinde de cererea şi oferta capitalului de împrumut pe piaţa financiar- bancară. Stabilirea de către bănci a procentului anual, în mod corect, este o problemă economică de mare importanţă. Dacă procentul anual are o valoare prea mare, atunci se poate produce o stopare în folosirea

creditelor pentru activităţile economice productive şi,

dimpotrivă, un procent anual redus al dobânzii nu-i încurajează pe creditori în plasarea capitalului.

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Aşadar, apare necesitatea să se găsească, de fiecare dată, acel procent anual de dobândă, care să corespundă unui punct de optim în funcţionarea resurselor disponibile de capital. Din cele spuse mai sus, rezultă că dobânda D, depinde nu numai de suma împrumutată S 0 şi de durata de timp t, dar şi de procentul anual p, adică avem:

depinde nu numai de suma împrumutată S 0 şi de durata de timp t, dar şi
1. Dobănda simplă Dar, atunci suma totală obţinută de creditor (capitalul valorificat):
1. Dobănda simplă
Dar, atunci suma totală obţinută de creditor (capitalul valorificat):

St = S0 +Dt = S0 +p/100 *S0*t = S0 *(1+p/100 *t) =

= S0 *(1+i*t)

Această formulă ne permite să calculăm una din mărimile St, S 0 , p, t, în dependenţă de celelalte. Din relaţia anterioară, de exemplu, dacă se cunoaşte valoarea finală S h putem determina valoarea actuală S0 = St / (1+i*t)

1. Dobănda simplă 
1. Dobănda simplă

Exemplul 1. Posesorul unui capital de 16000 u.m. îl dă cu împrumut pe un interval de 1,5 ani. Procentul anual de dobândă la acest împrumut este de 18%. Să se afle

ce dobândă încasează investitorul şi care este suma

finală (capitalul valorificat).

Exemplul 2. Să se determine ce capital trebuie să avanseze, cu împrumut, un investitor pentru ca după

un interval de timp de 2 ani şi la un procent anual de

dobândă de 16% să se obţină o dobândă de 6800 u.m.

1. Dobănda simplă 
1. Dobănda simplă

Exemplul 3. Un capital în valoare de 26000 u.m. este dat cu împrumut pe un interval de 0,5 ani, cu un procent anual de dobândă p. Dobânda încasată este de

1820 u.m. Să se determine procentul anual de dobândă

cu care a fost împrumutat capitalul.

Exemplul 4. Un capital în valoare de 80000 u.m. a fost dat cu împrumut pe un interval de timp t, la un procent

anual de dobândă de 12%. Dobânda încasată este de

.14400 u.m. Să se determine perioada de timp pentru care s-a acordat împrumutul.

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Perioada de timp (numărul anilor) / poate fi număr natural, dar poate fi şi număr fracţionar t = tk/ k. Astfel, dacă

k = 12, atunci tk reprezintă numărul de luni pentru care s-

a acordat împrumutul. Aşadar, avem: t k = k * t. Dacă, de exemplu, t = 3 ani şi k = 2, atunci t 2 = 2*3 = 6 (semestre), iar dacă k = 4 şi t = 3 ani, atunci t 4 = 4 *3 = 12 (trimestre). La fel, dacă k = 4 şi t= 1,5 ani, atunci t2 = 12*1,5 =18 (luni).

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Notăm prin i k dobânda unitară corespunzătoare subperioadei anuale. Pentru ca prin formula de bază a operaţiei financiare de dobândă simplă să se obţină aceeaşi dobândă trebuie ca ik = i/k .

într-adevăr, avem: D = ik * S0 * tk = i/k *S0*k*t = i*S0*t

Așadar, am obţinut că ik*tk = i*t

1. Dobănda simplă
1. Dobănda simplă

Dobânzile / şi i k sunt dobânzile unitare echivalente, deoarece ele produc aceeaşi dobândă D pentru aceeaşi sumă plasată Sg pe aceeaşi perioadă de timp, măsurată în ani (t), respectiv, în fracţiuni de an (t k ). În mod analog, se consideră procente echivalente p (anual) şi p k (al subperioadei). în practica financiară, cel mai des caz întâlnit este

acela, când unitatea de măsură a timpului este ziua. în

acest caz,

t = t / 360

1. Dobănda simplă 
1. Dobănda simplă

Exemplul 5. Să se calculeze dobânda pentru un capital de 25000 u.m., ce a fost dat, cu împrumut, pe un interval de 150 zile, cu procentul anual de dobândă de 18%. De determinat dobânda şi procentul trimestrial de

dobândă echivalent cu cel anual.

