Sunteți pe pagina 1din 13

PROIECT DE PRACTIC

Informatii generale
Nume si prenume student
Programul de licent
MRAI- TFIN
Anul universitar
2
Proiect de practic
Titlul proiectului de practic
Rata de recuperare a creditelor neperformante
Introducere
Garantarea creditelor este considerat unul dintre principiile de baz ale creditrii n
condiiile economiei de pia, iar araniile solicitate cel mai des sunt!
" aranii reale#
" aranii personale
Riscul de arantie este un risc asociat riscului de credit, $iind reprezentat de posibilitatea
aparitiei unor di$icultati leate de %alori$icarea bunurilor aduse ca arantie in momentul
acordarii creditului, in situatia in care cel care imprumuta nu ramburseaza creditul si nu
plateste dobanzile a$erente&
'%aluarea riscului de arantie se $ace in $unctie de %aloarea arantiilor si de rapiditatea
posibilitatii de %alori$icare a acestora&
1
In cadrul ec(ipei de Modelare Financiara, )*R am creat un model de e%aluarea a arantiilor
imobiliare pentru debitorii e+ecutati silit& Modelul a $ost solicitat de ,epartamentul de
Manaementul Acti%elor neper$ormante&
Cadrul teoretic
Rata de recuperare este $olosita pentru e%aluarea riscului de credit& Riscul de credit este
de$init n linii enerale ca $iind acel risc de pierderi $inanciare cauzat de nendeplinirea total
sau parial de ctre contrapartid a obliaiilor care i re%in
Riscul de credit se e+prima prin!
- riscul de intrare n incapacitate de plat a contrapartidei -de$ault ris./ 0i
- riscul de ma1oare a spread-ului -spread ris./&
*on$orm )asel II, se consider c un anumit debitor se a$l n stare de 2nerambursare3
atunci c4nd are loc oricare sau ambele dintre e%enimentele urmtoare!
- instituia de credit consider c, $r a recure la msuri precum e+ecutarea
araniei, dac aceasta e+ist, este improbabil ca debitorul s-0i plteasc n
ntreime obliaiile din credite ctre instituia de credit, societatea-mam sau oricare
dintre $ilialele acesteia
- nt4rzierea la plat a debitorului a dep0it 56 de zile pentru orice obliaie
semni$icati% din credite ctre instituia de credit, societatea-mam sau oricare dintre
$ilialele acesteia
7rincipalele componente ale riscului de credit sunt urmatoarele
- probabilitatea de nerambursare -en& probability of default PD/ " probabilitatea ca o
contrapartid s a1un n stare de nerambursare ntr-un orizont de timp de un an&
- pierderea n caz de nerambursare -en& loss given default LGD/" raportul ntre
pierderea a$erent unei e+puneri, ca urmare a nerambursrii din partea
contrapartidei, 0i suma e+pus la risc la momentul nerambursrii&
- e+punerea n caz de nerambursare -en& exposure at default EAD/ suma rmas
de rambursat n cazul elementelor bilaniere 0i produsul ntre %aloarea reprezent4nd
suma ana1at $erm dar neutilizat 0i un $actor de con%ersie n cazul elementelor
e+tra-bilaniere -pentru liniile de credit se adau 0i %aloarea utilizat nerambursat/&
- Reco%er8 rate 9:-;G,
2
<n con$ormitate cu Normele Metodoloice nr& :2 din 22&6=&2662 -cu modi$icarile si
completarile ulterioare/, urmtoarele cateorii de aranii constituite pot diminua e+punerea
bncii $a de entitatea de risc!
