1

EUROPA

Europa este penultimul continent din punctul de vedere al suprafetei (10 170 340 km
2
,
respectiv 7,05% din uscatul planetei) si al treilea din punctul de vedere demografic (peste 700
mil. locuitori, dar numai 12,5% din populatia Globului).

1. Limite si asezare geografica
Europa este situata in intregime in emisfera nordica, uscatul continental fiind incadrat
latitudinal intre 36 (Punta Marroqui) si 71 08 (Capul Nord Nordkinn), iar longitudinal intre
9 34 longitudine vestica (Capul Roca Cabo da Roca) si 6730 longitudine estica (nord-vestul
Muntilor Ural). Daca se au in vedere extremitatile insulare, atunci in nord se ajunge la 8149
latitudine (Capul Figeli in Arhipelagul Franz Joseph),iar in vest pana la 2430 longitudine vestica
(Bjargtangar, Islanda).
Continentul european este incadrat de Oceanul Arctic in nord, de Oceanul Atlantic in vest,
de Marea Mediterana in sud, de Muntii Ural in est si de Muntii Caucaz in sud-est. Distantele
dintre extremitatile continentului sunt de circa 4 000 km de la nord la sud si peste 5 000 km de
la vest la est.


2. Tarmuri
a. Tipuri :
rmurile europene sunt variate ca aspect i complexe ca genez:
rmuri nalte:
* rmuri glaciare (acoperite cu ghea) Spitzbergen, Franz Josef, Novaia Zemlia;
* rmuri de abraziune (rmuri erodate intens de valuri, cu nlime variat i abrupturi;n
cadrul rmurilor de abraziune se remarc:
- rmul dalmatic specific Pen Balcanice n Croaia i Iugoslavia; carcacterizat prin
coaste nalte, abrupte, nsoite de insule alungite, paralele cu rmul, separate de acestea prin
canale i gofuri;
- rmul cu fiorduri specific inuturilor nord-atlantice i arctice ca urmare a aciunii
conjugate dintre masa ghearului i a apei oceanice, au aspect de golfuri care ptrund ramificat
n interiorul uscatului, prin invadarea vilor glaciare adnci rezultqte n urma topirii ghearilor
arctici; sunt specifice Islandei, Norvegiei (Sogne Fjord, Stavanger Fjord, Oslo Fjord etc), nordului
Irlandei, nordului Scoiei);
- rmul cu rias este caracteristic regiunilor cu masive montane vechi (hercinice) sau
podiuri uor nlate i care sunt fragmentate de vi adnci. La flux gurile de vrsare devin
golfuri, iar la reflux, plaje strbtute de ruri cu ap puin i este specific nord-vestului Pen.
Iberice;
- rmul cu scharen este caracteristic Mrii Baltice, cuprinznd insulele din
apropiere, cu stnci subacvatice i emerse, asociate cu strmtori;
2


rmuri joase:
* rmuri de acumulare (joase, ntinse, fcnd trecerea lin spre selful continental al
bazinelor oceanice).n cadrul rmurilor de acumulare se identific:
- rmul cu watt, specific coastelor M. Nordului (Danemarca, Germania, Olanda);
- rmul cu plaje i cordoane litorale (pe unele poriuni ale litoralului Mrii Baltice din
Polonia, Letonia, Estonia, Lituania), cunoscut ca i rm cu Nehrungen;
- rmul cu lagune apare pe unele poriuni din Islanda, M. Baltic, M. Nordului, M.
Adriatic i M. Neagr;
- rmul cu delt cum este cel de la gura de vrsare a fluviilor Volga, Dunre, Ural,
Peciora, Vistiula, Rin, Ebru, Rhone, Pad, Tibru.
* rmul vulcanic este specific insulelor Lipari, Elba, Capri, Stromboli, Santorin, Rodos i
altele;
* rmul cu limane (pe litoralul M. Negre);
* rmul cu estuare specific litoralului maritim cu amplitudini majore ale mareelor (la Oc.
Atlantic i la Oc. Arctic gurile de vrsare ale Tamisei Senei, Loarei, Garonnei).

