Sunteți pe pagina 1din 8

PLANTE MEDICINALE

Definitie. Nomenclatura. Clasificare. Morfologie.


Planta medicinala reprezinta specia vegatala, utilizata in intregime sau partial (organ subteran, organ aerian)
datorita continutului sau in anumite principii active, in tratamentul unor afectiuni umane sau animale.
Calendula officinalis, familia Asteraceae
Plantele aromatice contin, pe linga alte substante un ulei volatil (care deseori este componenta bioactiva), cu
miros aromat.
Mentha x piperita, familia Lamiaceae 2
In trecut ca plante aromatice erau definite doar condimentele, dar in realitate gama lor este mult mai larga
cuprinzind toate plantele care contin ulei volatil fie ca se utilizeaza in alimentatie, terapeutica, cosmetica,
parfumerie.
Atit plantele medicinale cit si cele aromatice fac parte din categoria plantelor utilitare, intelegind prin aceasta
plantele pe care omul le foloseste intr-un scop anume.
Nomenclatura plantelor medicinale
Nomenclatura utilizata astazi in botanica isi are originea in nomenclatura latina, suferind un proces de
uniformizare in timp, proces impus de necesitatea unei denumiri precise si stabile a plantelor, universala pe
plan mondial.
Linne (1!-1") este cel care generalizeaza nomenclatura binara, in limba latina pentu specii.
Fiecare specie este numita prin doua cuvinte
1) primul termen - termen generic, este un substantiv
2) al doilea termen - termen specific, este un ad#ectiv, mai rar un substantiv sau nume propriu
$%& Prunus domestica
Dupa denumirea speciilor se trece autorul prescurtat
$%& Prunus domestica L.
Speciile de origine hibrida , apartinind aceluiasi gen se noteaza cu semnul ! pus inaintea epitetului specific,
iar in parenteza se trec parintii
$%& Mentha x piperita "Mentha spicata, Mentha aquatica#
Mentha spicata var crispa "menta creata# Mentha aquatica "menta acvatica#
'lantele medicinale se cunosc si sub denumirea populara dintr-o anumita tara, unde cresc spontan speciile
respective. (enumirile populare sint legate de unele particularitati morfologice ale acestora, dar mai ales de
utilizarile empirice ale lor.
$%& Saponaria !fficinalis - sapunarita (saponozidele din compozitie determina in prezenta apei spumificarea)
Aconitum tauricum - omag se refera la to%icitatea acestei plante (aconitum provine de la cuvintul grecesc
a)oniton * fara praf)
"#pericum perforatum - sunatoare, po#arnita (in limba romana)
Clasificarea plantelor medicinale
'ina in prezent nici unul din criteriile de clasificare a plantelor medicinale nu poate fi considerat perfect +
In cazul in care se utilizeaza criteriile botanice de sistematica sau morfologie vegetala constatam ca plante&
1) din increngaturi, ordine sau familii diferite au substante active similare
sau
2) foarte inrudite botanic contin substante complet diferite
$%& prezenta alcaloizilor in ciuperca ,laviceps purpurea, dar si in plante din familia ,onvolvulaceae.
- clasificare dupa structura fitochimica a substantelor active e%istente in plante intimpina aceleasi dificultati
deoarece plantele pot contine de la una sau doua structuri bine definite c.imic pina la 2!-/! substante cu
structuri diferite din punct de vedere fitoc.imic.
- clasificare dupa actiunea farmacodinamica este din punct de vedere practic mai accesibila unui numar mare
de beneficiari ai fitoterapiei.
Clasificarea si identificarea plantelor dupa caractere botanice
In c.eia pentru determinarea plantelor medicinale au fost adoptate cele mai simple criterii de recunostere a
plantelor dupa urmatoarele caractere&
A. plante fara flori
0 I 1 arbori ,arbusti
$. plante cu flori
0 II 1plante erbacee + aceasta grupa este subimpartita dupa caracterele cele mai usor de identificat vizual *
culoarea florilor &
0 II .1. plante cu flori fara invelisuri florale colorate
0 II.2. plante cu flori albe
0 II.2. plante cu flori galbene
0 II.3. plante cu flori rosii sau roz
0 II./. plante cu flori violacee
0 II.4. plante cu flori albastre
Clasificarea plantelor medicinale dupa mediul lor de viata
stincarii, pajisti alpine plante lemnoase& ienupar, #neapan, afin, merisor, plante erbacee& omag,
cretisoara, arnica, pedicuta, ciubotica-cucului
pajisti si finete umede din zona de munte si deal
- plante lemnoase & mesteacan, alun,I enupar
- plante erbacee& coada soricelului, cretisoara, arnica, c.imion, cicoare, trei frati-patati, podbal, brindusa de