:&aranii personale - se re$er la aranii $urnizate de teri -de e+emplu! cauiunea, a%alul
etc&/ 0i, n $uncie de caracteristicile pe care le prezint, pot $i ncadrate dup cum urmeaz!
a/ aranie e+pres - protecia $urnizat de aranie este leat n mod clar de e+puneri
ce pot $i identi$icate cu e+actitate sau de un porto$oliu de e+puneri clar delimitat,
ast$el nc4t radul de acoperire al proteciei este clar de$init 0i nu poate $i pus la
ndoial#
b/ b/ aranie ire%ocabil - n a$ara nerespectrii de ctre cumprtorul proteciei a
obliaiei de a plti la scaden costul proteciei, contractul prin care este $urnizat
protecia nu conine nicio clauz care ar putea s permit $urnizorului proteciei s
anuleze unilateral arania sau ar putea s conduc la cre0terea costului e$ecti% al
araniei#
c/ c/ aranie necondiionat - contractul prin care este $urnizat protecia nu conine
nicioclauz asupra creia cumprtorul proteciei -instituia de credit/ nu deine
controlul, cares l mpiedice pe arant s $ie obliat s plteasc n termen de
ma+imum :> zile calendaristice, n cazul n care obliatul principal nu ac(it la
termen platascadent?plile scadente#
2& aranii reale - se re$er la bunuri corporale sau necorporale primite n aranie pentru
operaiunile realizate cu alte instituii de credit sau cu clientela din a$ara sectorului instituiilor
de credit -de e+emplu! ipoteca, a1ul cu deposedare, inclusi% depozitul colateral, a1ul $r
deposedare etc&/#
@& aranii intrinseci - se re$er la aranii incluse n caracteristicile operaiunii nse0i 0i care
nu $ac obiectul nreistrrii n posturile din a$ara bilanului
Aunt considerate arantii cu siuranta ma+ima arantiile neconditionate si ire%ocabile emise
de Ministerul Finantelor -cazul titlurilor de stat/, scrisorile de arantie neconditionate emise
de banci, biletele la ordin sau cecurile a%alizate de banci, a1ul cu deposedare -cazul
amanetului/, depozitele bancare in %aluta sau in RBN, precum si arantiile emise de Fondul
Roman de Garantare a *reditelor&
Aunt considerate arantii cu siuranta medie ipotecile asupra cladirilor cu destinatie
industriala -$abrici, ateliere/, sau asupra spatiilor comerciale -maazine sau sedii/, precum si
asupra terenurilor din intra%ilan din orase mari si localitati turistice, bunurile mobile procurate
din credite si cesiunile asupra creantelor din e+porturi cu plata prin acrediti%e ire%ocabile
emise de banci areate&
3
Aunt considerate arantii nesiure cladirile cu destinatie de locuinta, stocurile de produse,
semi$abricate sau materii prime, ipotecile asupra cladirilor din zonele rurale si a terenurilor
din e+tra%ilan si alte arantii&
A%and in %edere cele de mai sus, trebuie constientizata importanta arantiilor in usurinta
acordarii sau primirii unui credit si in stabilirea costului creditului& ,e asemenea, trebuie
constientizat $aptul ca e+istenta arantiilor nu inseamna neaparat si obtinerea creditului,
atata timp cat riscul de credit este ridicat, deoarece orice creditor de buna credinta este
interesat de %alori$icarea capitalului propriu, nu de %alori$icarea arantiilor colaterale ale
debitorilor, c(iar daca acestea au si coe$icienti de deducere din e+punerea $ata de entitatea
de risc&
7rotecia mpotri%a riscului de creditare se materializeaz n trei direcii eseniale!
- pre%enirea producerii riscului -acoperirea creditului 0i a dob4nzii a$erente prin
e$iciena aentului economic creditat/#
- limitarea riscului de credit prin constituirea de pro%izioane speci$ice de risc#
- acoperirea creditului 0i a dob4nzii a$erente n caz de ine$icien n acti%itatea
aentului economic, n cazul producerii riscului poart denumirea de protecie prin
aranie
7entru limitarea pierderilor care decur din nencasarea la scaden a creditelor 0i dob4nzilor
a$erente, se impune o estionare atent a riscului de credit, care se realizeaz a priori 0i a
posteriori&
Gestionarea a priori este o prim etap 0i presupune!
- di%izarea 0i limitarea riscurilor,
- aprecierea calitii -capacitii de rambursare/ solicitanilor de credite,
- constituirea araniilor&
A doua etap, estionarea a posteriori, %izeaz!
