Curs de mecanica

Importanta realitatii virtuale in predarea lectiilor de

mecanica

Scopul acestor lectii este de a se folosi tehnicile virtuale pentru a ilustra cat mai
sugestiv toate aspectele legate de componentele importante ale unui autovehicul cat si
functionarea acestora. Avantajul mediului 3D l reprezinta posibilitatea prezentrii ct mai
detaliate a elementelor componente att ntr-o manier static ct #i n timpul func&ionrii.
In continuare se enumera cateva dintre posibilitatile softului dedicat lec&iilor virtuale de
mecanica:
1. posibilitatea vizualizarii unui subansamblu al autovehiculului din orice pozitie sau
unghi de vedere dorit (motor, sistem de franare, sistem de directie etc).
2. posibilitatea vizualizarii unui subansamblu descompus n toate componentele sale #i
posibilitatea selectarii componentelor ce se doresc a fi studiate.
3. posibilitatea urmririi n timpul func&ionrii a oricarei componente sau subansamblu al
autovehiculului.
4. posibilitatea urmririi cu ncetinitorul #i din toate pozi&iile orice proces din timpul
func&ionarii autovehiculului.
5. posibilitatea modificrii parametrilor de func&ionare a unor componente si urmarirea
efectelor acestora.

Obiectivul acestui curs este de a prezenta partea mecanica a unui autoturism atat din
perspectiva modului de functionare cat si din perspectiva unei intelegerii corecte a modului de
intretinere a autovehiculului.





Capitolul 1


Compunerea general a sistemului mecanic a unui autoturism


Principalele pr&i componente ale unui automobil sunt:
motorul;
sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare;
#asiul;
instalatiile auxiliare;
caroseria.

Motorul reprezita componenta care furnizeaza lucrul mecanic necesar deplasarii
autovehiculului. In timpul functionarii, motorul cu ardere interna transforma energia termica,
care se obtine in urma arderii combustibilului, in energie mecanica. Mi#carea de rota&ie a
motorului se transmite prin intermediul ambreiajului #i a cutiei de vitez, elementelor de
ac&ionare a ro&ilor. Trebuie subliniat faptul c nu numai arborele cotit ac&ioneaz asupra ro&ilor
prin sistemul de transmisii, ci #i ro&ile ac&ioneaz asupra arborelului cotit, prin acela#i sistem
de transmisie.
Pana in prezent exista doua tipuri de motoare cu ardere interna:
1. motoare cu aprindere prin scanteie care folosesc drept combustibil benzina. Aprinderea
acestor motoare se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie.
2. motoare cu aprindere prin compresie care folosesc ca si combustibil motorina pulverizata
ce se autoaprinde prin compresie.

Motorul la randul sau este alctuit din mecanismul motor #i instala&ii auxiliare. Mecanismul
motor este format din organe fixe #i organe mobile.

In general partile mobile reprezinta componentele cele mai solicitate ale motorului. Din
aceasta categorie fac parte: arborele cotit #i volantul, bielele #i pistoanele cu bol&urile #i
segmen&ii.

Partile fixe principale ale motoarelor cu ardere intern sunt compuse din galeria de admisie #i
galeria de evacuare, chiulas, carterul #i blocul cilindrilor.

Pe linga partile mobile si cele fixe motorul mai contine si instala&iile auxiliare si anume:
instala&ia de alimentare; mecanismul de distribu&ie; instala&ia de aprindere; instala&ia de rcire;
sistemul de pornire; aparatura de bord pentru controlul func&ionrii.


Sistemul de transmisie a miscarii de rotatie de la motor la rotile motoare. Componenta de
baza a sistemului de transmisie este cutia de viteza. Aceasta preia miscarea de rotatie a
arborelui cotit prin intermediul ambreiajului o demultiplica cu un anumit raport in functie de
treapta de viteza si o transmite la roti. Ambreiajul permite decuplarea transmisiei de motor.

#asiul la randul sau este compus din grupul organelor de transmitere a momentului motor la
ro&ile motoare. Acesta este compus din: sistemele de conducere; organele de sus&inere;
sistemul de propulsie;

Instalatiile auxiliare au un rol major in functionarea corecta si durabila a motorului. De
aceste instalatii depinde atat siguranta in trafic cat si poluarea admosferei. Principalele
componente ale instalatiei auxiliare sunt: instalaia de alimentare; mecanismul de
distribuie; instalaia de aprindere; instalaia de r!cire; sistemul de pornire; aparatura
pentru controlul funcion!rii.

Caroseria delimiteaza habitaclul pasagerilor de mediul exterior protejand atat pasagerii, cat si
instalatiile de la bordul autovehiculului de actiunile factorilor externi (ploaie, ninsoare, praf
etc).





Capitolul II

Prezentarea functionarii sistemelor mecanice corespunzatoare
unui autoturism




MOTORUL
Reprezinta componenta de baza care genereaza lucrul mecanic necesar deplasarii
autovehiculului si este sursa de energie pentru celelalte componente auxiliare: sistemul de
transmisie, sistemul de ungere, sistemul de racire, generatorul de curent care incarca
acumulatorul masinii si alimenteaza instalatia electrica a masinii.
Motorul cu ardere interna transforma energia termica care se obtine la arderea combustibilului
in energie mecanica.

