Chestionarul de interese Holland

Teoria personalitatii a lui John Holland, este la ora actuala una din teoriile care suscita un deosebit
interes. Holland considera ca alegerile vocationale constitue o exprimare a personalitatii, iar mediile de
munca, la fel ca si personalitatile, pot fi structurate in categorii bine determinate si definite. El afirma ca:
1. Alegerea profesie repreinta o expresie a personalitatii
!. "nventarele de interese sunt inventare ale personalitatii
#. $tereotipurile vocationale au implicatiipsihologice si intelesuri sociologice
%. &embrii unui aceluiasi domeniu de activitate au personalitati similare, precum si istorii
similare ale devoltarii personalitatii
'. "ndiviii unui grup vocational, avnd personalitati similare, vor raspunde in multe situatii
si la multe probleme, in mod similar punndu(si amprenta asupra mediului de munca, dndu(i acestuia
anumite caracteristici
). $atisfactia vocationala, stabilitatea si realiarea in profesie depind de congruenta dintre
propria personalitate si mediul in care lucreaa
J. Holland a*unge la urmatoarele concluii:
( in cultura noastra, ma*oritatea oamenilor pot fi impartiti in sase tipuri+ realist, intelectual, social,
conventional, intreprinator si artistic
( $unt sase categorii de medii de munca: realist, intelectual, social, conventional, intreprinator si
artistic
( ,amenii cauta medii si vocatii care sa le permita sa(si exercitee deprinderile si aptitudinile, sa(si
exprime atitudinile si valorile, sa reolve probleme sau sa *oace roluri agreabile si sa le ocoleasca pe cele
deagreabile
( Comportamentul unei persoane poate fi explicat prin interactiunea personalitatii sale cu mediul
incon*urator.
-reentam in cele ce urmeaa, cele sase tipuri de pesonalitate:
1. Tipul REALIST . motor / ( ii plac activitatile care impun forta fiica+ este agresiv, are o organiare
motorie buna+ nu are deprinderi verbale si interpersonale+ prefera sa reolve problemele concrete si nu pe
cele abstracte+ este nesociabil.
-referintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor,
instrumentelor, masinilor.
Achiitioneaa competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.
ii displac activitatile sociale si educationale.
!. Tipul INTELECTUAL . investigativ / 0 este orientat in sarcina, gndeste problemele+ incearca sa
inteleaga si sa organiee lumea+ ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive+ este orientat spre
abstract.
-referintele sale se orienteaa spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fiice,
biologice si culturale.
Achiitioneaa competente stiintifice si matematice.
ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.
#. Tipul ARTISTIC . estetic / 0 prefera relationarea personala indirecta printr(o autoexprimare proprie
mediului artistic.
-referintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea
forme artistice noi.
Achiitioneaa competente artistice in domeniul muical, lingvistic, al artelor plastice, literar.
ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematiate, de afaceri.
%.Tipul SOCIAL . de sustinere / 0 alege roluri de predare si terapeutice+ ii plac lucrurile sigure+ are
deprinderi verbale si interpersonale+ este orientat social+ accepta impulsurile feminine.
-referintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, devoltarea, gri*a
pentru alte persoane.
Achiitioneaa competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.
ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utiliarea de materiale siAsau masiniAunelte de
lucru.
' Tipul iNTREPRINZ|TOR .persuasiv/ 0 prefera utiliarea deprinderilor sale verbale in situatii care(i
furnieaa ocaii de vnare, de dominare, de conducere a altora.
-refera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organiatorice sau
financiare.
Achiitioneaa competente de lider, de persuasiune,de realtionare interpersonala.
). Tipul CONVENTIONAL .conformist/ 0 are o structura verbala,
prefera activitatile in care se utilieaa cifrele+ alege rolurile de subordonat+ isi realieaa scopurile prin
conformism+ este loial puterii.
-refera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematiate a datelor, organind informatiile
scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organiationale sau financiare.
" displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.
J. Holland face o transpunere grafica a celor sase tipuri de personalitate sub forma unui hexagon, in
care fiecare punct de legatura dintre doua laturi, repreinta un tip de personalitate. in urmatoarea ordine:
( realist
( intelectual
( artistic
( social
( intreprinator
( conventional