b. Articulatiile tarmurilor
Europa se articuleaz la Marea Mediteran prin Pen Balcanic i Pen Peloponez (desprite
de Canalul Corint), Peninsula Italic (desprit de Sicilia prin Str. Messina) i Pen Iberic
(desprit de nordul Africii prin Str. Gibraltar 38 km). La Mediterana se remarc un ntreg
complex de insule, att n bazinul vestic (Arh. Baleare I. Mallorca, I. Menorca, I. Ibiza) ct i
central (I. Corsica, I. Sardinia, Sicilia, I, Malta, I. Gozo, I. Panteleria, I-le Ligurice, I. Elba i alte
numeroase insule vulcanice cum ar fi insula vulcan Stromboli) ct i cel estic, att la M.
Adriatic, Mediterana Estic dar i n Marea Egee. (I-le ionice, I-le Dalmate, Arh. Ciclade, Arh.
Sporade, I. Creta, I. Rodos, I. Cipru, I. Santorin etc.). De asemenea, rmul Mediteranei este
scldat i n dou peninsule mai importante dar mult mai mici n comparaie cu cele trei mai
cunoscute (Pen. Istria i Pen. Calcidic).
rmurile sud-estice ale Europei, ca articulaii euro-asiatice i au configuraia prin str.
Dardanele n M. Marmara, prin str. Bosfor n M. Neagr i prin str. Kerci n M. Azov. ntre M.
Azov i M. Neagr se afl Pen. Crimeea, legat de continent prin Istmul Perekop (6 km, cel mai
ngust istm european).
Faada atlantic a articulaiilor europene se demarc printr-o serie de peninsule, golfuri i
insule cum ar fi G. Biscaya, Pen. Bretagne, Pen. Iutlanda. Rmi a vechii mri cu Yoldia
(Marea Baltic cu golfurile Botnic i Finic) este legat de Marea Nordului prin strmtorile
Skagerrat i Kattegat i care, la rndul lor, despart Pen Iutlanda i I. Seeland de Pen.
Scandinaviei (cea mai ntins peninsul european 800.000 km).
Remarcm n M. Baltic o serie de insulie joase, acoperite cu depozite glaciare printre care
cele mai importante sunt I. Oland, I. Gothland, I. Aland.
La Oceanul Atlantic se afl i cele mai ntinse insule europene, cum sunt cele ale Arh.
Britanic (I. Great Britain, I. Eyre, I-le Orkney, I-le Hebride, I-le Channel, I-le Shetland, I. Man), iar
n Atlanticul de Nord, I. Islanda I. Jan-Mayen, Arh. Faeroe (Faeroerne).
Tot n apele nordice se afl Arh. Svalbard (Spitzbergen) cea mai nordic baz naval
N.A.T.O.
3

Marea Britanie este desprit de Europa prin M. Mnecii (La Manche fr. i Channel
engl.) i Str. Calais(Pas-de-Calais).
La Oc. Arctic, rmurile europene se afl la Marea Alb i M. Barents, desprite de Pen.
Kola. La M. Barents se afl I. Kanin, iar n extremitatea nordic a pmnturilor arctice se afl
inutul ngheat al Arh. Franz Josef. Tot la OC. Arctic remarcm Arh. Novaia Zemlia, ca o
prelungire a vechiului sistem montan hercinic nlat pentru a reliefa Uralul.