- analiza porto$oliului de credite 0i constituirea de pro%izioane,
- constituirea $ondului pentru riscuri bancare enerale&
Garaniile bancare reprezint, a0adar, ultima surs de rambursare a creditelor 0i se utilizeaz
numai n cazul n care nu mai e+ist alte posibiliti de rambursare a acestora 0i a plii
dob4nzilor a$erente&
<n con$ormitate cu pre%ederile leii 2la acordarea creditelor, bncile urmresc ca solicitanii s
prezinte credibilitate pentru rambursarea acestora la scaden& <n acest scop, bncile cer
solicitanilor arantarea creditelor n condiiile stabilite prin normele lor de creditareC&
4
Acti%itatea de creditare se bazeaz pe %iabilitatea planurilor de a$aceri 0i pe capacitatea
debitorilor de a enera %enituri 0i, respecti%, lic(iditi, care constituie principala aranie 0i
surs de rambursare a creditelor 0i de plat a dob4nzilor, cu condiia ca $lu+ul de lic(iditi
-cas(-$loD/ al acestora s $ie cesionat bncii 0i s se deruleze prin conturile desc(ise la
aceasta&
*apacitatea debitorilor de a enera %enituri se poate estima prin di$erite modaliti,
ntocmindu-se n acest scop un studiu de sol%abilitate&
<n cadrul acestui studiu, banca trebuie s e%alueze, prin ana1amentele pe care debitorii le
au $a de teri, oranizarea lor te(nic 0i administrati%, raportul ntre capitalul propriu 0i
capitalul atras, situaia economic a domeniilor de acti%itate n care sunt direcionate
creditele, moti%ele solicitrii acestora, destinaia lor real 0i imediat, modul n care debitorii
0i repartizeaz pro$itul& *(iar dac aceste estimri sunt corecte, banca trebuie s se asiure
suplimentar c sumele mprumutate debitorilor %or $i rambursate la timp& ,rept urmare, pe
l4n analiza sol%abilitii clienilor 0i a obinerii certitudinii c a$acerile acestora sunt siure
0i e$iciente, banca se mai asiur cu pri%ire la rambursarea creditelor acordate prin
solicitarea unor aranii& ,ac, la scaden, un debitor nu-0i poate ac(ita datoriile 0i nu mai
poate s-0i e+ercite obliaia asumat, dac banca are aranii constituite n condiiile leii,
pe baze contractuale, le poate e+ecuta ndestul4ndu-0i creana&
Garantarea creditelor este considerat unul dintre principiile de baz ale creditrii n
condiiile economiei de pia, iar araniile solicitate cel mai des sunt!
" aranii reale#
" aranii personale&
Garaniile reale sunt mi1loacele 1uridice de arantare a obliaiilor prin a$ectarea unui bun al
debitorului n scopul asiurrii e+ecutrii obliaiei asumate& )unul constituit drept aranie
este prote1at de la urmrirea celorlali creditori c(irora$ari -a cror crean nu este nsoit
de nici o $orm de aranie, sau arania are un rad de prioritate in$erior celui al bncii/, $iind
destinat urmririi 0i satis$acerii cu prioritate a creanei arantate&
Garaniile reale con$er bncii creditoare urmtoarele drepturi!
" dreptul de pre$erin, pe baza cruia, n cadrul e+ecutrii silite, din %aloarea bunului
constituit drept aranie se %a asiura mai int4i satis$acerea interal a bncii, 0i numai ceea
ce prisose0te %a $i destinat celorlali creditori#
" dreptul de urmrire, n temeiul cruia banca %a putea urmri bunul n m4inile oricui s-ar
a$la, n msura necesar satis$acerii creanei arantate&
5
<n practic, se utilizeaz dou cateorii de aranii reale, respecti%!
