Sunteți pe pagina 1din 5

China testeaza liberalizarea

economiei Zona Libera


Shanghai
10/01/2013 Add Comment
Duminica s-a deschis oficial zona comerciala libera
Shanghai. Un spatiu economic diferit de economia Chinei, o zona noua in care oficialii chinezi testeaza liberalizarea
economiei. Scopul declarat de Beijing ar fi restructurarea economiei chineze cu ajutorul acestui experiment, in asa fel
incat sa faca fata noilor tendinte ale economiei mondiale.
Asadar, aceasta noua zona libera a adus in prim plan discutiile cu privire la restructurarea economiei Chinei si la
capacitatea ei de adaptare la schimbarile momentului ce se deruleaza cu o rapiditate aproape neomeneasca.
Spatiul economic Shanghai reprezinta astfel o portita pentru investitiile straine. Investitii care, de exemplu, nu sunt
permise atat de usor in economia chineza. O zona in care dobanzile pot fluctua liber pe piata. Pentru ca toate sa
decurga eficient, oficialii chinezi isi doresc un sistem birocratic permisiv.
Practic, China dezvolta principiul zonelor libere lansat prima data in anii 80, cand se deschidea prima Zona Speciala
Economica Shenzhen, in apropiere de Hong Kong. Zona a permis investiile straine, in special cele in industria
prelucratoare care ulterior au beneficiat de avantajul unei forte de munca ieftina.
Se vorbea atunci de o miscare istorica in economia Chinei, de deschidere si de liberalizare, realizata de reformatorul
Deng Xiaoping.
In anul de gratie 2013 reformatorul este actualul premier, Li Keqiang, sustinatorul numarul unu al noii zone, care
spunea la reuniunea Consiliului de Stat ca : Se va acorda prioritate facilitarii accesului la investitii si unei mai mari
deschideri in comertul cu servicii. Am adoptat de asemenea masuri pentru facilitarea comertului exterior si pentru
promovarea cresterii constante a importului si exportului.
Autoritatile de la Beijing au lansat zona ca un laborator pentru transformarile majore din sectorul financiar al tarii :
Zona trebuie sa functioneze ca un camp de testare pentru reforme si o economie deschisa, aceasta experienta poate
fi duplicata si promovata la nivel national, ulterior, a declarat Consiliul de Stat.
Lipsesc totusi detaliile concrete privind reglementarea zonei, detalii care nu vor fi enuntate din start, ci vor fi inserate
treptat, timp de 3 ani cat dureaza perioada de implementare.
Care sunt avantajele zonei libere Shanghai?
Prima intrebare si cea mai fireasca a economistilor, analistilor, a intreprinderilor din China si din intreaga lume
este: Care sunt avantajele zonei libere Shanghai?, acest lucru fiind cu atat mai important cu cat zona economica isi
propune sa deserveasca atat companiile chineze, cat si pe cele straine.
In primul rand exista o lista negativa, ceea ce presupune ca vor fi impuse restrictii pentru anumite sectoare de
activitate, investitiile in anumite industrii fiind interzise. Aceasta abordare aduce in schimb mai multa transparenta si
mai putina birocratie, facand ca afacerile permise sa se desfasoare intr-un mediu onest.
Un alt aspect important de analizat este admiterea unui sistem financiar mai deschis, care ar putea include o
convertabilitatea flexibila a yuanilor si rate ale dobanzilor care pot fluctua liber pe piata. Aici poate aparea o discutie
foarte complicata si complexa despre o astfel de evolutie a sistemului financiar si posibilitatea ca aceasta sa se extinda
in restul Chinei.
Oricum, consecintele acestei flexibilizari si liberalizari, efectuata chiar si cu titlul de experiment vor fi majore, atat
pentru economia Chinei cat si pentru economia mondiala.
Ce inseamna noua zona libera pentru economia chineza?
Vazute ca experimente strategice locale in orase importante, aceste zone libere nu servesc doar ca semnale economice,
ci au o incarcatura mai consistenta. Ele ofera o viziune asupra modificarilor ce vor aparea.
De asemenea, evolutia acestui proiect are o semnificatie aparte. Succesul lui poate impune un nou trend si o noua
evolutie in economia globala, in timp ce, esecul sau poate produce blocarea actualului status quo al economiei, dar mai
ales al filosofiei Chinei despre economie pentru mult timp de aici inainte. Pentru ca totul se desfasoara urmand cu
strictete principiile confucianiste. Incercari mici, treptate, fara un impact major asupra intregului. Daca functioneaza
se merge mai departe. Daca nu, se reintra in carapace. Or, intrarea in carapace ar insemna rigidizarea sistemului
chinez atat economic, dar si social. Nu i-ar mai permite o evolutie fireasca. Aceasta dimensiune are cu siguranta
implicatii globale.