El considera ca daca o persoana nu are posibilitatea de a(si desfasura activitatea conform propriei
personalitati, alegerile sale trebuie sa se indrepte spre domeniile invecinate, cele mai putin indicate ocupatii
aflndu(se in coltul diametral opus al hexagonului. 1e exemplu, daca un individ o personalitate de tip social,
se poate afirma ca+
( cu ct interesele sociale cresc, descresc interesele realiste. 2ealistul se afla la polul opus socialului, iar
prin desenarea liniilor care unesc toate celelalte interesecu cele sociale se vede foarte clar aceasta departare
de interese a celor doua tipuri de personalitate.
( ariile de interese cela mai apropiate socialului, ar putea constitui alte prioritati de interese pentru
individ . artistic si intreprinator /
( ariile de interese mai indepartate . conventional si intelectual / sunt arii cu interese mai scaute, iar
realistul contine cele mai scaute interese.
Holland afirma ca pentru orice tip de personalitate, ocupatia care contine caracteristici congruente tipului
respectiv de personalitate ii ofera individului o satisfactie potentiala. Astfel ca, daca luam exemplul dat
anterior, constatam ca o persoana care are interese sociale , ea va fii satisfacuta intr(o activitate care contine
factori sociali. , metoda buna de predictie a succesului profesional este cea prin care se face o identificare
obiectiva a trasaturilor individului cu cerintele cerute entru succes intr!o rofesie si, deci, o potrivire
intre individ 0 activitate. Holland sugereaa ca, cu ct ne creste interesul pentru o anumite preferinte
specifice, cu att descreste interesul pentru lucrurile care ne displac, iar ocupatiile care contin sau sunt strns
legate de preferintele noastre conduc la un succes mai amre dect acelea care contin foarte putine din
problematicile noastre.

PRELUCRAREA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR
-rimul lucru care trebuie facut este sa adunati, pe verticala, toate punctele inscrise in fiecare din
cele sase coloane. 3iecare coloana corespunde unui anumit tip de personalitate, dupa cum urmeaa:
1. 2EA4"$T
!. "56E$T"7AT,2
#. A2T"$T"C
%. $,C"A4
'. i5T2E-2"58AT,2
). C,56E5T",5A4
in calcularea codului pot aparea mai multe variante, in functie de punctele totaliate . scorurile / obtinute pe
verticala, la cele sase coloane:
Varianta A"
Codul poate fi format din combinatia a doua scoruricu puncta*ele cele mai mari, din cele sase trecute la
rubrica T,TA4 -95CTE.
1e exemplu:
( cel mai mare puncta* este in coloana ', . de ex. %# /
( puncta*ul imediat inferior se gaseste in coloana %, .de ex. #) /
codul va fi:
( i5T2E-2"58AT,2 0 $,C"A4

Varianta #"

1aca ! sau # domenii de interes pentru cariera au acelasi scor $a%i$ si se situeaa pe primul loc, veti trece
toate domeniile in casutele de mai *os. . daca sunt mai mult de trei domenii egale, trebuie refacut
chestionarul, deoarece reultatele nu vor fi semnificative /:
1e exemplu, daca avem scoruri egale la coloanele % si ), veti scrie:

$,C"A4 "5T2E-2"58:T,2
si veti avea in aceasta situatie, ! combinatii de coduri:
( $,C"A4 ( "5T2E-2"58AT,2
( "5T2E-2"58AT,2 ( $,C"A4
"n caul in care ati obtinut scoruri egale pe trei coloane, de exemplu 1,% si ) vom scrie:
2EA4"$T $,C"A4 "5T2E-2"58AT,2
si vor reulta astfel, ) combinatii de coduri:
( 2EA4"$T 0 $,C"A4
( $,C"A4 ( 2EA4"$T
( 2EA4"$T ( i5T2E-2"58AT,2
( i5T2E-2"58AT,2 0 2EA4"$T
( $,C"A4 ( i5T2E-2"58AT,2
( i5T2E-2"58AT,2 ( $,C"A4

Varianta C"