toamna, sunatoare, papadie, ciubotica-cucului, cimbrisor
paduri
- plante lemnoase & mesteacan, alun, paducel, iedera, ste#ar, crusin, maces, zmeur, mur, soc, tei, afin, merisor,
visc
- plante erbacee& turita mare, marul lupului, rostopasca, lacramioare, frag, spinz, sunatoare, roinita, iarba
mare, sovirf, trei-frati-patati
taieturi de padure
- plante lemnoase & mesteacan, alun, mur, zmeur, soc
- plante ierbacee& matraguna, sunatoare, urzica, sovirf
coaste,rupturi de panta
- plante lemnoase& catina, mur, zmeur
- plante erbacee& coada calului, sunatoare, sulfina, podbal
pajisti uscate,insorite
- plante erbacee& coada soricelului, scai vinat, lemn dulce, sunatoare, osul iepurelui, sapunarita, luminarica,
cimbrisor de cimp
margini de drumuri si cai ferate, terenuri neingrijite ,buruienisuri
- plante lemnoase& maces, mur, soc
- plante erbacee& coada soricelului, brusture, pelin, traista ciobanului, rostopasca, cicoare, laur, coada calului,
urzica moarta, nalba mica, sulfina, patlagina, g.impe
terenuri saraturate
- plante erbacee& nalba mare, musetel, osul iepurelui
locuri cu exces de umiditate
- plante lemnoase& plop negru ,crusin,salcie
- plante erbacee& obligeana, nalba mare, coada racului, tataneasa, valeriana
locuri cu clima diferita de cea a Romaniei 1 plante din bazinul mediteranean, plante provenite din
America de 5ud, Asia, Africa
Clasificarea plantelor dupa criterii fitochimice
Acest tip de clasificare a#uta la interpretarea reletiei structura c.imica-actiune, in special cind este vorba de
substante pure, unitare, e%istente in cantitati mai mari in diferite organe ale plantei.
'rincipalele grupe de substante intilnite in regnul vegetal sint& glucide, .eterozide, cumarine, taninuri,
saponine, flavonoide, antociani, alcaloizi, uleiuri volatile, uleiuri grase, .ormoni, enzime, vitamine.
Clasificarea plantelor dupa utili$area terapeutica
5e utilizeaza acelasi sistem anatomic-terapeutic-c.imic ca si in cazul medicamentelor+ datorita compozitiei
c.imice foarte comple%e a plantelor medicinele, aceeasi planta poate fi incadrata la mai multe grupe
terapeutice.
$%& plante utilizate in afectiuni ale aparatului digestiv&
- Antivomitive- menta, cerentel, roinita, c.imion
- Hiperaciditate- galbenele, sunatoare, musetel sucul de varza alba, lemn dulce
- Colici-anason, fenicul, c.imion, coriandru, roinita, menta, musetel
- Constipatie- crusin, in,
- Diaree- ste#ar, afin, menta
Morfologia plantelor medicinale
6orfologia se ocupa cu studiul plantelor dupa caracterele lor e%terioare.
,ele mai multe specii cu importanta pentru terapeutica sint intilnite in increngatura 5permatop.7ta,
subincrengatura Angiospermae.8nele dintre cele mai bogate familii in specii cu utilizare terapeutica sint&
Asteraceae si Lamiaceae (familii pentru care vom prezenta morfologia)
Familia Lamiaceae %Labiatae&
,uprinde numeroase specii care cresc mai ales in zona mediteraneana, foarte rar in regiuni arctice si montane+
in mediu uscat,secetos se produc adaptari mai ales prin frunze cu limb rular, stomate putine si prezenta unei
.ipoderme colenc.imatoase dezvoltate.
'lantele sint erbacee, vivace sau arbusti de talie mica&
tulpina - este cuadrangulara, stolonifera, cu frunze opuse, simple
frunzele - au stomate de tip diacitic si peri glandulari tetra- si octocelulari cu ulei volatil
florile - sint grupate in cime bipare dense, numite glomerule. 9iind cite doua la a%ila frunzelor opuse,
glomerulele se ating si simuleaza o asezare verticila asemanatoare unui capitul. 9loarea este .ermafrodita,
zigomorfa, cu caliciul gamosepal, tubulos cu / dinti sau lobi. ,orola este gamopetala, bilabata+ androceul este
didinam(mai rar dimer)&2stamine sint mai lungi decit cele doua anterioare, iar filamentele sint sudate de tubul
corolei.
fructul - este tetraac.ena insotit de caliciul acrescent+ rareori este drupa
reprezentanti -Lavandula officinalis "levantica#, Marrubium vulgare "unguras#, Dracocephalum
moldavica"mataciune#, Ma'orana hortensis "mag%eran#, !riganum vulagare "sovirv#, Mentha piperita
"menta#, Leonurus cardiaca "talpa gistii#, Melissa officinalis "roinita#, (h#mus vulgaris "cim&ru de
gradina#, (h#mus serp#llum "cim&risor#, Stachis germanica "'ales#, Salvia officinalis "salvie, 'ales#,
Lamium album "ur(ica moarta#, !cimum basilicum "&usuioc#
Salvia officinalis "salvie#
Melissa officinalis "roinita # Lamium album "ur(ica moarta al&a# Lavandula officinalis "levantica#