" aranii reale mobiliare -a1ul propriu-zis, care poate $i la r4ndul su cu deposedarea
debitorului de bunul a$ectat drept aranie sau $r deposedarea acestuia de bunul adus n
aranie/#
" aranii reale imobiliare -ipoteca/&
Ga1ul reprezint acea aranie real care presupune, de reul, deposedarea debitorului de
bunul a1 0i ncredinarea acestuia unei tere persoane, desemnate de pri& ,ebitorul poate
solicita restituirea bunului a1at numai n momentul onorrii interale a datoriei sale ctre
banc& ,e asemenea, este important ca bunurile aduse n a1 s ndeplineasc condiiile de
%alabilitate, iar c4nd se aranteaz cu %alori a%4nd un rad mare de lic(iditate -pietre
preioase, bi1uterii etc&/, acestea %or trebui e+pertizate&
Ga1ul $r deposedare se utilizeaz numai asupra produselor solului, produselor n curs de
$abricaie sau produselor $inite a$late n depozite, care ndeplinesc urmtoarele condiii!
" s e+iste posibilitatea real de obinere a lor#
" s e+iste o pia siur de %alori$icare a acestora#
" s se a$le n proprietatea debitorilor&
<n ambele cazuri, a1area bunurilor trebuie s se concretizeze ntr-un contract nc(eiat,
separat de contractul de credit, ntre banc 0i debitorul su&

Atinerea ipotecii are loc, de reul, o dat cu plata ultimei scadene la creditul arantat prin
ea, sau prin renunarea creditorului la ipotec prin prescripie&
<n acti%itatea de creditare, banca, n calitate de creditor, urmre0te $ie bunurile a$ectate
araniei reale -mobile sau imobile/, $ie persoanele care 0i-au asumat ana1amentul de a
$ace plata n locul debitorului, dac acestea din urm nu o e+ecut&
Garaniile personale sunt mi1loace 1uridice de arantare a obliaiilor prin care o ter
persoan, $izic sau 1uridic, se ana1eaz, printr-un contract accesoriu nc(eiat cu banca
creditoare, s-i plteasc datoria debitorului n cazul n care acesta nu o %a plti el nsu0i&
Garaniile personale mbrac dou $orme principale!
" $ide1usiunea#
" cauiunea bancar&
Fide1usiunea se poate utiliza numai atunci c4nd, pe baza unui contract de credit nc(eiat,
$ide1usorul se obli s aranteze datoriile debitorului cu ntreul su patrimoniu 0i
ndepline0te, totodat, 0i urmtoarele condiii!
" este o persoan $izic sau persoan 1uridic constituit leal#
" este sol%abil#
6
" dispune de un patrimoniu su$icient pentru ca, n cazul e+ecutrii silite s $ie posibil
recuperarea tuturor creanelor bncii&
*auiunea bancar se concretizeaz, de reul, ntr-o scrisoare de aranie bancar care
trebuie s cuprind obliatoriu n coninutul su!
" denumirea 0i sediul bncii arantate#
" denumirea 0i sediul persoanei arantate#
" denumirea bene$iciarului cauiunii#
" %aloarea cauiunii#
" termenul de plat#
" termenul de %alabilitate 0&a&
Acrisorile de aranie pot a%ea destinaii, cum sunt! pentru apro%izionarea cu materii prime,
pentru plata ta+elor %amale, pentru participare la licitaii, pentru arantarea unui credit,
pentru constituirea unui acrediti% etc&
'tapele care trebuie parcurse n $undamentarea deciziei de eliberare a scrisorilor de aranie
sunt acelea0i ca 0i la acordarea creditelor, urmrindu-se n mod deosebit! credibilitatea
clientului, reputaia 0i poziia acestuia pe pia, calitatea relaiei derulate p4n atunci de ctre
client cu banca, a$acerea n sine 0i araniile asiuratorii prezentate&
7rin urmare, arania 0i pstreaz denumirea de $ide1usiune c4nd banca, n calitate de
creditoare, este bene$iciara araniei 0i se %a intitula cauiune bancar atunci c4nd banca
este debitoarea obliaiei de aranie, ndeplinind rolul de $ide1usor&
*reditele acordate de bnci 0i dob4nzile a$erente lor trebuie s $ie acoperite interal cu
aranii asiuratorii& Ealoarea bunurilor corporale 0i necorporale acceptate de bnci, n
arania creditelor acordate, se determin prin aplicarea unei mar1e %ariabile -coe$icient/, n
$uncie de mrimea riscului n %alori$icarea acestora, a0a cum se prezint n tabelul de
mai 1os&
*ererile de credite nu pot $i aprobate numai pe baza $aptului c bunurile o$erite drept
aranie de ctre solicitani pot $i %alori$icate, dacdin analiza $inanciar 0i a planului de
a$aceri rezult c rambursarea mprumutului 0i plata dob4nzilor a$erente nu este asiurat,
n primul r4nd, din lic(iditile enerate de acti%itatea economic des$0urat&
At4t nainte de acordarea mprumutului, c4t 0i pe toat perioada creditrii, bncile au
obliaia %eri$icrii scriptice 0i $aptice a e+istenei 0i conser%rii %alorii araniilor 0i numai
asupra bunurilor care au $ost acceptate drept aranie a creditelor&
7
Acordul )asel II recunoa0te ca msuri de reducere a riscului de credit, 0i implicit a cerinelor
de capital!