Exemplul 6. Un capital în valoare de 54000 u.m. a fost dat, cu împrumut, pe un an de zile, în regim de dobândă simplă, cu procentele anuale de 10, 12, 15, 18

şi 20% pentru duratele consecutive de 30, 45, 60, 75 şi,

respectiv, 150 zile. Să se determine dobânda aferentă acestui împrumut.

1.2. Echivalenţa prin dobîndă  Se spune că două sisteme de împrumuturi date, cu valorile
1.2. Echivalenţa prin dobîndă
 Se spune că două sisteme de împrumuturi date, cu
valorile iniţiale, sunt echivalente, în regim de
dobândă simplă, în ranort cu dobânda, si scriem
de dobândă simplă, în ranort cu dobânda, si scriem  în cazul dacă ele conduc la

în cazul dacă ele conduc la aceeaşi dobândă simplă totală, adică are loc

 Exemplul 8. Să se determine suma medie înlocuitoare a sumelor S1=6000 u.m., S 2

Exemplul 8. Să se determine suma medie înlocuitoare a sumelor S1=6000 u.m., S 2 =8000 u.m., S 3 = 11000 u.m., plasate pe duratele respective t, =1 an, t2 = 2 ani, t 3 =1,5 ani şi cu procentele anuale de dobândă p1=16%, p 2 =20%, p 3 =18%.

1.4. Calcularea dobânzii la bonurile

de casă, bonurile de trezorerie şi

certificatele de depozit

Bonurile de casă sunt titlurile de îndatorare pe termen scurt, emise de băncile sau societăţile comerciale şi subsemnate de diverse unităţi economice sau bănci. Suma dobânzii se antecalculează, astfel încât la cumpărare se achită valoarea nominală micşorată, cu suma dobânzii, iar la scadenţă se restituie valoarea nominală. Scadenţa, în acest caz, de regulă, este până la 3 luni.

Bonurile sau biletele de trezorerie sunt titlurile de credit pe termen

scurt emise de societăţile comerciale. Scadenţa se stabileşte, de regulă, după un număr fix de săptămâni, care poate varia între 13, 26 sau 52 săptămâni. în anumite situaţii scadenţa poate fi extinsă până la 2 ani.

1.4. Calcularea dobânzii la bonurile

de casă, bonurile de trezorerie şi

certificatele de depozit

Certificatele de depozit sunt eliberate de bănci, în sume fixe, pentru primirea unor sume spre fructificare din partea cetăţenilor sau a unor persoane juridice.

Dobânda simplă postcalculată. Suma dobânzii se calculează şi se plăteşte investitorului la scadenţa creditului sau certificatelor de depozit. Prin urmare, valoarea de rambursare a creditului sau a

certificatelor de depozit va fi egală cu creditul acordat plus suma

calculată a dobânzii.

1.4. Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit Exemplul
1.4. Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de trezorerie şi certificatele
de depozit
Exemplul 13. Să se determine suma anuală a dobânzii, capitalul final, dacă se
cunoaşte valoarea nominală a titlului S 0 = 75000 u.m., rata anuală (procentul anual)
a dobânzii p = 16%, timpul ce se scurge până la scadentă t = 45 zile.

Dobânda simplă antecalculată. Suma dobânzii se calculează şi se bonifică investitorului în momentul procurării bonului de casă sau biletului de trezorerie, ceea ce înseamnă că preţul plătit în momentul încheierii contractului (capitalul efectiv investit, S 0 ) este egal cu valoarea nominală S t a bonului minus dobânda antecalculată. La scadenţă, investitorul primeşte valoarea nominală a bonului care, în acest caz este capitalul final S,.

Exemplul 14. Cunoscând valoarea nominală a bonului S, = 50000 u.m., rata anuală a dobânzii p = 20%, timpul ce se scurge t = 90 zile, să se determine capitalul investit.

1.4. Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de trezorerie şi certificatele de depozit
1.4. Calcularea dobânzii la bonurile de casă, bonurile de trezorerie şi certificatele
de depozit

Rata efectivă a dobânzii. Randamentul unui plasament, cu dobândă simplă antecalculată, nu este egal cu rata nominală a dobânzii. Investitorul utilizează un capital mai mic decât valoarea nominală a bonului de casă procurat, în schimb beneficiază de o sumă a dobânzii calculată la valoarea nominală. Prin urmare, rata efectivă p e a dobânzii este mai mare decât rata nominală (p e > p). Rata efectivă a dobânzii se determină din formula:

p). Rata efectivă a dobânzii se determină din formula: Exemplul 15. Să se calculeze rata efectivă

Exemplul 15. se calculeze rata efectivă a dobânzii dacă se ştie valoarea nominală a titlului S, - 48000 u.m., rata nominală a dobânzii

p= 15%, timpul ce se scurge până la scadenţa t = 200 zile.