Exista doua tipuri de motoare cu ardere interna:
1. motoare cu aprindere prin scanteie(MAS) care folosesc drept combustibil benzina.
Aprinderea acestor motoare se face cu ajutorul scanteiei produsa de bujie.
2. motoare cu aprindere prin compresie(MAC) care folosesc ca si combustibil motorina
pulverizata ce se autoaprinde prin compresie.

Partile principale ale motorului cu ardere interna.

Motorul reprezinta o realizare tehnica de exceptie capabil sa tranforme energia termica in
energie cinetica, intr-o maniera controlata si sigura. Functionarea unui motor in limitele
normale necesita subansamble auxiliare prin intermediul carora motorul este alimentat, racit si
i se asigura o ungere permanenta. Toate aceste actiuni se sincronizeaza perfect, iar o mica
dereglare a uneia dintre ele are efecte negative asupra motorului si asupra conducatorului
auto.
Un motor cu ardere interna este compus atat din piese statice cat si din piese aflate in miscare.

Partile mobile si rolul acestora
Partile mobile ale motorului sunt ilustrate in figura urmatoare


Mecanismul biela-manivela are rolul de a transforma miscarea de translatie a pistonului in
cilindru in miscarea de rotatie a arborelui cotit.

Arborele cotit preia miscarea de translatie de la pistoane si o transforma in miscare de rotatie
pe care o transmite ambreiajului care la randul sau o transmite mai departe cutiei de viteza.

Pistonul este componenta de baza care preia energia termica rezultata prin ardere si o
transforma in energie cinetica de translatie. Pistoanele sunt prevazute cu trei secmenti care au
functii speciale: segment de foc, segment de etan#are, segment de ungere.



Segmentii pistonului
1-segment de foc, 2-segment de etan#are, 3-segment de ungere;"

Uzura acestor segmenti peste limitele admise are efecte negative atat asupra functionarii
motorului cat si asupra si asupra poluarii mediului.


Mecanismul de distributie reprezinta un ansamblu de componente care asigura admisia de
carburant in camera de ardere si apoi evacuarea gazelor arse. Principalele componente ale
mecanismului de distributie sunt: arborele cu came, tacheti, tija pentru transmitere, culbutori,
supape si arcuri de supapa.

Mecanismul de distributie

Axul cu came este actionat de arborele cotit al motorului prin intermediul curelelor de
distributie. Pe acest ax se afla camele care executa o miscare de rotatie impreuna cu axul.

Camele de pe arbore, comanda deschiderea supapelor care sunt mentinute inchise de arcuri
puternice.

Tachetul transmite miscarea de al came la supape fie direct, fie prin itermediul unei tijei .


Partile fixe ale motorului si rolul acestora

Cele mai importante parti fixe ale motorului sunt: blocul cilindrilor, chiulas, capacul
chiloasei si garnitura de chiuloasa, galeria de admisie #i galeria de evacuare.


Partile fixe ale motorului


Blocul cilindrilor cantine cilindrii in care se face arderea si care permit pistoanelor sa
execute o miscare de dute-vino. In jurul cilindrilor se afla canale prin care circula
agentul de racire;
Chiloasa este realizata dintr-un material usor si care permite o racire rapiada. De
asemenea chiuloasa este unitatea centrala (creierului) a motorului, deoarece ciclul
motorului este comandat prin intermediul axelor cu came care sunt pozitionate de
regula in chiuloasa. Chiulasa reprezint piesa care nchide cilindrii motorului la
captul cel mai ndeprtat de axa arborelui cotit. Strngerea insuficient a acesteia
reprezinta cauza arderii ei.
Garnitura de chiulasa are rolul de a etansa chiuloasa de blocul cilindrilor. De
asemenea contine orificii atat pentru agentul de racire cat si pentru ulei.
Baia de ulei este colectorul unde se afla uleiul necesar ungerii elementelor in miscare.
In baia de ulei se afla pompa de ulei care preia uleiul, il transmite filTrului si apoi mai
departe catre elementele in miscare ale motorului.
Capacul chiloasei are rolul de a proteja partea superioara a motorului;

Functionarea motorului
Motorul porne#te prin inchiderea contactului pornire cu ajutorul cheiei de contact. In urma
inchiderii contactului de pornire se inchide si circuitele electrice corespunzatoare: sistemului
de aprindere a bujiilor, circuitului de alimentare a bobinei bendixului si a demarorului. Dupa
pornirea motorului se elibereaza cheia de contact, moment in care ramane alimentat doar
circuitul electric corespunzator sistemului de aprindere a bujiilor.
Motorul cu aprindere prin scnteie functioneaza dupa un ciclu in patru timpi: admisia,
compresia, aprinderea #i evacuarea.
Fazele de lucru a pistoanelor sunt:

1. Admisia - pistonul se deplaseaz n jos #i se absoarbe o cantitate de amestec carburant
format din aer #i benzin.

2. Compresia - pistonul se deplaseaz n sus, amestecul carburant este comprimat n camera
de compresie a cilindrului.

3. Aprinderea - bujia produce scnteie #i astfel se aprinde amestecul carburant. Prin
aprinderea amestecului carburant cre#te temperatura #i presiunea gazelor rezultate din ardere,
presiune care determina deplasarea pistonul in jos. Pistonul fiind obligat s se deplaseze
dezvolta lucru mecanic util.