- Garaniile
- Instrumente $inanciare deri%ate pe risc de *redit
Ftilizarea araniilor " )asel II
Abordarea simpli$icat, similar cu cea a acordului )asel I, ponderea de risc a creditului este
nlocuit cu ponderea de risc a colateralului, care nu poate $i mai mic de 26 la sut&
Abordarea a%ansat, care se bazeaz pe a1ustarea preului de pia al colateralului prin
aplicarea de ponderi -(aircuts/, care $ie sunt $urnizate de supra%e(etor -pe baz de criterii
cantitati%e 0i?sau calitati%e/, $ie sunt calculate intern& Ealoarea a1ustat de pia a colateralului
este dedus din %aloarea brut a creditului acordat, obin4ndu-se ast$el e+punerea a1ustat
care apoi este nmulit cu ponderea de risc corespunztoare&
*olateralul acceptabil pentru ambele abordri!
)ani sau depozite
Titluri $inanciare cu ratin de cel puin ))-, emise de u%erne sau entiti publice
Titluri $inanciare emise de corporaii care au ratin de cel puin )))-
Aciuni ce $ac parte dintr-un indice principal
Aur
<n plus n abordarea a%ansat!
aciuni care nu $ac parte dintr-un indice principal, dar sunt tranzacionate pe o pia
principal
obliaiuni $r ratin emise de instituii bancare
titluri de in%estiii colecti%e 0i ale $ondurilor mutuale
Studiul de ca
PREZENTAREA INSTITUIEI DE CREDIT BCR
)*R, ca membr a Grupului 'rste, este o banc uni%ersal ce se adreseaz at4t clienilor
retail c4t si celor corporate, $iind de asemenea cea mai important instituie bancar din
Rom4nia& )*R este cel mai %aloros brand $inanciar din Rom4nia si o$er ntreaa am de
produse si ser%icii pentru populaie cu peste GG> de uniti retail -pentru populaie si
8
microintreprinderi/ desc(ise n ntreaa ar n ma1oritatea oraselor cu peste :6&666 de
locuitori& *lienii corporate bene$iciaz de ser%iciile )*R prin intermediul a HI de centre de
a$aceri corporate dedicate n special IMM-urilor si companiilor mari& )anca pune la dispoziia
clienilor, persoane $izice si 1uridice, o o$ert comple+ de produse si ser%icii bancare,
inclusi%e ser%icii de Internet ban.in, p(one-ban.in si e-commerce&
)*R se prezint astzi drept cel mai important Grup $inanciar din Rom4nia, cu acti%iti n
ar si n strintate - prin subsidiare si reprezentane bancare, cu o prezen marcant, prin
societile sale de pro$il, pe piaa leasinului, n domeniul manaementului acti%elor, pe piaa
de capital, a pensiilor pri%ate, a bncilor de locuine&'rste Group este unul dintre principalii
$urnizori de ser%icii $inanciare din 'uropa *entral si de 'st&
)*R este persoan 1uridic, oranizat ca societate comercial bancar pe aciuni, cu sediul
central n municipiul )ucuresti, )ule%ardul Reina 'lisabeta nr&> ,sector @& <n cadrul acti%itii
pe care o des$soar )*R se supune replemeentarilor emise de )NR pentru aplicarea
politicii monetare, de credit, %alutar, de pli, de asiurare a prudenei bancare si de
supra%e(ere asocietatilor bancare& ,e asemenea, colaboreaz cu celelalte societi