3. Relieful
Europa se desfasoara de la 0 m pana la aproape 5 000 m in partea vestica (4 807 in Vf. Mont
Blanc) si peste 5 600 m la granita cu Asia, in Muntii Caucaz (5 642 m in Vf. Elbrus). In Olanda,
prin indiguiri, desecari, o parte din fostul golf Zuider Zee a devenit uscat, aflat, de fapt, la 10-23
m sub nivelul Marii Nordului.
Aproape 85% din relieful european este de campii si podisuri joase (sub 500 m altitudine),
concentrate in centru si est. Sistemele montane si dealurile inalte (cca 15%) se afla in nord-vest,
in sudul peninsular si in partea centrala.

a. Munti apartin unor sisteme formate in 3 etape distincte :
o La inceputul paleozoicului : masivele din roci cristaline caledoniene din Scandinavia, Scotia
si Tara Galilor, Irlanta etc., fragmentate tectonic in blocuri ridicate ulterior la inaltimi
cuprinse intre 300 si 2500 m (maxim in Alpii Scandinaviei)
o La finalul paleozoicului : sistemul hercinic, reprezentat in prezent de munti josi si de
podisuri (roci cristaline si magmatice) desfasurate, fragmentar, din Peninsula Iberica si
Franta (in Masivul Central si Bretagne), prin centrul Europe pana in Rusia (lantul montan
Ural) ; in Romania se afla in muntii Macin.
o De la finalul mezozoicului si in neozoic: sirul montan Pirinei-Alpi-Carpati-Balcani, din care se
desprind lanturi de masive in peninsule; alcatuiti din roci cristaline, sedimentare(calcare si
flis), vulcanice.

b. Dealuri si podisuri desfasurate dominant in centrul si estul Europei; au inaltimi
au inaltimi de 300-800 m si origine variata: unitati din rogi magmatice sau cristaline foarte vechi
in Ucraina(Pod. Podolic), Rusia(Pod. Volgii, Pod Valdei, Pod. Rusiei Centrale), Germania,
Cehia(Pod. Moraviei), Finlanda, Suedia(pod. Suediei) etc.; masive izolate si acoperite partial de
roci sedimentare recente in Rusia, Polonia, Ungaria; dealuri rezultate din fragmentarea
podisurilor situate la marginea muntilor.

c. Campii relieful de campie ocupa peste 50% din Europa, avand altitudini sub
250 m. Campiile pot fi de mai multe feluri:
o Campii pe structuri vechi (Campia Europei de Est, Campia Finlandei) acestea au un
relief asemanator dealurilor
o Campii formate prin acumularea unor materiale transportate de ghetarii care au existat
in nordul Europei (se numesc campii de acumulare glaciara, cum ar fi Campia Nord Europeana)
o Campii litorale (spre Oceanul Atlantic, in nordul Marii Negre si in jurul Marii Caspice)
4

o Campii umplute cu materiale depuse de rauri, denumite campii de acumulare fluviala
(Campia Romana, Campia Panonica, Campia Padului).


4.Clima
Europa se desfasoara in cea mai mare parte in zona de clima temperata si doar in partea
nordica in zona de clima rece.
Factorii genetici de ordin general sunt radiatia solara globala si circulatia maselor de aer.
Primul, cu rol esential in distributia regimului caldurii, al doilea determinat de pozitia geografica
a continentului pe Glob, situeaza Europa in spatiul de actiune dinamica a vanrutilor de vest si al
celor polare.
Ponderea acestora este variabila atat ca durata, cat si ca extensie spatiala, ceea ce a condus
la diferentierea de climate diversificate de factorii regionali (desfasurarea lanturilor montane,
pozitia bazinelor marine, curentii oceanici etc.).
a. Tipuri de climat
Climat subpolar la latitudini mai mari de Cercul Polar, unde se manifesta circulatia
vanturilor polare; cca 5-6 luni sunt temperaturi medii negative; valorile de vara sunt cuprinse
intre 10 si 15 C ; precipitatii de 500-800 mm/an, dominant sub forma de zapada.
Climat temperat oceanic este caracteristic Europei de Vest(intre 40 si 70 latitudine),
supusa unei circulatii permanente a maselor de aer vestice, umede, racoroase. Nuantarile sunt
determinate de diferenta, marimea radiatiei solare, de influenta termica a Curentului Golfului
in partea nordica si de desfasurarea lanturilor montane. Mediile temperaturilor lunare scad de
la sud la nord, in sezonul rece de la 8C la -1C, iar in cel cald de la 22C la 15C ; precipitatiile
medii anuale scad de la peste 1 000mm la 800-900 mm, dar cu o repartitie lunara apropiata
cantitativ.
Climat temperat continental este specific regiunilor de la est de Polonia si Romaia
aflate sub influenta directa a maselor de aer nordice si est-continentale. Este rece si umed in
nord (500mm) si mai cald si arid in sud (200-300mm).
Climatul subtropical cuprinde sudul peninsular, unde circulatia vestica se imbina cu
cea din nordul african si de pe Marea Mediterana. Doua sezoane (iarna racoroasa si umeda si
vara foarte calda), intre care trecerea este scurta. Temperaturile medii lunare sunt in jur de
10C iarna si peste 25C vara; precipitatiile anuale de 600-900 mm (dominant in octombrie si
aprilie).