4. Evacuarea - la deplasarea pistonului, gazele arse sunt lsate s ias n atmosfer prin
supapa de evacuare. Dup etapa de evacuarea se reia ciclul motor incepand cu admisia.




Ciclul motorului
Amestecul de carburant este dozat de catre carburator ce reprezinta sistemul de alimentare a
motorului in care se amesteca aerul si benzina. Amestecul obtinut in carburator ajunge n
cilindrii motorului prin galeria de admisie, iar aprinderea amestecului se face de la scnteia
generata de bujie.




Dup modul de aprindere a amestecului aer-combustibil exist motoare cu aprindere prin
scnteie (MAS) #i motoare cu aprindere prin compresie (MAC) motoare Diesel.
La motoarele cu aprindere prin compresie aerul este puternic comprimat, combustibilul este
introdus n cilindru prin injectare la sfr#itul cursei de comprimare. Motorina se aprinde
atunci cnd vine n contact cu aerul care a ajuns la temperatura de autoaprindere a acestuia.
La motoarele n patru timpi, ciclul de func&ionare se realizeaz n patru curse simple ale
pistonului, deci n dou rota&ii ale arborelui cotit. La motoarele n doi timpi, ciclul de
func&ionare se realizeaz n dou curse simple ale pistonului, adic, ntr-o rota&ie complet a
arborelui cotit. Arborele cotit realizeaz ciclul de func&ionare al unui motor n patru timpi n
dou rota&ii complete.
La motoarele cu aprindere prin compresie (MAC) cei patru timpi ai ciclului motor sunt:
admisia, compresia, injec&ia, arderea #i destinderea evacuarea.


Capitolul III

Instalatiile autoturismului

Pentru buna functionare a motorului, autoturismul mai contine si instalatii speciale care
contribuie la: siguranta in trafic si functionarea corecta si de durata a motorului. De exeplu
fara instalatia de ungere si racire motorul nu ar putea functiona nici macar 10 minute.

Instala&ia de alimentare a motorului
Instala&ia de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scnteie este ansamblul elementelor
care servesc la alimentarea motorului cu un amestec format din benzin #i aer, avnd
compozi&ia #i cantitatea necesar regimului de func&ionare.

Instala&ia de rcire
Instala&ia de rcire asigur men&inerea unui regim termic normal de func&ionare a pieselor
motorului pentru a nu fi deteriorate de o crestere prea mare a temperaturii acestora.
n func&ie de natura agentului de rcire exist instala&ii de rcire cu lichid #i instala&ii de rcire
cu aer. Cele mai utilizate sunt instalatiile de racire cu lichid si contin urmatoarele elemente
componente: pompa de ap; ventilatorul; radiatorul; termostatul.

Instalatia de racire- Schema sinoptica 3D


Instalatia de racire- Sectiune transversala

Pompa de ap (pompa centrifug) este antrenat de ctre arborele cotit printr-o curea de
transmisie.
Termostatul are rolul de a regla #i a pstra temperatura agentului de racire ntre limitele
necesare, prin deschiderea #i nchiderea circuitului de rcire.
In cazul blocarii termostatului n pozi&ia deschis, temperatura lichidului de rcire scade, avnd
urmatoarele efecte: scderea puterii motorului; cresterea consumului de carburant; uzura
accentuata a motorului.
Supranclzirea motorului poate avea urmatoarele cauze: ruperea sau sl birea curelei de
ventilator, blocarea termostatului n pozi&ia nchis, nfundarea sau spargerea radiatorului
precum #i pierderea de lichid de rcire printr-o conducta deteriorata. Radiatorul are rol de a
dispersa apa supranclzit venit de la motor pentru a fi apoi rcit.

Instala&ia de ungere
Instala&ia de ungere are rolul de a asigura ungerea pieselor n mi#care, pentru a reduce
frecarea #i a preveni uzura prematura a motorului.



La motoarele de automobile ungerea se realizeaz prin stropire, uleiul fiind mpro#cat de ctre
arborele cotit, care prin mi#carea lui de rota&ie, barboteaz uleiul din carterul inferior.
Scderea nivelului uleiului sub cota minim duce la ungerea insuficient a componentelor
motorului #i ca urmare a frecrii mari. In aceste conditii are loc si o supranclzire a
motorului.
Instala&ia de ungere are ca pr&i componente:
- pompa de ulei;
- filtrul de ulei;
- radiatorul de ulei.
Pompa de ulei este antrenat de arborele cu came, prin intermediul pinionului de pe
arborele ruptorului distribuitor. Filtrarea uleiului de la motor se realizeaz printr-un filtru de
hrtie legat n serie la circuitul de ungere. Pentru instala&ia de ungere a motoarele
automobilelor se folosesc uleiuri minerale sau sintetice.

