EVOLUIA FENOMENULUI

TURISTIC
1. ETAPA TURISMULUI INCIPIENT
2. ETAPA PSEUDOTURISTIC
3. ETAPA TURISMULUI MODERN I
CONTEMPORAN
1. Etapa turismului incipient
1
2
3 4
1. FARUL DIN ALEXANDRIA

A aptea minune a antichitii s-a aflat n Egipt. Este vorba despre
un turn n vrful cruia ardea o flacr care semnaliza marinarilor
intrarea n portul Alexandria. Edificiul a fost construit pe insula
Faros, aceasta denumire fiind la originea termenului "far" care
desemneaz o astfel de construcie.
Farul din Alexandria a fost construit n timpul domniei lui
Ptolomeu al II-lea, 285-246 .Hr., de arhitectul Sostrate. Conform
legendei, Sostrate a supus aciunii valurilor mrii diferite
materiale, pentru a vedea care este cel mai rezistent. n urma
experienelor, arhitectul a constatat ca numai sticla nu a fost
atacat. Drept urmare, temelia monumentului a fost realizat dintr-
un bloc imens de sticl. Dup spusele anticilor, farul a avut o
nlime de 272 m. Arabii, care au cucerit Egiptul un mileniu mai
trziu, au relatat ca ruinele edificiului atingeau 116 m.
Farul din Alexandria i-a ndeplinit menirea pn n secolul al XII-
lea. Construcia s-a prbuit n anul 1302 cnd a avut loc un seism.
n pofida faptului ca nu a mai fost identificat locul unde odinioar
se ridica monumentul, numele acestuia a supravieuit.


2. COLOSUL DIN RHODOS
n antichitate locuitorii din Rhodos, insula situat la sud de oraul
Halicarnas, au fost navigatori. Acetia aveau predilecie pentru operele
uriae. Din relatarea unui autor al epocii aflm c n Rhodos existau
peste 3000 de statui, dintre care 100 erau foarte mari. Cea mai
cunoscut i admirat a fost statuia care l nfia pe Helios, zeul
Soarelui. Cu o nlime de cca 40 de metri, a fost denumita "colosul din
Rhodos". Opera de art a fost distrus de un cutremur. Dup anumite
relatri, statuia ar fi servit drept far n port.

3.GRDINILE SUSPENDATE ALE SEMIRAMIDEI
Conform legendelor, cu mii de ani n urm, n Babilon a domnit regele
legendelor Ninus. Acesta s-a cstorit cu Semiramida, o prines
strin care era foarte trist pentru c i prsise patria. Pentru ca
Semiramida s se acomodeze mai bine cu noul inut n care urma s
locuiasc, suveranul a ordonat supuilor s amenajeze "Gradinile
suspendate din Babilon", care snt cunoscute n istorie drept a doua
minune a lumii antice.
n realitate, grdinile nu erau suspendate, ci erau dispuse n terase
supranlate, spijinite de coloane, care formau o scar uria. Opera
de art se ntindea pe o suprafa care depea 15.000 mp. Printr-un
sistem de irigaii, apa Eufratului ajungea pn la cea mai nalt
grdin, udnd plantele.