1aca aveti un sin&ur domeniu de interes cu scor foarte mare, dar apar ! sau mai multe scoruri egale pe
locul !, veti sc '%'d#;f rie in prima casuta domeniul cu scorul cel mai mare, iar pe cele cu scoruri egale pe
locul ! in celelalte casute:
1e exemplu:
( 4ocul 1, puncta* maxim < 2EA4"$T
( 4ocul !, la egalitate de puncta* < $,C"A4 si C,56E5T",5A4
4oc 1 4ocul ! . egalitate de puncta* /
2EA4"$T $,C"A4 C,56E5T",5A4

in aceasta situatie se vor obtine ! combinatii de coduri:
( 2EA4"$T 0 $,C"A4
( 2EA4"$T ( C,56E5T",5A4
in continuare, in tabelul de mai *os, in dreptul fiecarui cod, sunt date domeniile de activitate
corespunatoare, cu informatiile legate de interesele avute pentru diferite cariere:
C,194 1omeniile de activitate
2EA4"$T0 "56E$T"7AT,2 Activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc, domeniul stiintelor exacte
2EA4"$T 0 A2T"$T"C Activitati de tip mestesugaresc, activitati artistice, activitati tehnice
2EA4"$T 0 $,C"A4 Activitate cu publicul, departamente de personal, activitati de tip
mestesugaresc
2EA4"$T(
"5T2E-2"58AT,2
Activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul, management
2EA4"$T0
C,56E5T",5A4
Activitati de tip mestesugaresc, activitati administrative, activitati manuale
"56E$T"7AT,20 2EA4"$T 1omeniul stiintelor exacte, activitati tehnice, activitati de tip mestesugaresc
"56E$T"7AT,20 A2T"$T"C 1omeniul stiintelor exacte, domeniul medico(dentar, activitati literare,
activitati artistice
"56E$T"7AT,2 0 $,C"A4 1omeniul medico(dentar, domeniul stiintelor matematice, servicii sociale
"56E$T"7AT,20
"5T2E-2"58=T,2
1omeniul stiintelor exacte, management, activitati tehnice
"56E$T"7AT,20
C,56E5T",5A4
1omeniul stiintelor exacte, analie de date, activitati tehnice
A2T"$T"C 0 2EA4"$T Activitati artistice, activitati de tip mestesugaresc, activitati tehnice
A2T"$T"C0 "56E$T"7AT,2 Activitati literare, domeniul stiintelor exacte, activitati artistice
A2T"$T"C0 $,C"A4 $ervicii sociale, activitati muicale, activitati educative
A2T"$T"C(
i5T2E-2"58AT,2
$pectacole, management, activitati artistice
A2T"$T"C(
C,56E5T",5A4
Activitati artistice, activitati administrative, activitati literare
$,C"A4 0 2EA4"$T 1epartamente de personal, servicii sociale, activitate cu publicul
$,C"A4 0 "56E$T"7AT,2 $ervicii sociale, domeniul medico(dentar, domeniul stiintelor exacte
$,C"A4 0 A2T"$T"C $ervicii sociale, munca educativa, activitati muicale, spectacole
$,C"A4( "5T2E-2"58:T,2 $ervicii sociale, management, activitati de vnare
$,C"A4( C,56E5T",5A4 $ervicii sociale, activitati administrative, management
i5T2E-2"58:T,20
2EA4"$T
&anagement, activitati de tip mestesugaresc, activitate cu publicul
"5T2E-2"58:T,20
"56E$T"7AT,2
&anagement, activitati de vnare, domeniul stiintelor exacte
"5T2E-2"58=T,20
A2T"$T"C
$pectacole, management, activitati artistice
"5T2E-2"58:T,20$,C"A4 &anagement, activitati de v>nare, servicii sociale
"5T2E-2"58:T,20
C,56E5T",5A4
&anagement, activitati de vnare, analie de date, activitati administrative
C,56E5T",5A4(2EA4"$T Activitati administrative, analie de date, activitati de tip mestesugaresti
C,56E5T",5A4(
"56E$T"7AT,2