Instala&ia de aprindere
Instala&ia de aprindere are rol de a produce scnteia electrica n camera de ardere pentru a
aprinde amestecul care contine aer si combustibil.
In domeniul auto exist trei tipuri de instala&ii de aprindere: instalatii electronice; instalatii
electrostatice; instalatii cu baterie de acumulatoare.
De regula instala&ia de aprindere contine dou circuite:
- circuitul de joas tensiune care este alctuit din bateria de tip acumulator, contactul,
nf#urarea primar a bobinei de induc&ie cu rezisten& adi&ional, ruptorul, condensatorul,
conductorul de joas tensiune #i indicatorul de curent;
- circuitul de nalt tensiune care este alctuit din nf#urarea secundar a bobinei de
induc&ie, distribuitorul, bujiile si fisele de nalt tensiune.
Instala&iile de aprindere electronice mic#oreaz consumul de carburant, datorit arderilor
complete ale amestecului de carburant.

Echipamentul electric
Ansamblul generator-baterie asigura autonomie din punct de vedere electric fiecarui
autoturism. De regula instala&ia de alimentare cu curent electric este format din urmatoarele
componente:
- bateria de acumulatoare;
- generatorul de curent cu releu regulator;
- releu de indicare a ncrcrii bateriei.
Bateria de acumulatoare este componenta de baza care furnizeaza energei
consumatorilor atunci cand se impune si acumuleaza energie de la generator atunci cand
motorul functioneaza, iar consumatorii nu necesita un curent mai mare decat cel pe care il
poate furniza generatorul.
Bateria autovehiculului alimenteaz consumatorii electrici ai automobilului cnd
motorul este oprit si cnd generatorul nu debiteaz suficient energie electric. Cel mai mare
consumator de curent al unui autoturism este electromotorul cu ajutorul caruia se invarte
volanta care la randul ei invarte arborele cotit.

Transmisia autovehiculului
Transmisia autovehiculului are rolul de a tansmite momentul motor la ro&ile motoare ale
automobilului. Componentele principale ale transmisiei unui autovehicul sunt: ambreiajul;
cutie de viteze (schimbtor de viteze); transmisia cardanic; transmisia principal (diferential,
arbori planetari, transmisia finala)

Transmisia
Ambreiajul este una din componentele principale a transmisiei fiind intercalat ntre motor #i
cutia de viteze. Functia ambreiajului este aceea de a realiza o cuplarea progresiva a motorului
cu transmisa si o decuplare totala in momentul schimbarii treptelor de viteza.

Ambreiajul

Ambreiajul este format din dou plci:
- una montat pe arborele motor;
- una montat pe axul cutiei de viteze.
Cu ajutorul pedalei de ambreiaj se realizeaz cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie.
Decuplarea #i cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a
automobilului #i n timpul mersului pentru schimbarea treptelor de viteze.
Dup principiul de func&ionare ambreiajele sunt de patru tipuri: mecanice, hidrodinamice,
combinate #i electromagnetice. Dup tipul sistemului de ac&ionare, ambreiajele sunt cu
ac&ionare mecanic sau hidraulic.
Cutie de vitez este o alta componenta a transmisiei si are rolul de a modifica raportul dintre
viteza unghiulara a motorului si viteza unghiulara a rotilor. Prin acest raport se controleaza
for&a de trac&iune care trebuie sa se modifica n func&ie rezisten&a la naintare (pornirea de pe
loc, panta, vant puternic etc).
Transmisia cardanic are rolul de a transmite momentul motor, fr s-l modifice, de la cutia
de viteze la transmisia principal.
Transmisia principal are rolul de a multiplica #i transmite momentul motor de la arborele
longitudinal la diferen&ial.
Diferen&ialul este mecanismul care permite ca ro&ile motoare ale aceleia#i pun&i s se roteasc
cu viteze unghiulare diferite, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului n viraje
s parcurg spa&ii diferite.

Sistemul de direc&ie
Sistemul de direc&ie al unui autovehicul are multiple mecanisme care permit un control sigur a
autoturismului in orice conditii. Prin intermediul acestuia se poate schimba in orice moment
directia de deplasare a vehiculului. Se mentioneaza faptul ca modificarea directiei de mers
presupune si o adaptare a vitezei de deplasare.
Sistemul de directie (figura urmatoare) este realizat astfel incat sa respunda urmatoarelor
cerinte:
s nu influen&eze pozi&ia corect a ro&ilor,
s nu fie perturbat de oscila&iile suspensiei,
s nu transmit la volan #ocurile primite de la ro&i,
s permit schimbarea direc&iei de naintare a vehiculului cu un efort minim din partea
conductorului.