b. Temperatura - temperatura medie anual scade de la S la N (35 la 71
latitudine Nordic) izoterme medii anuale cu valori de : 20C ; 15C; 10C; 5C; 0C; - 5C.
c. Precipitatii - precipitaiile scad de la V (1000mm/an) la E (500mm/an) si cresc o
data cu altitudinea
d. Vanturi circulatia maselor de aer este influentata de dezvoltarea si evolutia
unor centri de presiune(maxima si minima) situati in afara continentului sau pe marginile
acestuia (Anticiclonul Azorelor, Depresiunea Islandeza, Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul
Siberian, in sezonul rece, si Depresiunea central-asiatica, in sezonul de vara). Raporturile
dintre acestea determina deplasarea pe continent a unor mase de aer diferite (polare foarte
reci si relatic uscate ; atlantice racoroase si umede; mediteraneene/nord-africane calde si
5

umede; continentale, care sezonier pot fi reci sau calde, dar uscate), de unde regimuri
diversificate in regimul precipitatiilor, temperaturilor etc.


5.Hidrografia
a. Fluviile fluviile Europei se varsa prin delte (Dunarea, Volga, Padul, Tibrul, Rhonul,
Rhinul, Vistula etc.), estuare (Elba, Tamisa), dar si in limane sau lagune (nord-vestul Marii
Negre).
Fluviile Europei:
NR.CRT NUMELE LUNGIME(km) IZVOR VARSARE
1. Volga 3.692 Podisul
Valdai(Rusia)
Marea
Caspica
2. Dunarea 2.860 Muntii Padurea
Neagra(Germania)
Marea Neagra
(Romania)
3. Ural 2.428 Muntii Ural
(Rusia)
Marea Caspica
(Kazahstan)
4. Nipru 2.290 Regiunea Novgorod
Pod. Central Rus
Marea Neagra
5. Don 1.950 Tula, Rusia Golful Taganrog ,
Marea Azov
6. Peciora 1.809 Nordul Muntilor
Ural
Golful Peciora,
Marea Barents
7. Nistru 1.362 Carpatii Padurosi ,
Ucraina
Marea Neagra
8.

Rin

1.230

Masivul Gotthard,
Elvetia
Marea Nordului

9.

Elba

1.091

Muntii Karkonosze,
Cehia
Marea Nordului


b. Lacurile
In Europa exista foarte multe lacuri, au o repartitiel neuniforma si o geneza a depresiunii
lacustre variata. Sunt lacuri de origine:
tectonica Marea Caspica, rest din marea sarmatica, 371 000 km
2
, 980 m
adancime maxima; Ladoga, Onega etc.)
glaciara in Peninsula Scandinava numai in Finlanda sunt peste 55 000
(Saimaa cel mai mare din Finlanda)- nordul Campiei Germano Poloneze si al Marii Campii
Ruse(L. Ribinsk), muntii Alpi, Carpati etc.
vulcanica in Peninsula Italica (Bolsena, Albano), in Masivul Central Francez
(Nemi), in Muntii Carpati (Sf. Ana) etc.
carstica in Alpi, Dalmatia
lagune,limane in nord-vestul Marii Negre, sudul Frantei etc.
de baraj natural sau antropic ultimele fiind doarte numeroase mai ales in
Rusia, Norvedia, Elvetia, Austria, Romania etc.
6