Analie de date, domeniul stiintelor exacte, activitati administrative
C,56E5T",5A4(
A2T"$T"C
Activitati administrative, analie de date, activitati artistice
C,56E5T",5A4 ( $,C"A4 Activitati administrative, analie de date, servicii sociale
C,56E5T",5A4(
"5T2E-2"58:T,2
Analie de date, activitati administrative, management
TIPURILE 'E PERSONALITATE
1. Tipul REALIST . motor / ( ii plac activitatile care impun forta fiica+ este agresiv, are o
organiare motorie buna+ nu are deprinderi verbale si interpersonale+ prefera sa reolve problemele concrete
si nu pe cele abstracte+ este nesociabil.
-referintele sale se indreapta spre activitati care nu solicita manipularea ordonata si sistematica a obiectelor,
instrumentelor, masinilor.
Achiitioneaa competente manuale in domeniul mecanic, agricol, tehnic.
ii displac activitatile sociale si educationale.
!. Tipul INTELECTUAL . investigativ / 0 este orientat in sarcina, gndeste problemele+
incearca sa inteleaga si sa organiee lumea+ ii plac sarcinile ambigue si activitatile intracceptive+ este
orientat spre abstract.
-referintele sale se orienteaa spre acele activitati care implica investigatii creative ale fenomenelor fiice,
biologice si culturale.
Achiitioneaa competente stiintifice si matematice.
ii displac activitatile persuasive, sociale si repetitive.
#. Tipul ARTISTIC . estetic / 0 prefera relationarea personala indirecta printr(o
autoexprimare proprie mediului artistic.
-referintele sale sunt axate pe activitati nestructurate care presupun manipularea materialelor pentru a crea
forme artistice noi.
Achiitioneaa competente artistice in domeniul muical, lingvistic, al artelor plastice, literar.
ii displac activitatile ordonate, administrative, sistematiate, de afaceri.
%. Tipul SOCIAL . de sustinere / 0 alege roluri de predare si terapeutice+ ii plac lucrurile
sigure+ are deprinderi verbale si interpersonale+ este orientat social+ accepta impulsurile feminine.
-referintele sale se indreapta spre acele activitati care implica informarea, pregatirea, devoltarea, gri*a
pentru alte persoane.
Achiitioneaa competente in stabilirea unei bune relationari cu alte persoane.
ii displac activitatile manuale si tehnice care presupun utiliarea de materiale siAsau masiniAunelte de
lucru.
'. Tipul INTREPRINZATOR .persuasiv/ 0 prefera utiliarea deprinderilor sale verbale in
situatii care(i furnieaa ocaii de vnare, de dominare, de conducere a altora.
-refera acele activitati in care solicita alte persoane pentru atingerea scopurilor sale organiatorice sau
financiare.
Achiitioneaa competente de lider, de persuasiune,de relationare interpersonala.
). Tipul CONVENTIONAL .conformist /0 are o structura verbala, prefera activitatile in
care se utilieaa cifrele+ alege rolurile de subordonat+ isi realieaa scopurile prin conformism+ este loial
puterii.
-refera activitatile care solicita manipulari ordonate si sistematiate a datelor, organind informatiile
scrise si pe cele numerice pentru atingerea scopurilor sale organiationale sau financiare.
ii displac activitatile nestructurate, nesistematice si artistice.
Teoria tr?s?tur?(factor .Holland/