O caracteristica a sistemului de directie consta in tendinta acestuia de a mentine o pozi&ie
neutr corespunzatoare mersului in linie dreapta #i de a se rentoarce la aceasta in momentul
cnd a fost deviat de la pozitia neutra. Devierea directie se face de ctre for&e ntmpltoare
sau prin rotirea volanului.
O alta marime ce caracterizeaza sistemului de directie este unghiul de convergen& al ro&ilor
care asigur paralelismul planurilor de mi#care a ro&ilor directoare. Aceasta proprietate este
necesara pentru a anihila tendin&a de rulare divergent a acestora.
Pivotul sistemului de directie este caracterizat de unghiul de nclinare lateral si unghiul de
nclinare longitudinal.
Unghiul de nclinare lateral a pivotului contribuie la revenirea in pozitia neutra a rotilor in
momentul in care acestea parasesc aceasta pozitie, iar unghiul de nclinare longitudinal a
pivotului contribuie la stabilitatea n mers a autovehiculului. In momentul efectuarii unui viraj
ro&ile directoare vor reveni singure la direc&ia de mers ini&ial.

Pentru o manevrare ct mai u#oar a sistemului de direc&ie, majoritatea autoturismelor sunt
echipate cu servodirec&ie. Servodirec&ia amplific for&a de ac&ionare asupra ro&ilor de direc&ie,
la manevrarea volanului.
Sistemul de frnare
Sistemul de frnare impreuna cu sistemul de direc&ie reprezinta sistemele care permit un
control sigur al autovehiculului in trafic. Fara un sistem de franare eficient, riscul producerii
unui accident creste foarte mult.
Sistemul de frnare este alcatuit din:
frna de serviciu sau frna principal;
frna de ajutor sau frna de sta&ionare;

Sistemul de franare

Frna de serviciu sau frna principal si se utilizeaz pentru a reduce viteza de deplasare sau
pentru oprirea automobilului. Ac&ionarea acesteia se face prin apsarea unei pedale cu
piciorul. Componentele sistemului de franare la nivelul unei roti sunt: cilindru receptor;
pistonul; placutele de frana si discul de franare.

Elementele sistemului de franare
corespunzator unei roti
Frna de ajutor sau frna de sta&ionare permite asigurarea autovehiculului in momentul cand
acesta este oprit. Se mentioneaza ca asigurarea autovehiculului in starea oprit se face si prin
introducerea acestuia intr-o treapta de viteza inferioara sau marsarier.
In majoritatea cazurilor sistemul de frnare este alctuit din frnele propriu-zise #i
mecanismul de ac&ionare al frnelor. Pentru o frnare ct mai eficient trebuie ca distan&a
dintre tamburi s fie ct mai mic.
Eficien&a sistemului de frnare se apreciaz in functie de distan&a n care se opre#te
autovehiculul, atunci cnd se deplaseaz cu o anumit vitez.
Suspensia automobilului
Sistemul de suspensie a automobilului are rolul de a asigura comfortul cltorilor #i de a
proteja ncrctura mpotriva #ocurilor determinate de un carosabil cu denivelari.
Conditiile principale pe care trebuie sa le indeplineasca suspensia unui automobil sunt
urmatoarele:
sa aiba o comportare buna care sa asigure un comfort corespunzator, cu nclinari
transversale reduse, fara lovituri n tampoanele limitatoare si cu o stabilitate sigura.
caracteristica amortizorului sa corespunda cu cea ceruta de cerintele de
comfortabilitate si stabilitate.
sa asigure transmiterea fortelor orizontale si a momentelor reactive de la roata la
caroserie .
sa aibe o fiabilitate ridicata avand in vedere faptul ca acestea sunt cele mai solicitate.

Pentru indeplinirea acestor cerinte elementele elastice trebui sa satisfaca urmatoarele conditii:
sa aibe o greutate minima .
frecventa oscilatiilor proprii pentru autoturisme sa fie de 50-70 oscilatii pe minut.
rigiditatea elementelor elastice ale suspensiei sa fie pe ct posibil mai reduse pentru a
rezulta frecvente proprii mici.
amortizarea oscilatiilor trebuie sa fie suficienta astfel nct dupa o perioada
amplitudinile sa se micsoreze de 3 pna la 8 ori.
Pr&ile principale ale suspensiei automobilului sunt arcurile si amortizoarele hidraulice.


Elementele elastice ntlnite la automobile sunt arcurile n foi, arcurile elicoidale, brile de
torsiune, elementele pneumatice #i hidropneumatice.
Pentru o amortizare rapid a oscila&iilor, n suspensia automobilelor se monteaz amortizoare
hidraulice. Cele mai frecvente defec&iuni ale amortizorului sunt deteriorarea supapelor sau a
arcurilor acestora.