(h#mus x citriodorus "lamiita# (h#mus serp#llum "cim&risor# (h#mus vulgaris "cim&ru#
Familia Asteracea %Compositae&
9ormeaza cel mai important si numeros grup de dicotiledonate, specii care cresc mai ales in zone temperate si
reci.
'lantele sint erbacee, anuale sau vivace, mai rar lemnoase&
frunzele - alterne,simple, nestipelate
florile - reunite in capitule sau calatidii cu pedunculul principal conic sau plat, pe care se afla inserate
numeroase flori aproape sesile de la baza la virf (la capitul) sau de la e%terior la interior (la calatidiu), in mod
spiralat. Inflorescenta este prote#ata de numeroase bractee, dispuse pe mai multe rinduri (involucru).9iecare
floare are la baza o mica bractee, adeseori solziforma. Androceul sinater, gineceul este inferior, bicarpelat,
bilo#at.
fructele sint ac.ene cu sau fara papus, foarte importante pentru identificarea speciei.
reprezentanti - Cichorium inthibus "cicoare#, (araxacum officinale "papadie#, Centaurea c#anus
"al&astrele#, Arctium lappa "&rustur#, C#nara scol#mus "ang%inare#, Carthamus tinctorius "sofranel#,
Cnicus benedictus "sc%inel#, )upatorium cannabinum "cinepa codrului#, Matricaria chamomilla "musetel#,
*nula helenium "iar&a mare#, "elianthus annuus "floarea soarelui#, Anthemis dracunculus "tar%on#,
Achillea millefolium "coada soricelului#, Artemisis absinthium "pelin#, Arnica montana "arnica#, (ussilago
farfara "pod&al#, Calendula officinalis "gal&enele#

C#nara scol#mus "ang%inare# Achillea millefolium "coada)soricelului#
Arnica montana "arnica, carul)(inelor# (ussilago farfara "pod&al#