Teoria

-rima lucrare modern? despre teoria carierei >ntitulat? Alege-i cariera, de 3ran@ -arsons a ap?rut? >n 1;A;.
&odelul potrivirii, baat pe >nBelegerea propriei persoane, a necesit?Bilor locului de munc? Ci a alegerii
baate pe un proces de raBionament real este >n continuare reperul care se afl? la baa multor teorii, precum
Ci a practicii de orientare a carierei. Dn mod deosebit, modelele de educaBie >n vederea devolt?rii unei
cariere, folosite >n multe B?ri, se baea?, >n mare m?sur?, pe ideea acestei potriviri.
Teoria lui Holland .1;;E/ este un exemplu de teorie trstur - factor. Aceasta se baea? pe mai multe
afirmaBii:
-ersonalitatea individului este factorul primar >n alegerea profesiei.
-rofilul intereselor reflect? personalitatea.
"ndiviii devolt? p?reri stereotipe cu privire la ocupaBii .de ex., consider?m c? un contabil este punctual,
relativ introvertit, nesociabil etc./. Aceste opinii ne modelea? p?rerea despre ocupaBii Ci *oac? un rol
fundamental >n alegerea ocupaBiei.
,rice persoan? >Ci caut? o ocupaBie care s? fie congruent? cu personalitatea sa Ci care s?(i permit? s?(Ci
exercite atitudinile Ci s?(Ci valorifice calit?Bile. , bun? potrivire duce la succes Ci satisfacBie.
1up? p?rerea autorului, personalitatea este reultatul interacBiunii dintre caracteristicile moCtenite, care sunt
esenBiale pentru devoltarea intereselor specifice Ci activit?Bile la care este expus un individ. Holland
recunoaCte c? interacBiunea conduce >n ultim? instanB? la formarea personalit?Bii.
Holland susBine c? cele mai multe persoane pot fi clasificate >n Case tipuri pure: realist, investigator, artist,
sociabil, >ntreprin?tor Ci convenBional.
Oa$enii reali(ti reacBionea? faB? de mediu >ntr(un mod obiectiv, concret, manipulativ din punct de vedere
fiic. Evit? sarcinile care necesit? calit?Bi intelectuale, artistice sau sociale .nu sunt potriviBi ca lideri/. $unt
materialiCti, masculini, nesociabili Ci stabili emoBional. -refer? profesiile tehnice, agricole sau
meCteCug?reCti cu activit?Bi care implic? lucrul cu maCinile, o activitate fiic? .de exemplu, sport/ etc.
Persoanele investi&atoare reacBionea? faB? de mediu folosind inteligenBa, manipulFnd idei, cuvinte Ci
simboluri. Evit? situaBiile sociale, sunt nesociabile, masculine, insistente Ci introvertite. -refer? sarcinile
CtiinBifice, teoretice .de exemplu, cititul, algebra, colecBionarea de obiecte/ Ci activit?Bi creatoare cum ar fi
sculptura, pictura, muica. -refer? s? lucree >ntr(un mediu academic sau CtiinBific.
Persoanele artistice fac faB? mediului folosind forme Ci produse ale artei. $e baea? pe impresii subiective,
sunt nesociabile, feminine, supuse, sensibile, impulsive Ci introspective. -refer? profesiile muicale, artistice
dramatice Ci nu le plac activit?Bile masculine Ci rolurile care implic? munc? fiic?.
Persoanele sociabile prefer? s? intre >n contact cu alBii. Acestea caut? interacBiunea social? >n mediul
educaBional, terapeutic Ci religios. $e consider? persoane sociabile, vesele, cu simBul r?spunderii, care obBin
succese Ci le place s? se afirme.
Persoanele )ntrerin*+toare au spirit de aventur?, sunt dominante Ci impulsive. $unt persuasive, vorb?reBe,
extravertite, >ncre?toare, agresive Ci exhibiBioniste. -refer? ocupaBii din domeniul vFn?rilor Ci al
managementului, unde pot s?(i domine pe alBii. Au nevoie de putere Ci de recunoaCterea calit?Bilor de c?tre
cei din *ur.
Persoanele conven,ionale au nevoie de aprobarea celor din *ur. Creea? o impresie bun? deoarece sunt
ordonate, sociabile, corecte, dar sunt lipsite de originalitate. -refer? ocupaBii de funcBionari cu activit?Bi
stabile Ci bine definite >n domeniul afacerilor. Acord? o importanB? deosebit? chestiunilor economice Ci se
consider? masculine, dominante, rigide Ci stabile. Au mai mult calit?Bi matematice decFt verbale.
Holland susBine, de asemenea, c? exist? Case medii de munc? analoage cu tipurile pure de personalitate
descrise mai sus. ACa cum s(a ar?tat de*a, indiviii >Ci selectea? mediul de munc? care este congruent cu
tipul lor de personalitate. Dn intervenBiile de consiliere este important? a*utarea clientului >n a(Ci alege un
mediu de munc? care s? se potriveasc? cel mai bine cu tipul s?u de personalitate.

Tipurile de personalitate pot fi structurate >n funcBie de un model consecvent. Acest model este numit
modelul hexagonal .vei fig. 1/.

-i&ura ." /odelul 0e%a&onal entru interretarea rela,iilor intra! (i inter!clase
Sursa: Holland, J. 4. .1;;%/. Self-Directed Search: Technical Manual. ,dessa: -sGchological Assessement
2esources.