Este asteptat si Congresul Partidului Popular Chinez din noiembrie, Congres care va contine cu siguranta pe agenda si
masuri economice importante.
Revenind la zona free trade Shanghai, bancile straine vor putea, de asemenea, sa penetreze spatiul economic liber,
astfel ca finantarea transfrontaliera ar reduce costurile de finantare ale firmelor chineze. Ar expune bancile locale la
concurenta straina si, in schimb, le-ar oferi o piata de desfacere pentru gasirea de noi clienti externi.
Instrumentele cheie pentru restructurarea economiei chinezesti si pentru plasarea pe calea cresterii sustenabile sunt
considerate a fi convertabilitatea yuanului si ratele liberalizate ale dobanzilor.
Drept urmare Shanghai este apreciat ca un viitor lider financiar din Asia (fara a avea capacitatea de a depasi Hong
Kong), care va creste considerabil influenta Chinei in economia globala si va restructura harta economica asiatica.
Artica este o nou zon de confruntare geopolitic. De curnd, Canada a confirmat c se pregtete s includ Polul
Nord sub propria sa juristicie, ca rspuns la cursa revendicrilor teritoriale fcute de statele cu interese n aceast
zon. Acest lucru va poziiona cu siguran Ottawa mpotriva Moscovei i a preteniilor sale teritoriale. Concurena
pentru resursele arctice, pentru teritorii i pentru dominana rutelor comerciale duce la cretere militarizrii regiunii,
iar scenariul cel mai sumbru ar putea cpta dimensiunea unui conflict n aceast zon. Rusia este interesat n
protecia rutei navale nordice unde tarficul vaselor martime a crescut dar i a noilor noduri ale infrastructurii de petrol
i gaze naturale. Rusia este interesat n protecia rutei navale nordice unde tarficul vaselor martime a crescut dar i a
noilor noduri ale infrastructurii de petrol i gaze naturale. Reprezentantul lui Vladimir Putin pentru regiunea Artic,
ambasadorul Anton Vasiliev, declara deunzi presei canadiene c Moscova se concentreaz pe aprarea vastelor
regiuni nordice, a graniei de peste 20000 de km, care a devenit vulnerabil datorit nclzirii climei. Acum-spunea el
ntr-un interviu- odat cu schimbarea climei gheaa se retrage i noi trebuie s protejm grania de traficul ilegal,
de terorism, de traficul de narcotice i de trecerile ilegale ale frontierei, toate acestea fiind o consecina a noii situaii
climaterice. Nu vedem acolo o militarizarea a zonei. n zona nordic sunt instituii care definesc relaiile dintre
statele angajate: Consiliul Artic, Dimensiunea Nord Europen a UE, Consiliul Nordic i Consiliu Euro-Artic al Mrii
Baren constituit n 1993 cu ajutorul Finlandei, Suediei, Norvegiei i Rusiei i care are o preedinie rotativ
(Danemarca, Islanda i Comisia European sunt de asemenea membre). Canada a iniiat ntlnirile ntre efii aprrii
din statele membre ale Consiliului Artic ncepnd cu aprilie 2012 la Happy Valley-Goose Bay. Ottawa dorete crearea
unui Consiliu Economic Artic pentru a discuta probelemele legate de resursele i de afacerile comerciale n zon. n
disput ntre Canada i Rusia este la ora actual zon submarin, denumit lanul muntos Lomonosov, cuprins ntre
insula canadian Ellesmere i coasta de est a Siberiei. Rusia insist c ea este adevratul propietar pentru c oamenii
de tiin rui au efectuat o misiune n regiune montnd chiar i un steag al Federaie Ruse n acea zon submarin. n
consecin Canada s-a adresat ONU cu cerere de trecere n propietate a 1,2 milioane de kmp n zona artic. Rusia,
Danemarca, Norvegia i SUA au alocate n proprietate 200 de mile nautice de la coastele lor. Canada este n aceiai
situaie. Rusia a fcut o cerere similar n 2001. Conform unor studii americane acolo se gsesc 30% din rezervele de
gaze naturale i 15% din rezervele globale de petrol. i totui zona este una ngheat cu o adncime de 3650 m i
condiii dificile de exploatare. Dar problema este politic, de mndrie naional, i merit toat atenia cancelariilor
implicate. n declaraia sa din 10 decembrie 2013, preedintele Vladimir Putin a cerut armatei ruse ca n 2014 s i
intensifice prezena n regiunea arctic i s i finalizeze dezvoltarea infrastructurii militare. Regiunea Artic a
redevenit un loc de interes strategic pentru Moscova dup ce n era sovietic era marcat de prezena militar prin
baze i instaaii militare de tot felul, retrase din lipsa fondurilor la nceputul anilor 90. Ruta Artic este o alternativ
pe care ruii o iau n calcul la cea a utilizrii Canalului Suez n drumul lor spre i din Asia. Ea este luat n calcul i de
chinezi dar i de japonezi fiind cu peste 4000 de mile marine mai scurt ctre portul olandez Roterdam dect cea