6. Vegetatia si fauna
Diversitatea conditiilor climatice si a reliefului a determinat, pe fondul evolutiei cuaternare
a sistemelor naturale din Europa, gruparea actuala a formatiunilor vegetale si a asociatiilor
faunistice, precum si a solurilor. Acestea au o dubla desfasurare: latitudinala (zone
biopedogeografice) si altitudinala in munti, ca fasii care se succed altimetric (etaje
biopedogeografice).
Zone de vegetatie
Zona de tundra ocupa insulele arctice si nordul continentului pana aproape de Cercul Polar
(Islanda,nordul Scandinaviei si al Campiei Europei de Est). Ca forme de vegetatie, sunt prezente
: asociatii de muschi, licheni si arbusti (mesteacanul pitic, salcii pitice, ienupar pitic etc.), iar din
animale : renul, vulpea polara, gainusa polara, ciuful alb etc. Solurile sunt slab formate.
Zona de taiga (paduri de conifere) are o dezvoltare larga(pana la latitudinea de circa 50),
fiind reprezentata de paduri de molid, pin, brad, zada, mesteacan, in care vietuiesc numeroase
mamifere (ursul, lupul, vulpea, hermelina, elanul etc.) si pasari; solurile sunt din clasa
podzolurilor.
Zona nemorala (paduri de foioase) are o mare extindere in partea central-vestica a
continentului, dar si in peninsule. Este formata dominant din 2 tipuri: padurile de fag (pe
terenurile mai umede si racoroase; spre est se imbina cu carpenul) si de stejar (la sud, necesita
temperaturi mai mari si mai putin umezeala). Alaturi de acestea exista specii de tei, frasin,
artar, ulm etc, numerosi arbusti si multe ierburi. In aceste paduri traiesc cerbi, caprioare, lupi,
vulpi, mistreti, jderi etc., dintre mamifere, apoi multe pasari, insecte etc. Tipurile de sol apartin
claselor de luvisoluri si cambisoluri.
Zonele de silvostepa si stepa sunt caracteristice regiunilor cu climat secetos din estul
continentului. Prima face trecerea e la paduri (specii de stejar termofil, frasin, tei etc., diversi
arbusti) la ierburi xerofile si mezofile (rezistente la uscaciune).
Stepa incepe din estul Romaniei si se extinde prin nordul Marii Negre pana dincolo de Volga;
exista ierburi (colilie, pelin, paius etc.), putini arbusti, iar dintre animale predonima rozatoarele.
Solurile apartin clasei cernoziomurilor. Aproape in intregime terenurile au fost preluate in
agricultura, din vegetatia initiala ramanand doar petice.
Zona subtropicala (mediteraneana) se afla in sudul Europei, in peninsule (pana la 500 m
altutudine) si in insulele Mediteranei. Vegetatia de padure (redusa ca intindere) este alcatuita
din stejar vesnic verde, stejar de pluta, pini etc., iar arbustii din tufarisuri de maquis(Franta),
gariga, frigana (Grecia), etc. Exista o fauna caracteristica, cu multe specii termofile (broasca
testoasa, serpi, scorpioni etc.). Este specific solul terra rosa.


7.Solurile
Formarea si tipul de sol depind de vegetatie, fauna, clima, roca, relies, precum si de timp.
Solul este o parte foarte complexa si sensibila a invelisului geografic.
Solurile urmeaza in principal zonele de clima si de vegetatie. Astfel, in Europa intalnim, de la
nord la sud:
In tundra, soluri subtiri, rezultate din dezagregarea rocilor, care se dezvolta pe un
substrat permanent inghetat si sunt denumite spodosoluri (soluri podzolice).
7

In taiga sunt soluri de acelasi fel (podzoluri) si, pe mari intinderi, turbarii (regiuni
mlastinoase, bogate in vegetatie, de unde se formeaza turba, varietate de crbune inferior,
format prin carbonizarea parial a unor resturi de plante de mlatin i folosit mai ales drept
combustibil).
In zona padurilor de foioase exista soluri brune, cenusii si soluri argiloase bogate in
humus (substante organice).
In stepa si silvostepa se dezvolta un sol cu o fertilitate deosebita, numit cernoziom;
acesta ocupa suprafete intinse in Ucraina, Federatia Rusa si Romania.
In zona mediteraneeana exista soluri roscate-castanii si terra rosa (pe substrat calcaros).