"ntervenBia se >ntemeia? pe m?sur?torile referitoare la tipul de personalitate obBinute prin utiliarea unui
inventar de interese. 9nui individ >i pot corespunde unul, dou? sau toate cele Case tipuri de personalitate.
-rofilul obBinut prin ierarhiarea tipurilor pentru o persoan?, dat de scorurile m?sur?torilor se numeCte
HsubtipI Ci red? codul >ntreg pentru toate tipurile. Dn mod curent, totuCi, >n evaluare Ci intervenBie sunt
folosite cele mai importante trei litere ale codului de tip. Codul de trei litere, cunoscut, >n general, sub
numele de codul 1olland, permite >nBelegerea personalit?Bii individului.
-entru a >nBelege codul, Holland defineCte patru indicatori sau semne de diagnostic:
Congruena: acest indicator reflect? gradul de potrivire dintre personalitatea individului Ci mediul s?u de
munc?. Cel mai >nalt nivel de congruenB? va fi dac? respectivul cod de trei litere al personalit?Bii este acelaCi,
>n privinBa conBinutului Ci al succesiunii, cu codul de trei litere al mediului de munc? >n care respectivul
individ doreCte s? intre. "ndicatorii cu congruenB? >nalt? au drept reultat o alegere stabil? a profesiei,
reultate bune >n aceasta Ci un grad >nalt de satisfacBie.
Consecvena: aceasta este m?sura coerenBei interne a puncta*elor obBinute de o persoan?. ConsecvenBa se
calculea? prin examinarea poiBiei primelor dou? litere ale codului lui Holland de pe hexagon .vei mai
sus/. Cu cFt este mai apropiat? poiBia pe hexagon, cu atFt codul este mai consecvent. $ubtipurile cu coduri
adiacente sunt consecvente .de ex., convenBional Ci >ntreprin?tor/. $e consider? a fi tipuri inconsecvente
cele care sunt situate faB? >n faB? unul cu cel?lalt .de exemplu, realist Ci sociabil/. Claritatea scopurilor unui
individ Ci percepBia lui despre sine, care sunt definitorii pentru deciia >n alegerea carierei, sunt direct
proporBionale cu tipul Holland. 9n tip consecvent va avea scopuri mai clare Ci o percepBie despre sine mai
limpede decFt un tip inconsecvent. -entru tipul consecvent, alegerea carierei va fi mult mai uCoar?.
Diferenierea: aceasta m?soar? cristaliarea intereselor Ci a profilului individului. 1iferenBierea este definit?
astfel: puncta*ul cel mai mare minus puncta*ul cel mai mic al celor trei puncta*e repreentate de codul de trei
litere. 1iferenBierea cea mai mare .puncta* mare/ se constat? atunci cFnd se g?seCte un grad >nalt de
conturare a caracteristicilor unui anumit tip, iar o diferenBiere sc?ut? se va constata >n caul unui profil plat,
cu puncta*e relativ identice la toate trei tipurile. 9n tip diferenBiat va avea scopuri mult mai clare Ci o
percepBie despre sine mai bine cristaliat? decFt tipul nediferenBiat. Alegerea carierei va fi mai uCoar? pentru
tipul diferenBiat decFt pentru cel nediferenBiat Ci aceste alegeri vor fi mai stabile.
Identitatea: reflect? claritatea scopurilor, intereselor Ci talentelor unei persoane. Este legat? de diferenBiere Ci
de consecvenB?.


ConsecinBe >n practica orient?rii
Dn acest model practica orient?rii se baea?, >n esenB?, pe administrarea unui inventar al intereselor .de
exemplu, Cercetarea autodirecionat a lui Holland, Chestionarul de interese profesionale al lui $trong sau
cel pentru definirea codului Holland. Acest cod repreint? elementul esenBial al explor?rii posibilit?Bilor
ocupaBionale Ci de carier?. Consilierul sau clientul trebuie s? aib?, mai >ntFi, o imagine clar? a semnificaBiei
codului. Totodat?, trebuie stabilit >n ce m?sur? acest cod este diferenBiat sau consecvent Ci dac? reflect?
scopurile Ci interesele exprimate. 1ac? nu, este necesar s? se iniBiee o procedur? de autoexplorare. 1ac? da,
clientul ar trebui s?(Ci caute ocupaBia care se potriveCte cel mai bine cu profilul s?u. Acest lucru se poate face
utiliFndu(se Lista de Ocua,ii .o list? de ocupaBii, >n care fiecare este caracteriat? prin Codul 1olland+
lista a fost elaborat? de experBi care au evaluat toate ocupaBiile/.