1.5. Dobânda antecalculată echivalentă cu dobânda postcalculată Exemplul 16. Două plasamente A şi B, egale
1.5. Dobânda antecalculată echivalentă cu dobânda
postcalculată
Exemplul 16. Două plasamente A şi B, egale ca valoare şi cu aceeaşi scadenţă,
diferă doar prin ratele de dobândă şi prin metoda de calculare (postcalcul
sau anticalcul), se prezintă astfel:
plasamentul A are
zile;
plasamentul B are
rata
dobânzii
p = 19,5% (postcalcul), scadenţa de 90
rata
dobânzii
p = 18,5% (antecalcul), scadenţa de 90

zile. Investitorul îşi pune următoarele întrebări:

Care este cel mai avantajos plasament? Care trebuie să fie rata dobânzii antecalculată pentru ca nlasamentiil R fie echivalent cu plasamentul A ?

1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau
pe librete la casele de economii
Remuneraţia la depozitele bancare şi la casele de economii se calculează
în funcţie de numărul de chenzine (factorul timp).

Orice depunere reprezintă un credit acordat instituţiei financiare pentru care aceasta bonifică dobânzi, iar orice retragere din cont semnifică,

dimpotrivă, un împrumut acordat de instituţia respectivă, pentru care se

cuvine dobândă.

din cont semnifică, dimpotrivă, un împrumut acordat de instituţia respectivă, pentru care se cuvine dobândă.
1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau
pe librete la casele de economii
Numărul de chenzine se determină din formula:
N Q = 2*(13-L) - t
unde:

L - luna depunerii sau retragerii din

cont de pe libret; t - coeficientul de timp. Pentru stabilirea numărului de chenzine instituţiile financiare aplică următoarele reglamentări:

> La depunere. Dacă ziua este între 1-15 ale lunii, atunci t = 1, iar dacă ziua depunerii este între 16-30 ale lunii, atunci t = 2.

La retragere. Dacă ziua retragerii este între 1-15 ale lunii, atunci t = 0, iar

dacă ziua retragerii este între 16-30 ale lunii, atunci t = 1

1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau pe librete la casele
1.6. Calcularea sumei dobânzii la disponibilităţile depuse în conturile bancare sau
pe librete la casele de economii
Exemplul 17. Pe data de 9 martie a fost depusă în cont pe libret de economii suma
de 20000 u.m., cu rata dobânzii de 16%. Să se calculeze dobânda şi suma la sfârşitul
anului

Exemplul 18. Să se calculeze volumul dobânzii la un cont deschis care s-au efectuat următoarele operaţiuni:

la bancă, în

12.11

-

Depunere

35000 u.m.

16.111

-

Depunere

15000 u.m.

21.IV

-

Retragere

17000 u.m.

08.V

-

Retragere

12000 u.m.

1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent Calcularea dobânzilor
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
Calcularea dobânzilor este o operaţiune periodică, anuală, trimestrială sau la
alte termene stabilite în prealabil cu banca, în baza formulei dobânzii simple,

adoptată pentru punerea pe calculator a acestor operaţiuni financiare.

La contul curent sumele sau soldurile produc dobânzi debitoare sau creditoare, după natura soldurilor, pornind de la o anumită dată numită

„zi-valoare" şi care corespunde înscrierii operaţiunii de cont de către

bancă. Termenul până la care se calculează dobânzile (sau data închiderii

contului curent) se numeşte epocă.

1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent Pot fi
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
Pot fi utilizate metode de calculare a dobânzilor:
-
metoda curentă
-
metoda indirectă
-
metoda hamburgheză sau îh scară.

De fiecare dată pentru calcularea dobînzii se folosește formula:

dată pentru calcularea dob înzii se folosește formula : unde: N i = Si • t

unde: N i = Si t i - numere debitoare sau creditoare, S i -sume debitoare sau creditoare ti - numărul de zile până la operaţiunea următoare sau până la epocă.

1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent

Metoda directă cu dobânzi reciproce se caracterizează prin faptul că rata dobânzii este aceeaşi atât pentru numerele debitoare, cât şi pentru cele creditoare, precum şi prin faptul că numerele se obţin înmulţind sumele debitoare şi cele creditoare cu numărul de zile de la înregistrarea operaţiunilor de cont, până la epocă. După aceea, se totalizează numerele debitoare şi, separat, numele creditoare, se face diferenţa dintre ele, obţinându-se soldul numerelor care poate fi debitor sau creditor. Se înmulţeşte soldul numerelor cu p / (100*360) şi ca rezultat se obţine volumul dobânzii cu care se caracterizează soldul contului curent.

