Sunteți pe pagina 1din 12

GEO_1_GEOL GEN_2

GEOGRAFIE Geologie Generala


TRUE/FALSE
A 1. Metoda stratigrafia de datare a !arstei "res#"#ne
a intr$o s#esi#ne de strate ori%ontale& strat#l inferior
este 'ai !e(i deat el s#"erior. )"ag 1**+
A 2. La!a este 'ag'a iesita la s#"rafata "a'ant#l#i,
)"ag -2+
Magma iesita la suprafata este denumita lava.
A .. /erioada este o s#0di!i%i#ne a #nei ere geologie,
)"ag 1-1+
Unitatea geocronologica elementara este numita varsta.
Mai multe varste consecutive alcatuiesc o epoca.
Mai multe epoci alcatuiesc o perioada.
Mai multe perioade alcatuiesc o era.
Eon reprezinta diviziunea geocronologica cea mai mare.
A 1. 2o'#l este o #ta on!e3a, )"ag 145+
F 6. Misarile e"irogenetie rea%a '#nti, )"ag 25*+
Miscarile orogenetice (nascatoare de munti) sunt miscari de cutare
puternica, insotite si de ridicari, ce creaza lanturi muntoase.
Miscari epirogenetice miscari lente de inaltare sau de coborare, fara a
deranja structura stratelor.
A 4. A#to(ton#l o#"a o "o%itie inferioara intr$o
str#t#ra tetonia, )"ag 141+
Pnze de sariaj se defineste ca fiind orice volum mare de roci care a fost
deplasat pe o distanta considerabila de la locul initial, printr-o miscare de
alunecare pe un plan mai mult sau mai putin orizontal si s-a pozitionat
peste o alta structura geologica, ramasa relative stabila numita autohton.
A *. Orogene%a se'nifia for'area '#ntilor, )"ag
212+
Orogeneza este procesul de formare a unei catene muntoase cutate iar
unitatea geotectonica antrenata in acest process este numit orogen.
A -. 7r#sta oeania are o o'"o%itie ase'anatoare #
ea a 0a%alt#l#i, )"ag 1.+
MULTI/LE 78OI7E
1. 2en#'irea de 'ineral "ro!ine de la9
a. 'inere# )"ag 14+
0. 'ina
. 'inerali%are
Mineralul (lat. Minera, mineralis minereu) este un corp natural, in
general solid, omogen, anorganic din punct de vedere cimic, care se
defineste prin doua elemente, ambele la fel de importante! compozitia
cimica si structura atomica.
2. 7ristalele #nos#te se ra"ortea%a la9
a. . siste'e de ristali%are
0. 6 siste'e de ristali%are
. * siste'e de ristali%are )"ag 2 : 7aiet la0orator+
Mineralele pot fi cristalizate sau amorfe.
Mineralele amorfe se mai numesc mineraloide.
Cristalul corpul solid omogen, format dintr-o unica retea (pura sau
mi"ta).
Reteaua cristalina este definite printr-o structura atomica reticulara.
#n total e"ist$ %apte sisteme de cristalizare. &le poart$ urm$toarele
denumiri! triclinic, monoclinic, rombic (cu simetrie joas$), trigonal,
tetragonal, hexagonal (cu simetrie medie), cubic (cu simetrie
superioar$).
IZOMORFISM! proprietatea a ' sau mai multe substante de a prezenta retele
spatiale identice (sau cu mici diferente intre ele). (ubstantele izomorfe dau
cristale mi"te (solutii solide))
POLIMORFISM! proprietatea unor substante de a cristaliza, functie de
conditiile de cristalizare, in sisteme de cristalizare diferite)
.. /etrologia este9
a. "artea geologiei are st#dia%a roile )"ag *4+
0. "artea geologiei are st#dia%a "etrol#l
. "artea geologie are st#dia%a 'ineralele
Petrologia este acea parte a geologiei care studiaza rocile.
*lasificarea rocilor! roci magmatice, roci sedimentare, roci metamorfice.
1. Mag'ele s#nt9
a. to"it#ri& de reg#la& s#lfatie
0. to"it#ri& de reg#la& siliatie )"ag *;+