bancare, ministere, orane centrale si locale& Branismele de control ale bncii sunt ,irecia
de control din conducerea societii si auditul e+tern asiurat de $irmele de pro$il& ;a s$4rsitul
anului :55H, )*R a de%enit prima banc din Rom4nia care a nceput procesarea cardurilor
EIAA& Anul :555 marc(eaz debutul unei noi etape de e%oluie a )*R& particip4nd la o
premier pe piaa rom4neasc, respecti% $uziunea prin absorbie a )AN*BR'J& <n aprilie
266H )*R 'rste a de%enit prima banc din Rom4nia care a introdus o structur de
manaement pe dou ni%eluri, cu un *onsiliu de Aupra%e(ere total independent compus
numai din membrii nee+ecuti%i cu responsabiliti n domeniul supra%e(erii, administrrii si
coordonrii acti%itilor )ncii si un *omitet e+ecuti% ales de acionari din r4ndul salariailor
cu responsabiliti crescute n domeniul manaementului operaional al )ncii& 7e data de
2: decembrie 266> este semnat contractul de pri%atizare al )*R& prin care 'RAT' )ANK
urma s preia pac(etul ma1oritar de G:,II2>L din aciuni&
<ncep4nd cu mi1locul anului 266I )*R 'rste $uncioneaz ca o sucursal bancar
subordonat nou n$iinatul Moldin 'rste Group )an. AG&- separarea actri%itilor din Austria
al 'rste )an. der Besterreic(isc(en Apar.assen AG& de Moldin 'rste Group )an. AG& a
determinat o nou structur a companiei care se situeaz pe dou ni%eluri#aceast
compartimentarea era necesar
datorit e+tinderii 'rste )an. n reiunile 'uropei *entrale si de 'st&
9
<n prezent, din noiembrie 2665, rupul bancar austriac 'rste a trecut aciunile deinute la
)*R pe o societate comercial cu rspundere limitat -AR;/, n$iinat recent n Austria, n
ncercarea de a diminua cerinele de capital cauzate de cresterea creditelor neper$ormante
ale celei mai mari institutii $inanciare din Romania& Noul detinator leal al pac(etului de
G5,@L din actiunile )*R este 'G) *eps Moldin GmbM, societate detinuta la randul sau de
'G) *eps )eteilunen GmbM& Aceasta din urma este controlata interal de 'rste Group&
)*R, cea mai mare banca din Romania, dar si )R,, ocupanta numarului doi, si-au in$iintat
portaluri, pe care sunt a$isate bunurile pe care le scot la %anzare in cadrul procedurilor de
recuperare a creantelor din credite neper$ormante prin e+ecutare silita, dar si prin %anzari
NamiabileN
Ipoteca reprezint o aranie real imobiliar, $r deposedare, prin care se permite bncii
creditoare s-0i recupereze interal sau parial creditul 0i?sau dob4nda a$erent, atunci c4nd
creditul nu a $ost rambursat la scaden& Recuperarea creanei se realizeaz prin
%alori$icarea araniei prin scoaterea ei la %4nzare silit&
<ntotdeauna, obiectul ipotecii l constituie numai bunurile imobile actuale -cldirile 0i terenurile
a$late n circuitul ci%il/ a$late n proprietatea celor care le aduc n aranie 0i libere de sarcini&
<nainte de a nc(eia contractul de ipotec, banca trebuie s %eri$ice dac bunurile ipotecate
ndeplinesc 0i alte condiii, respecti%!