Ro&ile automobilului
Din punct de vedere functional, ro&ile automobilului sunt compuse dintr-o band de rulare #i
dintr-o parte elastic (pneu), iar din punct de vedere structural ro&ile sunt formate din jant,
butuc #i elemente de legtur ntre jant #i butuc. Pentru o functionare corecta ro&ile
vehiculului trebuie s fie centrate #i echilibrate.
Pneurile au rolul de a reduce #i amortiza #ocurile produse n timpul deplasrii autovehiculului.
Pneurile care echipeaz ro&ile autovehiculelor trebuie s fie n bun stare de folosire, fr
tieturi sau rupturi, fr a fi deteriorate #i avnd o presiune indicat de ctre productorul
vehiculului. De asemenea pneurile trebuie s aib adncimea profilului benzii de rulare de
minim 1,5 mm.

Aparatura de bord pentru controlul func&ionrii autovehiculului
Autovehiculele sunt echipate cu aparate de msur #i control cu ajutorul crora conductorul
auto poate sa observe permanent regimul de func&ionare al autovehiculului. Aparatele de
monitorizare si control contin avertizoare optice si aparate indicatoare.
Avertizoarele optice sunt date in tabelul urmator
Tabelul Indicatoare Bord


Aparatele indicatoare de la bordul unui autoturism sunt:
- indicator pentru monitorizarea vitezei de deplasare a autovehiculului (vitezometru);
- indicator pentru monitorizarea tura&ia motorului (turometru);
- indicator pentru monitorizarea nivelului de carburant;
- indicator pentru monitorizarea nivelului ncrcrii bateriei de acumulatori;


Accesorii pentru siguran&a circula&iei
Pentru a asigura un confort #i o siguran& sporita privind deplasarea autovehiculului in trafic,
acestea sunt echipate cu diverse accesorii.
Principalele accesorii sunt:
#tergtor #i instala&ie de splare pentru parbriz;
#tergtor #i instala&ie de splare pentru lunet;
instala&ie de aer condi&ionat sau climatizare interioar;
instala&ie de nclzire a parbrizului #i a lunetei;
dispozitive sonore pentru semnalizarea mersului napoi;
airbaguri;


CE TREBUIE SA STIE UN CONDUCATOR AUTO
DESPRE STAREA TEHNICA A UNUI AUTOTURISM

.

Aspecte practice legate de roata

Prin pneu se n&elege anvelopa fr camera de aer (tubeless) sau ansamblul format din
anvelop #i camera de aer.

Uzura pronun&at a mijlocului benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea mare
n pneu.

Uzura pronun&at a a marginilor benzii de rulare a pneului se datoreaza unei presiuni prea
mica n pneu.

De regula presiunea n pneuri se verific dup o lun

Dac n timp ce v deplasa&i cu autoturismul a avut loc o explozie la pneul ro&ii directoare din
stnga fa&, atunci trage&i dreapta de volan pentru a men&ine direc&ia de mers a autovehiculului
#i frna&i u#or pentru a opri.

Ovalizrea orificiilor de prindere a jantei n #uruburi se datoreaza faptului ca #uruburile de
fixare a jantei sunt insuficient strnse.

Butucul ro&ii are rolul de prindere n #uruburi a discului #i a tamburului ro&ii sau a discului de
frn.

Pneul fr camer de aer format doar din avelop se nume#te TUBELESS.

Daca roata directoare din partea dreapt a unui autovehicul are pneul dezumflat, atunci
vehiculul trage dreapta.

De regula presiunea n pneuri se msoar naintea plecrii ntr-o curs, deoarece reprezint
una din verificrile de rutin utile nainte de a pleca la un drum mai lung cu autovehiculul.

Elementele componente ale unei ro&i sunt: butucul, discul de frnare, janta #i pneul.

Demontarea pneului de pe jant se ncepe din imediata apropiere a valvei.

Factorii ce contribuie la mic#orarea uzurii unei anvelope n exploatare sunt:
men&inerea unei presiuni corespunztoare n toate pneurile;
evitarea exceselor de tipul frnrii bru#te #i a pornirilor n for&.

Stabilitatea ro&ilor directoare ale vehiculului este determinat de reglarea convergen&ei ro&ilor
directoare.

Dac presiunea n pneurile ro&ilor directoare este mai mic dect limitele minime admise,
atunci efortul depus pentru ac&ionarea volanului este mai mare dect n mod obi#nuit.

Factorul determinant care contribuie la cre#terea duratei de utilizare a pneurilor n condi&ii de
siguran& maxim este presiunea n pneuri.

Pe discul ro&ii se afl montata janta pe care se afl montat pneul (cauciucul).

Montarea anvelopelor ree#apate este permis doar la ro&ile din spate.

Pneuri insuficient umflate sau a ro&ilor neechilibrate produc vibra&ii la volan.

Aspecte practice legate de motor
Organele mobile ale mecanismului motor sunt pistonul, segmen&ii, bol&ul, biela #i arborele
cotit.

Pistoanele motorului sunt confec&ionate din aliaje u#oare si sunt rezistente la presiune si la
uzur.

Indiciile uzurii mecanismului motor (a ansamblului piston-cilindru) sunt: prezen&a calaminei
pe suprafa&a bujiilor; fumul albstrui la e#apament; cre#terea consumului de ulei.