4.STATUIA LUI ZEUS DIN OLIMPIA
In mitologia greaca regatul lui Zeus, divinitatea suprema, se afla pe
vrful acoperit de nori al Muntelui Olimp. Zeus era att de puternic incit
daca se ncrunta, muntele se zguduia. Din acest motiv statuia care a
fost realizata de sculptorul Fidias pentru templul din Olimpia, oras din
Peloponez, il nfaieaz pe "printele zeilor" ncruntat. Din descrierile
fcute, Zeus purta o cununa din frunze de laur, confecionate din buci
de aur. n mna dreapt divinitatea inea o statuie a zeiei Victoriei, iar
n stnga un sceptru. Soclul statuii a fost realizat din marmura neagra.
Timp de secole templul lui Zeus din Olimpia a fost sanctuarul cel mai
frecventat de pelerini. Statuia a fost distrusa de goi.
5. MAREA PIRAMID DE LA GIZEH
Cea mai impuntoare piramid din Egipt a fost construita din ordinul
faraonului Keops, la Gizeh, localitate situata in apropiere de Cairo. Ea
a fost considerata prima minune a lumii, fiind singura dintre cele apte
care nca mai exista. Piramida a fost ridicat pe o suprafa de 54.000
mp, nlimea monumentului fiind de aproximativ 140 m ceea ce
echivaleaz cu doua catedrale Notre-Dame de Paris suprapuse.
Bucile de piatr au fost aduse din munii care se afl la est de Nil.
Modul in care a fost construita piramida si arhitectura acesteia au
generat numeroase controverse n rndul oamenilor de tiin.
Piramida lui Keops, prin numeroasele sale elemente surprinztoare,
constituie o enigma pentru contemporani.


5
6
7
8


6. TEMPLUL DIANEI DIN EFES
Templul Dianei din Efes, in Asia Mica, in fata insulei Samos, considerat a patra
minune a lumii antice, a czut prad flcrilor. Locuitorii din Ionia, venii din
zona continental a Greciei, fondaser acest templu ctre sfritul primului
mileniu nainte de Hristos. Se gsea cndva n apropierea unui arbore pe care
triburile indigene l venerau. Acolo se afla sanctuarul unei zeie a fecunditii,
pe care i-o reprezentau ca pe o femeie cu mai muli sni. Mitologia greac,
deschisa ntotdeauna la nou, a preluat-o cu entuziasm. Dorienii au mrit
strvechiul templu, au asimilat-o mai trziu pe zeia-mam Dianei,
seductoarea si feciorelnica zei a lunii, neobosita vnatoare, protectoare a
animalelor, a femeilor si a oraelor. Era, de asemenea, recunoscut ca fiic a
lui Zeus i sora geamn a lui Apollo. Templul Dianei a fost cunoscut i sub
numele de Artemison, a fost nceput in 620 .Hr., de Chersiphron, refcut de
Paeonis din Efes (550 i.e.n.) si complet reconstruit de Deinocrates, intre 350 si
323 i.e.n. Edificiul era construit in stil ionic si avea 127 de coloane decorate cu
reliefuri, la care au contribuit sculptori celebri, precum Praxitelesa si Scopas.

7. MAUSOLEUL DIN HALICARNAS
n cetatea Halicarnas din Asia Mica a domnit in secolul al IV-lea i.Hr. regele
Mausolos. Suveranul a ordonat arhitecilor s i construiasc un monument
asemntor piramidelor din Egipt. Lucrarea urma s fie n acelai timp o oper
de art i un mormnt. Conform descrierilor cea de-a cincea minune a lumii a
fost un edificiu nconjurat de coloane, acoperiul n form piramidal ce avea n
vrf un car triumfal in care se aflau Mausolos i soia sa Artemisa.


ROMA ANTIC
2. Etapa pseudoturistic
Se suprapune Evului mediu pan la epoca renaterii n Europa, cnd premisele favorabile
turismului din antichitate se reduc din cauza fanatismului religios i a circumstanelor
politice: nr. mare de state feudale, fiecare cu legislaie proprie, dese rzboaie, etc.
Activiti : - pelerinaje religioase, conduse de ghizi clugri
- la Roma i Ierusalim pt. cretini
- la Mecca i Medina pt. musulmani
- la Lhasa, sanctuarele din India i Indochina pt. buditi
- la Muntele Fiji pt. Japonezi
- schimburi comerciale care dezvolt primele drumuri importante prin Europa i
mai departe; foarte important era de ex. DRUMUL MTSII care strbtea
Asia de la est la vest i ajungea n Europa; n lungul drumurilor se dezvolt
hanurile
- apare turismul cultural favorizat de apariia primelor universiti: Bologna
(1119), Ravenna (1130), Sorbona (1200), Cambridge (1209), Oxford (1214),
Padova (1222), Neapole (1224), Pisa (1346), Cracovia (1364), Viena (1365), etc.