CFteva reflecBii

Aceast? teorie se bucur? de mult? popularitate printre practicieni, mai ales >n America de 5ord. 3aptul se
datorea?, >n primul rFnd, simplicit?Bii Ci clarit?Bii utili?rii acesteia, existenBei materialului de testare Ci
disponibilit?Bii materialelor de referinB? care fac posibil? autoevaluarea. ClienBii Ci consilierii au sentimentul
c? prin completarea unui simplu chestionar >nBeleg totul, c? apartenenBa la un anumit tip >i va face s?
g?seasc? ( >ntr(un moment crucial al schimb?rii ( Hc?suBaJ cu cele mai potrivite Hlocuri de munc?J sau
HfuncBiiJ.
Dn realitate >ns?, alegerea unei cariere este mult mai complicat?, nu este >ntotdeauna atFt de stabil? Ci nici nu
exist? o singur? Hc?suB?J care s? fie cea mai bun?. Exist? mai multe schimb?ri >n viaBa unui om care nu pot
fi >ntotdeauna prev?ute. $chimb?rile de mediu Ci cele individuale sunt frecvente, personalitatea ( deCi
relativ stabil? ( se poate modifica, acelaCi lucru fiind valabil Ci pentru profilurile ocupaBionale.
$e mai pot face >nc? alte cFteva observaBii fundamentale >n leg?tur? cu aplicarea acestei teorii:
Cele Case tipuri de personalitate repreint? un model interesant de clasificare a intereselor unui elev.
Dns? acest model nu este f?r? >ndoial? singurul valabil Ci are chiar anumite limite. Tipurile definite iniBial, >n
mod ipotetic, de Holland nu se reg?sesc Ci la alBi cercet?tori. Alte combinaBii de interese se pot g?si frecvent,
>n special dac? acest lucru se face prin analia grupurilor ocupaBionale Ci anali? statistic?. Tipologia
prestabilit?, baat? pe inventarul de interese care urm?reCte numai m?surarea tipologiei nu va permite
niciodat? individului s?(Ci descopere alte interese, care s(ar putea s? fie mai importante pentru el decFt cele
evidenBiate de Holland. 1e exemplu, tipul omului Hc?ruia >i place s? stea >n aer liberJ, menBionat frecvent de
alBi autori, nu va putea fi detectat. Cel mai apropiat >n clasificarea lui Holland ar fi tipul H>ntreprin?toruluiJ.
Acesta >ns? nu coincide total cu tipul celui care prefer? acBiunile >n aer liber.
-e lFng? aceasta, apar Ci dubiile cu privire la aplicabilitatea sa la alte culturi. Dntr(adev?r:
( &aterialele nu sunt >ntotdeauna disponibile >n alte B?ri, adaptarea lor nu este uCoar?, necesitFnd un
volum considerabil de investiBii.
( 1eCi Holland Ci adepBii lui susBin c? modelul lor este universal aplicabil, studiile experimentale au
ar?tat c?, de exemplu, modelul hexagonal nu se reg?seCte Ci >n alte culturi >n afar? de cea american?. Ki
aceasta este o problem? real?, pentru c? modelul hexagonal este fundamental pentru aplicarea teoriei.
Dnseamn? aceasta c? respingem totulL Evident c? nu. -entru orientarea Ccolar?, de aici se pot prelua dou?
mesa*e:
este esenBial s? avem o bun? cunoaCtere a profilului intereselor elevului. Este foarte important s?(i
oferim elevului posibilitatea de a(Ci testa profilul intereselor >n mod sistematic Ci controlat.
o potrivire corect? >ntre personalitate Ci profilul muncii trebuie s? se afle >n centrul oric?rui program
de devoltare a carierei.