1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent Exemplul 19.
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
Exemplul 19. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda
directă, cu dobânda reciprocă de 20% şi să se stabilească soldul contului curent
(ct. crt.) la epocă, pe baza extrasului de cont alăturat.
de 20% şi să se stabilească soldul contului curent (ct. crt.) la epocă, pe baza extrasului
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent

Metoda directă cu dobânzi diferite. Procedeul de calcul este asemănător cu cel utilizat la metoda directă cu dobânzi reciproce. Caracteristic este faptul că nu se mai stabileşte soldul numerelor, ci se aplică rate diferite de dobândă separat pentru numerele debitoare şi separat pentru cele creditoare.

In final, se obţine suma dobânzii cuvenite numerelor debitoare şi suma cuvenită numerelor creditoare, se face diferenţa dintre ele, obţinându-se soldul dobânzilor care poate fi debitor sau creditor.

SEMINAR Exemplul 20. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda directă, cu
SEMINAR
Exemplul 20. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda directă, cu
dobânzi diferite: p D = 19,5%, p c = 22,4% şi să se stabilească soldul contului curent la
epocă, pe baza extrasului de cont alăturat.
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de încasare şi plăţile în contul curent
1.7. Calcularea sumei dobânzii la operaţiunile de
încasare şi plăţile în contul curent

Metoda hamburgheză sau în scară. Particular este faptul că operaţiunile din extrasul de cont se ordonează cronologic, ceea ce ne permite să determinăm soldul după fiecare operaţiune. Un sold oarecare generează dobânzi de la data t operaţiunii următoare. Din cele spuse mai sus, rezultă că numerele se calculează înmulţind soldul cu numărul de zile de la o operaţiune la alta (şi nu până la epocă, cum se procedează în cazul metodei directe). Metoda hamburgheză permite aplicarea unor rate de dobânzi diferite (pentru solduri debitoare şi creditoare) şi variabile de la o etapă la alta.

SEMINAR
SEMINAR

Exemplul 21. Să se calculeze suma dobânzii la contul curent, după metoda hamburgheză, cu dobânda de 18% şi să se stabilească soldul contului curent la epocă, în baza extrasului de cont alăturat.

cu dobânda de 18% şi să se stabilească soldul contului curent la epocă, în baza extrasului
1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont Scontarea reprezintă o operaţiune financiară prin care o
1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont
Scontarea reprezintă o operaţiune financiară prin care o bancă comercială cumpără o
cambie sau un bilet la ordin de la beneficiarul ei înainte ca aceasta să ajungă la

scadenţă.

Aşadar, beneficiarul unei cambii sau emitentul unui bilet la ordin pot prezenta efectele comerciale respective unei bănci comerciale spre scontare, primind imediat, în schimb, contravaloarea lor mai puţin cu taxa de scont.

Scontul este, de fapt, un credit pe termen scurt (credit de mobilizare) acordat de

bancă prezentatorilor de efecte comerciale spre scontare. Scontul poate fi:

comercial şi raţional.

1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont Scontul comercial (S c ) reprezintă costul operaţiunii
1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont
Scontul comercial (S c ) reprezintă costul operaţiunii de scontare, adică suma
dobânzii la creditele de scont, suportată de prezentatorul efectului

comercial. Scontul comercial, practic, reprezintă o dobândă simplă

antecalculată.

Exemplul 22. Să se calculeze scontul comercial (S c ) şi valoarea actuală a efectului (F a ), cunoscând:

Valoarea nominală a efectului scontat Vn = 250000 u.m.; Scadenţa efectului comercial t = 90 zile; Taxa nominală a scontului T x = 18% .

1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont Scontul comercial (S c ) reprezintă costul operaţiunii
1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont
Scontul comercial (S c ) reprezintă costul operaţiunii de scontare, adică suma
dobânzii la creditele de scont, suportată de prezentatorul efectului

comercial. Scontul comercial, practic, reprezintă o dobândă simplă

antecalculată.

Exemplul 22. Să se calculeze scontul comercial (S c ) şi valoarea actuală a efectului (F a ), cunoscând:

Valoarea nominală a efectului scontat Vn = 250000 u.m.; Scadenţa efectului comercial t = 90 zile; Taxa nominală a scontului T x = 18% .

1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont
1.8. Calcularea dobânzii la creditele de scont

Scontul raţional (S r ) reprezintă diferenţa dintre valoarea tratei în ziua prezentării la scontare şi valoarea sa la scadenţă. Scontul raţional este mai mic decât scontul

comercial, deoarece se calculează asupra valorii actuale a tratei şi nu asupra valorii nominale.

Exemplul 23. Să se determine scontul raţional în baza datelor iniţiale din exemplul 22.