3.Etapa turismului modern
i contemporan


ntre secolele XV-XVII
ncepnd din secolul XVIII pn n 1950
(etapa revoluiei industriale)
Perioada turismului n mas
a) ntre secolele XV-XVII

ncepe n perioada Renaterii cnd s-au fcut i marile
descoperiri geografice; apar paapoartele
Renaterea reprezint epoca de nnoire social i cultural,
care a avut loc n Europa, la sfritul Evului Mediu, n secolele
al XV-lea i al XVI-lea, caracterizat prin redescoperirea
interesului pentru cultura i arta antichitii clasice.
Renaterea a avut originea n Italia i s-a rspndit apoi n
ntreaga Europ apusean. n acest timp s-au produs profunde
transformri sociale, politice, economice, culturale i
religioase, care au marcat trecerea ctre societatea modern.
Societatea feudal a Evului Mediu cu structur ierarhic rigid,
dominat de economia agrar i sub puternica influen a
Bisericii Catolice a nceput s se destrame. La producerea
acestor fenomene, un rol determinant l-au avut oamenii de
cultur i artitii, nclinai ctre clasicismul greco-roman,
aspirnd la eliberarea spiritual de sub dogmele religioase.

n Europa secolului al XV-lea si al XVI-lea forele de producie sau
dezvoltat vertiginos favorizate de rspndirea i perfecionarea unor realizri
tehnice din antichitate . Noile inovaii aprute , printre care se numr i cele
din transportul maritim cum sunt : construirea de nave cu tonaj superior si a
caravelelor, perfecionarea crmei, busolei si astrolabului . Aceste realizri
tehnice au revoluionat navigaia. n acelai timp a nceput procesul de
formare a capitalului, prin concentrarea unor mari sume de bani in mna
unor oameni bogai . Creterea produciei manufacturiere, si nevoile sporite
ale populaiei oreneti a contribuit la nflorirea comerului . Pentru
facilitarea schimburilor economice se creaz companii comerciale precum
Compania Levantina , Compania rsritean , Compania indiilor ,etc. Pe
msur ce relaiile marfa~bani s-au dezvoltat a aprut o cerin tot mai mare
de aur si argint . n acelai timp preul mirodeniilor, mtsii i pietrelor
preioase aduse din orient a crescut deoarece monopolul acestora era deinut
de arabi aliai cu veneienii si genovezii .
Povetile care circulau in acea perioada despre bogaiile fabuloase ale
Orientului precum si repunerea in circulaie a ipotezei lui Ptolomeu privind
sfericitatea Pamntului mpreuna cu revoluiile tehnice din navigaie au dus
la dorina de gsire a unui nou drum spre Orient .
In anul 1410 in Portugalia se nfiinase prima coal de navigaie. n ea se
nva istoria marinei din timpurile de mai nainte , astronomia , matematica ,
scrierile lui Hiparc si Ptolomeu si se mai studia si o carte din evul mediu
numita Mirabilia Mundi sau Lucrurile minunate ale lumii , n care
Marco Polo (1254-1323) descria cltoria sa n China, de unde s-a ntors cu
nenumrate bogaii. coala aceasta a avut printre elevii si pe Bartolomeo
Diaz si Vasco da Gama .


b) ncepnd din secolul XVIII pn n 1950
(etapa revoluiei industriale)

Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca
manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i
revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii. Apariia
revoluiei industriale a avut ca efect creterea produciei, dezvoltarea
oraelor i a tiinei., creterea numrului de locuitori
revoluie industriala,a implicat progrese in domenii diferite; multe dintre
ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar acionau
convergent asupra economiei, producnd efecte att de spectaculoase nct
puteau fi considerate revoluionare. O serie de invenii i descoperiri au
transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor in industrii
recunoscute pe plan mondial. Noi surse de energie mai ales motorul cu
aburi au fost valorificate. Exploatarea crbunilor a fost combustibilul
acestei revoluii, iar creterea numrului populaiei a asigurat fora de
munc necesar i o pia pentru bunurile produse de industrie.
O revoluie rapid a mijloacelor de transport a dus la scderea costurilor de
transport a materiilor prime i produselor finite, a persoanelor; de
asemenea, revoluia agriculturii a pus capt fricii de foamete i a devenit
posibila susinerea unei populaii n cretere.
n aceast perioad se dezvolt i se diversific cile i
mijloacele de transport, precum i bazele de cazare
Apar primele hoteluri 1816 Rigi, 1823 Arcadron
Apar staiuni balneare Baden Baden, Pyrmont,
Badenweiller (Germania), Bagneres de Luchon, Ax les
Thermes (Frana), Karlovy Vary (Cehia)
Se dezvolt primele activiti cu caracter strict turistic
(cltoria turistic iniiat de Thomas Cook n 1841, st
la baza ageniilor de voiaj
Concomitent, n Frana, Germania, Norvegia, Elveia,
Italia, Suedia apar cluburile de turism-alpinism i
asociaiile de vacan
De la practicarea turismului individual sau n grupuri
mici, se trece la TURISMUL N MAS
Aceast form de turism e practicat prima oar n
Anglia unde au aprut aa numitele holliday(excursii de
vacan) i weekend(excursii de sfrit de sptmn)
KARLOVY VARY
BADEN BADEN
AX les THERMES

Apare reorientarea omului ctre natur
La sfritul secolului XIX se pun bazele
infrastructurii turistice propriu-zise ( aezri cu
funcie turistic pe Coasta de Azur, Nisa, Cannes,
Monte Carlo, Saint Tropez n Frana, San Remo,
Savona, Viarregio in Italia, Torremolinos, Aquillas,
Santiago de Ribera n Spania)
n 1672 apare n Frana primul GHID TURISTIC
ncepnd cu 1910 n unele state se reglementeaz
timpul liber prin apariia concediului pltit i se
generalizeaz paapoartele, deci apar doi factori
care impulsioneaz turismul
MONACO
COASTA DE AZUR
MONTE CARLO
SAINT TROPEZ
c) Perioada turismului n mas

Cauze:
- Scurtarea zilei de munc i a sptmnii de lucru
- Creterea nivelului de trai
- Dezvoltarea cilor i a mijloacelor de transport i
creterea vitezei de deplasare
- Dezvoltarea i diversificarea ofertei turistice
- Creterea nevoii de recreere i recuperare ca urmare a
creterii stressului unei viei urbane
- n 1970 apar Organizaia Mondial a Turismului,
Academia Internaional de Turism, Fereraia
Internaional de Balneologie i Climatologie, precum i
foarte multe firme de turism (Thomas Travel, Travel
Trust, Club Mediteranean, Club Europeen, Inturist,
Cedoc, Ibus, etc.)
PARTICULARITILE
TURISMULUI CONTEMPORAN
1. Creterea caracterului su de mas
2. Creterea razei de deplasare la nivel continental i
intercontinental
3. Turismul devine o ramur de baz a economiei multor
ri receptoare
4. Diversificarea turismului conform cererii
5. Mobilitatea deosebit datorat dezvoltrii i
diversificrii cilor i mijloacelor de transport
6. Accentuarea caracterului social prin atragerea spre
turism i a populaiei cu venituri mici
7. ntinerirea, prin afirmarea turismului de vacan
8. Feminizarea
9. Rentoarcerea la natur
Prof. Zamfira Florentina
Grup colar de Industrie Alimentar
Constana