tradiional prin sud. n plan comercial, folosind Ruta Mrii Nordului, ntre Marea Barents i strmtoarea Bering au
tranzitat Oceanul Arctic 71 de nave cu 50 % mai mult dect n anul 2012. Rusia opereaz deja marea majoritate a
sprgtoare de ghea din lume i are pe teritoriu ei din zona artic resurse energetice de aproximativ 8000 miliarde
dolari 45 miliarde de barili de petrol i 23 de trilioane de metri cubi de gaze naturale. Acestea sunt operate de
decenii. Pur i simplu Rusia a fost, alturi de Canada, i va rmne probabil unul dintre cei mai importani utilizatori a
zonei artice i nu va ezita utilizarea forei n pstrarea dreptului. Ministrul rus al Aprarii, Serghei oigu, a indicat
intenia tot mai evident a Federaiei Ruse de militarizare a regiunii. Ca parte a acestui program ambiios, armatei
ruse i revine sarcina de a-i repune n funciune baza militar din Arhipelagul Novosibirsk abandonat n 1993,
dup dizolvarea Uniunii Sovietice i, de asemenea, de a redeschide aerodromuri i porturi n Insulele Noii Siberii. n
luna septembrie 2013, Rusia a anunat c i-a reluat prezena militar n Arctica. Printr-un gest simbolic, 10 nave de
rzboi i alte cteva sprgtoare de ghea cu propulsie nuclear au navigat de-a lungul Rutei Mrii Nordului. Att
Canada ct i Rusia fac exerciii militare periodice n zon. O for de 4100 la 5000 de rangeri a fost echipat pentru
operaiunile artice ncercnd s refac abilitatea operaional n aceast zon, pierdut datorirt operaiunilor din
Afghanistan, dup cum spunea generalul maior Alan Howard, asistentul efulului Statului Major al Trupelor de Uscat
canadiene. Canada o organizat operaiunea naval Nanook unde au participat fregatele HMCS Summerside i HMCS
Fredericton n august 2007. Ruii au efectuat anul trecut un exerciii de asalt cu forele aeropurtate n zona peninsulei
Kola, exerciiu venit imediat dup ce forele speciale rusei au terminat propriile exerciii n zona artic. Exerciiile fac
parte din obiectivul rusesc al Foei 2020, care-i propune ca forele combinate aero-navale i terestre, inclusiv unitile
de grniceri i Garda de Cost, s participe la fora militar consolidat, creat pentru a proteja zonele economice
ruseti din Artica. Desigur, de departe, cel mai important proiect n acest context l constituie crearea unei structuri
speciale militare Grupul armat al Arcticii, care s apere interesele Rusiei n regiune. Rusia are deja infrastructura de
baz creat prin Flota de Nord cu cartierul general la Severomorsk. Ruii au prevzut crearea a dou noi brigzi de
infanterie pentru zonele artice i ntrirea prezenei aeriane prin plasarea de avione MIG-31 cu raz lung de
interceptare la baza Rogachevo pe insula Novaya Zemlya. Ministrul rus oigu a declarat c vor fi reabilitate cel puin
apte aerodromuri militare n partea continental a Cercului Arctic. Dei are proiecte importante pe mas, Rusia are
probleme financiare n a le ndeplini. Competiia militar este n plin desfurare. Norvegia, un alt stat cu litoral la
Marea Nordului i implicit la zona Artic, a intrat i ea n aceast competiie militar. Ministerul Aprrii din Norvegia
a creat un batalion artic. Pentru SUA, conform Institutului de Cercetri pentru Pace de la Stockholm, Artica joac un
rol minor n strategia de securitate militar. Washingtonul continu s menin o for militar considerabil n zon
dar ea este n general folosit pentru protecia atibalistic a teritoriului american. Coasta de Gard are cteva avioane
de cercetare la baza de pe insula Kodiak, acestea fiind pregtite pentru operaiuni artice. n zona Artic, Marea Baren,
este locul cu cele mai mari zcmite de gaze naturale, loc n care companii precum Gazprom sau Eni i-au dat mna s
exploateze aceste resusrse dar i cu cea mai mare densitate de submarine nucleare i nave militare. Marea Baren este
o mare ce aparine Oceanului Arctic, situat la nord de Norvegia i Rusia. nainte de 1940, acces la Marea Baren avea
i Finlanda, ns URSS a ocupat abuziv fia Finlandei, inclusiv oraul-port finlandez, Petsamo. Tot acolo zona mrii
ngheate de nord se nvecineaz cu Marea Alb, legat cu un canal navigabil de Marea Baltiic, unde ruii construiesc
noile submarine atomice. Submarinul Vladimir Monomakh a fost realizat la Sevmash, cel mai mare santier de
construcii navale din Rusia de la Severodvinsk, aflat pe malul Marii Albe. Ucigaul tacut, cum mai este denumit, este
cel mai recent submarin nuclear al flotei Rusiei i a fost dotat cu un nou sistem de rachete Bulava (numarul lor variaza
ntre 16 i 20). Primul submarin din cadrul proiectului Borei a costat 770 milioane de dolari. Cele trei submarine
produse pn acum reprezint fora flotei ruseti, iar proiectul Borei este cel mai scump realizat vreodata n Rusia.