" s $ie u0or %andabile#
" s $ie asiurate la societi de asiurare autorizate 0i areate de banc#
" s $ie amplasate n zone de interes pentru c4t mai muli poteniali
cumprtori#
" cel care constituie ipoteca s aib deplin capacitate de e+erciiu
asupra bunului ipotecat#
" dac au $ost e%aluate n prealabil de e+peri areai de banc
Concluii
Recuperarea unui credit prin utilizarea araniei presupune asumarea de ctre banc a unui
anumit risc, datorat at4t unor $actori interni ai araniei -de pild, o aranie poate $i, teoretic,
oric4nd lic(idabil la %aloarea e%aluat, ns n momentul %alori$icrii nu poate $i
10
tranzacionat, nee+ist4nd un interes de pia/, c4t 0i unor elemente con1uncturale, care n
Rom4nia mbrac un aspect al lic(iditii reale a araniei -de e+emplu, preul ei de pia nu
mai acoper, n momentul %alori$icrii, %aloarea datoriilor $a de banc datorit deprecierii n
sine a araniei sau deprecierii %alorii de pia a acesteia/& ,e asemenea, %alori$icarea
araniilor presupune e$orturi $inanciare mari din partea bncii 0i nt4rzieri n recuperarea
creanelor&
)ncile reu0esc s recupereze n medie H6L din %aloarea creanei la creditele de consum
$r aranii la care clienii nu mai pltesc ratele, restul $iind pierdere, n timp ce la
mprumuturile arantate cu ipotec rata de recuperare a1une la I6L, con$orm unui studiu al
)NR aprut n $ebruarie 26:@& ;a ni%el areat, rata de recuperare n caz de neper$orman
este G6L&
!i"liografie
:& Anal8zin and '+plainin ,e$ault Reco%er8 Rates, 'dDard I& Altman, Andrea Resti,
Andrea Aironi, ,ecember 266:
2& 'stimatin Reco%er8 Rates on )an.Os Mistorical ;oan ;oss ,ata, National Institute o$
)an. Manaement -NI)M/, 266=
@& Moinescu )odan, *od4rlasu Adrian, 2Atrateii si instrumente de administrare a
riscurilor bancare3, 'ditura AA', 2665
Ane#ele
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Aemntur student practicant
PPPPPPPPPPPPPPPPPP&
Aemntur Tutore?ndrumtor desemnat $irma azd
PPPPPPPPPPPPPPPPPP&
11
Aemntur *adru didactic super%izor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
,ata
PPPPPPPPPP&&
12
$en iuni importante privind proiectul de practic
:
A% Cerin e privind redactarea proiectului de practica&
:& aleerea unei situa ii speci$ice din acti%itatea de practica si detalierea acesteia prin prezentarea!
conte+tului teoretic in care se ncadreaz " stadiul actual al cunoa terii, prin
e%iden ierea principalelor lucrri tiin i$ice in domeniu
situa iei concrete si ncadrarea acesteia intr-un domeniu tiin i$ic $undamental
prin prisma aspectelor teoretice rele%ate anterior
analizarea acesteia si e+plicarea termenilor, a documenta iei, a metodoloiei
de calcul, prezentarea par ilor implicate etc&
2& te(noredactare!
limba rom4n " te+t scris cu diacritice
Font ARIA; ::, Qusti$8
paina AH -File -> Page Setup -> Paper -> Paper size/, marini -sus, 1os,
st4na, dreapta/ 2,>cm
spaierea ntre r4nduri :
painile - numerotate centrat
titlul! ARIA; :H, )old, centrat, ma1uscule
subtitluri -e+& Introducere, *oncluzii/ ARIA; :@, )old, aliniat la st4na
0i -n cazul n care e+ist/ sub-subtitluri ARIA; :2, )old, aliniat la
st4na/
pentru a e%idenia unele noiuni sau cu%inte poate $i $olosit !old sau
tali!
!% O"iectivele proiectului de practica&
rele%area importantei acti%it ii de practic pentru domeniile de acti%itate -locul
de munca/ %izate
punctarea aspectelor teoretice c(eie care constituie $undamentul acti%it ii de
practic si, ulterior, de lucru in domeniul %izat in %ederea mbunt irii?adaptrii
ariei curriculare la necesit ile reale si concrete ale pie ei muncii
do%edirea unei bune $amiliarizri cu no iunile cerute in domeniul de acti%itate
%izat
dez%oltarea capacit ii de sintez i de prezentare a in$orma iilor rele%ante cu
pri%ire la acti%itatea de practic
:
7r ile e%iden iate cu alben %or $i eliminate n momentul redactrii proiectului de practic
13