Consecin&ele strngerii fr cheie dinamometric a #uruburilor chiulasei sunt: producerea
fisurilor n blocul motor sau chiulas; ruperea #uruburile de strngere.

In timpul fazei de evacuare sunt nchise numai supapele de admisie.

In timpul fazei de compresie sunt nchise supapele de admisie si supapele de evacuare.

In periada de detentei raman inchise ata supapele de admisie cat si cele de evacuare.

In timpul fazei de admisie sunt nchise numai supapele de evacuare.

Pentru a avea o uzur ct mai mic la piesele motorului expuse frecrii n timpul func&ionrii
acestuia se procedeaza in modul urmator:
se verific #i se completeaz nivelul uleiului din baia de ulei mai ales cnd se pleac
ntr-o curs lung;
se nlocuie#te uleiul dup expirarea termenului de utilizare, termen prescris n cartea
tehnic a autoturismului.

Rolul mecanismului de distribu&ie este acela de a asigur nchiderea #i deschiderea supapelor
de admisie #i evacuare, la momente de timp bine definite.

Arborele cu came ac&ioneaza asupra supapelor si asigura functionarea corecta a ciclurilor
motorului.

Catalizatorul este un dispozitiv utilizat la anihilarea noxelor care rezult n urma evacurii
gazelor.

Chiulsa este turnat dintr-un aliaj u#or care permite o rcire rapid.

Rolul arcului de supap este de a readuce #i a men&ine supapa n pozi&ia nchis.

Arborele cotit este turnat din material greu.

Bielele reprezint piese mobile ale motorului care fac legtura ntre piston #i arbore cotit.

Una din cauzele care determin un consum de combustibil ridicat este si dereglarea
sistemului de formare a amestecului aer/carburant (carbura&iei).


Instalatia de ungere

Circuitul uleiului prin motor este: baia de ulei, filtru, canal principal, canal secundar #i din
nou baia de ulei.

Rolul uleiului pentru motorul unui autoturism este acela de a reduce uzura motorului, prin
crearea unei pelicule rezistente de lubrifiant pe suprafe&ele pieselor aflate n mi#care.

Un indicator de performan& a uleiului este vscozitatea la temperaturi nalte.

In cazul n care nivelul de ulei este ntre reperele MIN-MAX de pe joj' nu se mai adaug #i
nici nu se mai scoate ulei, deoarece nivelul este n limitele normale. n cazul n care acesta
este foarte aproape de limita minim #i urmeaz s efectua&i o cltorie lung, este de preferat
s mai aduga&i ulei pentru a nu mai fi nevoie s controla&i nivelul de ulei n timpul cltoriei.

Schimbarea uleiului se face de regul n func&ie de:
numrul de kilometri efectua&i n conformitate cu cerin&ele impuse de productor;
timpul scurs de la momentul ultimului schimb de ulei n conformitate cu cerin&ele
impuse de productor.

Unul din efectele unui consum exagerat de ulei este eliberarea unui fum de culoare albstruie
la &eava de e#apament.

Cauzele cre#terii nivelului de ulei n baia de ungere sunt: ptrunderea apei sau a
combustibilului n baia de ulei.

Rolul supapei de refulare a filtrului de ulei este acela de a permite circula&ia uleiului n cazul
n care filtrul se blocheaz.



Instalatia de racire

Termostatul n cadrul instala&iei de rcire are rolul de a men&ine temperatura lichidului de
rcire ntre 90C #i 95C.

Circuitul lichidului de rcire n cazul n care termostatul este deschis, iar butonul de comand
a climatizorului nchis este motor, radiator motor, pomp de ap #i din nou motor.

Temperatura lichidului de rcire pentru a aigura o func&ionare eficient a motorului trebuie s
fie cuprins intre 90-95C.

Msurile de precau&ie ce trebuie luate la folosirea antigelului sunt evitarea nghi&irii solu&iei #i
a contactului cu aceasta, deoarece este toxic #i poate cauza moartea.

Una dintre defec&iunile des ntlnite la instala&ia de rcire a motorului este slbirea sau
deteriorarea curelei de antrenare a pompei de ap.

Rolul vasului de expansiune este de a compensa varia&iile volumului lichidului de rcire.


Instalatia electrica

Alimentarea cu energie electric a unui autoturism este asigurata att de bateria de
acumulatori, ct #i de alternator.

Dac alternatorul s-a defectat #i nu mai furnizeaz energie electric, atunci se poate continua
deplasarea, deoarece bateria asigur' o autonomie de cteva ore, evident dependent #i de
numrul de consumatori.

Verificrile de rutin indicate a fi efectuate periodic sunt:
verificarea sistemulului de iluminare si a celui de semnalizare;
dac nivelul lichidului de frn este peste limita minim;
dac toate pneurile au presiunea corespunzatoare.

Efectele descrc'rii bateriei de acumulatori sunt:
sunetul ob&inut n urma ac&ionarii claxonului este un sunet slab, ntrerupt;
intensitatea luminoas a farurilor scade continuu;
la pornirea autoturismului, electromotorul are o mi#care de rota&ie greoaie.