8.Resurse naturale
a. de suprafata Padurile. Desi este continentul cel mai puternic modificat de om, Europa
pastreaza, inca, mari suprafete forestiere. Ponderea padurilor in totalul intinderii continentului
este de circa 30%, fiind astfel identica celei de pe intreaga planeta. Intinse suprafete forestiere
au:
- Rusia, cea mai impadurita tara de pe glob, inclusiv partea asiatica;
- Tarile scandinave, indeosebi Suedia si Finlanda;
- Tarile care cuprind intinse spatii montane sau colinare inalte: Spania,
Franta, Germania, Austria, Elvetia, Romania.
In anumite zone ale Europei se mentin intinse suprafete ocupate de pasuni indeosebi
in Europa Nordica, Rusia si tarile cu regiuni montane (Germania, Franta, Spania, Cehia, Austria,
Elvetia s.a.)
b. de subsol distributia lor este dependenta de structurile geologice in care s-au format
in diferite perioade de timp. In acest sens pot fi separate:
- unitati care precumpanesc rezerve de minereuri de fier in Muntii Ural si
Peninsula Crimeea, in nordul Norvegiei, in bazinul francez Lorena etc.)
- minereuri neferoase in muntii Oas , Gutai ,Metaliferi in Romaina,
Scandinavia etc.
- zacaminte de petrol si gaze in Marea Nordului, Marea Caspica si
campiile limitrofe, Subcarpatii si Campia Romana, DCT, Marea Neagra in nord-vest, Campia
Rusa in bazinul Peciora etc.
- bazine carbonifere in Ural, Wales, Northumberland, Ruhr, Silezia,
Asturia, Depresiunea Petrosani, Podisul Getic
- cariere de granit, bazalt, andezite, marmura in Italia, Grecia, Romania
- zacaminte de sare in Romania, Austria, Polonia, Germania, Marea
Britanie, Spania s.a.)
- bauxita in Spania, Ungaria, Grecia, Croatia etc.
- sulf in Italia





8



9. Statele Europei si capitalele lor
- Albania - Tirana
- Andorra - Andorra la Vella
- Austria - Viena
- Belarus - Minsk
- Belgia - Bruxelles
- Bosnia i Heregovina -Sarajevo
- Bulgaria - Sofia
- Croaia - Zagreb
- Cipru - Nicosia
- Cehia - Praga
- Danemarca -Copenhaga
- Elveia - Berna
- Estonia - Tallinn
- Finlanda - Helsinki
- Frana Paris
- Georgia - Tblisi
- Germania - Berlin
- Grecia - Atena
- Islanda - Reykjavik
- Irlanda - Dublin
- Italia - Roma
- Letonia - Riga
- Liechtenstein - Vaduz
- Lituania - Vilnius
- Luxemburg - Luxemburg
- Macedonia - Skopje
- Malta - Valletta
- Moldova - Chiinu
- Monaco - Monaco
- Muntenegru - Podgorica
- Norvegia - Oslo
- Olanda - Amsterdam (oficial), Haga (administrativ)
- Polonia - Varovia
- Portugalia - Lisabona
- Romnia - Bucureti
- Rusia - Moscova
- San Marino - San Marino
- Serbia - Belgrad
- Slovacia - Bratislava
- Slovenia - Ljubljana
- Spania - Madrid
- Suedia - Stockholm
- Turcia - Ankara
- Ucraina Kiev
- Ungaria - Budapesta
- Regatul Unit - Londra
- Vatican - Vatican