Marea Baren este i locul de unde Rusia i testeaz rachetele balistice cu baza pe submarinele atomice. Guvernul
Statelor Unite investigheaza ncalcarea de catre Rusia a Tratatului privind eliminarea rachetelor cu raza scurta i
medie din anul 1987. Americanii i-au avertizat partenerii din NATO, iar Rusia a raspuns ridicnd problema retragerii
unilaterale din tratat, pe care-l considera depait (RS-26 sunt destinate s umple golul lasat n potenialul militar al
Rusiei, ca urmare a limitarii impuse de tratat). Disputa dintre Oslo i Moscova pentru zonele economice artice a
crescut importana geopolitic a regiunii. Cei doi minitri de externe Sergei Lavrov din Rusia i Borge Brende din
Norvegia s-au ntlnit la nceputul anului i au discutat colaborarea n zona Mrii Baren. Agenda s-a pliat pe
potenialul energetic i comercial al zonei. Regiunea Marii Baren mrginete rmul Norvegiei, Suediei i Rusiei i are
o suprafa egal cu a Poloniei, Germaniei, Olandei, Belgiei, Franei i Spaniei la un loc cu o populaie de 5,2 milionae
de locuitori. Rusia deine cel mai mare teritoriu i cele mai mari orae din zon. Istoria zonei este una de confruntare
ntre Occident i Rusia n special pentru traficul naval ctre Asia controlat de avanposturile ruseti de-a lungul
timpului (Arkhangelsk a fost fondat de Ivan cel Groaznic i dezvoltat de Petru cel Mare). n cel de-al Doilea Rzboi
Mondial teritoriul a fost unul de confruntarea ntre Germania hitlerist i Rusia sovietic iar n timpul Rzboiul Rece
zona de confruntarea ntre sovietici i occidentali. Aici acum Rusia i Norvegia sunt principalii actori. Norvegia este un
membru NATO i un partener al rilor nordice dar i un colaborator al ruilor n domeniul energiei, cu care au
ncheiat n 2011 o disput de peste 40 de ani asupra unei zone din Marea Baren. Rusia are acum acces la tehnologia
norvegian de extracie a zcmintelor de petrol. Cooperarea ntre Compania Norway Stanoil i companiile ruseti
Gazprom i Rosneft este n plin derulare. n zon nu numai petrolul sau gazele sunt importante ci i fierul,
diamantele, nikelul, bauxita, aurul i crbunele. Zcmitele din zon au dezvoltat i o infrastructur de transport
corespunztoare ceea ce va face ca porturile din zon s devin foarte importante. Conform statisticilor porturile
norvegiene au manipula 41 de milioane de tone spre deosebire de cele ruseti (Murmansk i Arkhangelsk) cu 37
milioane tone. Rosneft ncerc s construiasc un terminal la Murmansk pentru operaiunile artice. Datorit
independenei energetice a Norvegiei i a Fondului Suveran construit pe baza resurselor finaciare acumulate din
gazela naturale i petrol, Oslo nu poate fi antajat de Moscova i este singura soluie de negociere direct n zona
Artic pentru UE cu Rusia. Pe msur ce nclzirea global va afecta tot mai mult regiunea Arcticii, apariia unei
multitudini de actori din nord i din alte regiuni va deveni o caracteristic. Vom avea scenarii de la impunerea
intereselor dominante la competiia militar sau la cooperarea pentru folosirea resurselor. Ct i cum, din fiecare,
rmne de vzut.