Cauza aprinderii luminii martor de la bordul autoturismului care indic func&ionarea
necorespunztoare a generatorului de curent este distrugerea curelei de antrenare a
alternatorului.

Sistemul de franare
Sistemul de frnare al autovehiculului are scopul de a reduce viteza autoturismului pn la
oprirea acestuia si de a imobiliza vehicululul n pante, rampe sau n locurile unde se impune
acest lucru.

Func&ionarea ineficient a sistemului de frnare are drept cauza lipsa sau insuficien&a
lichidului de frn n rezervorul destinat acestuia.

Efectele neeliberrii complete a frnei de ajutor sunt cre#te consumul de carburant si
supranclzirea ro&ilor din spate.

I n cazul n care se aprinde martorul ABS, conductor auto trebuie s aib n vedere
urmatoarele:
ca la ac&ionarea cu for& a pedalei de frn, ro&ile se pot bloca #i poate pierde controlul
autovehiculului;
s apeleze la un autoservice specializat pentru a remedia defec&iunea sistemului de
frnare.

n cazul unui pericol pedala de frn a unui autovehicul dotat cu sistem ABS se apas cu for&
maxim #i se men&ine n aceasta pozi&ie.

Cursa liber a pedalei de frn este mai mic dect cea obi#nuit datorit unui joc prea mic
ntre sabo&i #i discuri sau tamburi.

Daca plcu&ele de frana raman blocate pe discurile de frn , atunci:
cre#te foarte mult temperatura ro&ilor la care s-au blocat plcu&ele de frn;
frnarea devine ineficient deoarece plcu&ele #i lichidul de frn s-au nclzit peste
limitele admise.

Rolul repartitorului de presiune n cadrul sistemului de frnare este acela de a distribui for&ele
de frnare n func&ie de sarcina dinamic pe punte.

Cele mai importante calit&i ale sistemului de frnare sunt: eficacitatea; fiabilitatea si
men&inerea constant a caracteristicii for& de apsare - coeficient de blocare a ro&ilor.

Distan&a de frnare a autovehiculului este determinat de aderen&a dintre pneuri #i carosabil.

Pe parcursul unor coborri care se ntind pe distan&e mari se indica folosirea frnei de motor
deoarece se pot nclzi peste limitele admise ro&ile autovehiculului datorit utilizrii n exces a
frnei de serviciu, situatie in care frnarea devine ineficient.

Obliga&iile unui conductor auto in legatur cu starea tehnic a vehiculului sunt:
s-i asigure buna func&ionare a subansamblelor care concur la siguran&a n trafic;
s aib inspec&ia tehnic periodic efectuat.

In cazul n care instala&ia de frnare nu este aerisit trebuie s se ac&ioneze de mai multe ori
pedala de frn pentru ca aceasta s devin eficient, datorit faptului c aerul este
compresibil #i este nevoie ca acesta s se comprime pentru ca frna s devin eficient.
Atentie! in cazul unui asemenea situatii remediati imediat defectul.

Dac frna de mn este tras n timpul deplasrii autovehiculului, atunci cre#te consumul de
carburant al autovehiculului si se nclzesc tamburii ro&ilor din spate.

Dac frna de serviciu s-a defectat, atunci circula&i cu vitez redus #i cu maxim pruden&
pn la cel mai apropiat service.

Ro&ile pot r'mne blocate #i dup eliberarea pedalei de frn din urmatoarele cauze:
deteriorarea arcului de readucere a sabo&ilor;
blocarea (griparea) pistona#elor care ac&ioneaz sabo&ii.

Schimbarea direc&iei de mers a autovehiculului cnd se frneaz brusc se datoreaza:
unui carosabil acoperit cu pete de mzga;
unei for&e de frnare inegal la ro&ile din stnga comparativ cu cele din dreapta.


Sistemul de directie
Rolul casetei de direc&ie este acela de a transmite mi#carea volanului la ro&ile directoare.

Revenirea greoaie a ro&ilor directoare din viraj se datoreaza lipsei lubrifiantului la elementele
in mi#care ale sistemului de direc&ie.

Rolul cutiei de viteze este de a stabili diferite rapoarte de transmisie de la motor la ro&ile
motoare.

De asemenea rolul cutiei de viteze este de a:
1. asigura deplasarea napoi a autoturismului, chiar dac sensul de rota&ie al motorului
rmne neschimbat;
2. permite oprirea ma#inii fr a opri func&ionarea motorului;
3. permite transmiterea puterii #i controlul tura&tiei la ro&ile motoare.

In momentul n care apare o defec&iune la mecanismul de direc&ie (joc prea mare la volan,
zgomote ciudate n caseta de direc&ie) trebuie sa apelati numai la un service auto care are
personal calificat.

Accesorii pentru siguran&a pasagerilor

Airbag-ul este o pern care se umple cu gaze n cazul n care autoturismul este implicat ntr-
un accident cu un impact puternic. Rolul lui este de a proteja #oferul #i pasagerii prin
interpunerea pernei de aer ntre ocupan&ii autoturismului #i caroserie.