. to"it#ri& de reg#la& fosfatie
Magmele sunt sisteme fluide naturale cu temperaturi foarte +nalte, care rezulta,
+n general, prin topirea partiala, rar totala, a rocilor pree"istente.
Magmele pot! nesilicatice sau silicatice.
Magmele silicatice sunt cele mai raspandite in natura.
6. 7or"#rile 'ag'atie "l#tonie s#nt9
a. de adani'e )"ag -*+
0. de s#"rafata
. for'ate in a"ro"ierea s#"rafatei terestre
Rocile magmatice sunt masele solide rezultate prin consolidarea magmelor.
,in punct de vedere structural, rocile magmatice pot fi clasificate in numeroase
moduri!
,upa gradul de cristalizare!
- roci holocristaline (lipseste sticla))
- roci hialine (vitroase - sticloase) lipsesc cristalele))
- roci hipocristaline (contin atat cristale, cat si sticla).
,upa dimensiunea absoluta a cristalelor!
- roci fanerice (dimensiunile cristalelor sunt peste .,' mm si, deci, se pot vedea
cu ociul liber))
- roci afanitice (dimensiunile medii ale cristalelor sunt sub .,' mm, fiind
invizibile cu ociul liber).
/ocile din categoriile olocristaline, fanerice se mai numesc roci plutonice,
deoarece sunt specifice corpurilor plutonice, adica corpurilor consolidate in
adancime.
4. 7alarele s#nt9
a. roi sedi'entare de "rei"itatii
0. roi sedi'entare detritie
. roi argiloase
*. E!a"oritele s#nt9
a. roi 'ag'atie
0. roi saline )"ag 11 Sinte%a+
. roi !#lanogen$sedi'etare
1
Evaporitele sunt roci sedimentare (cu structur$ masiv$, +n condi0ii
ipersaline, o"idante) e". depozite de sare).
-. Meta'orfis'#l se'nifia9
a. transfor'area #nei roi in stare de to"it#ra
0. transfor'area #nei roi in stare solida )"ag 11
Sinte%a sa# "ag 1.. Man#al+
. 'odifiarea for'ei #nei roi
Metamorfismul semnifica acel proces natural de scimbare a esentei
petrografice a unei roci, ramanand totusi in stare solida. Metamorfismul
este o transformare care nu are nimic comun cu topirea sau dizolvarea
partiala sau totala a unei roci.
;. Mar'#rele s#nt9
a. roi 'eta'orfie ar0onatie )"ag 11-+
0. roi 'eta'orfie siliatie
. roi 'eta'orfie sist#oase
Marmura - roca formata predominant din calcit, avnd o granulatie
faneritica (se pot vedea cristalele cu ociul liber). ,e regula este izotropa,
dar poate fi si anizotropa. Protolit posibil! calcare, dar si roci
necarbonatice care au suferit o intensa metasomatoza carbonatica.
/oca initiala care intra intr-un proces de metamorfism se numeste protolit.
/oca rezultata prin metamorfism se numeste metamorfit.
15. Era geologia se s#0di!ide in9
a. 'ai '#lte !arste geologie
0. 'ai '#lte e"oi geologie
. 'ai '#lte "erioade geologie )"ag 1-1+
12/(32 4 &P5*2 4 P&/652,2 4 &/2 4 &57
11. Falia "oate fi aea9
a. frat#ra nat#rala in l#ng#l areia o'"arti'entele
a# al#neat #n#l fata de alt#l& in l#ng#l "lan#l#i de
r#"ere& # sa# fara inde"artarea o'"arti'entelor .
)"ag 1*1+
0. frat#ra nat#rala in l#ng#l areia o'"arti'entele
a# al#neat #n#l fata de alt#l& "er"endi#lar "e "lan#l
de r#"ere& # sa# fara inde"artarea o'"arti'entelor
. frat#ra artifiiala in l#ng#l areia o'"arti'entele
a# al#neat #n#l fata de alt#l& in l#ng#l "lan#l#i de
r#"ere& # sa# fara inde"artarea o'"arti'entelor
/uperea reprezinta aparitia, +n interiorul corpului petrografic, a unor
suprafete de discontinuitate, numite +n general fracturi.
8racturile se pot clasifica de obicei in doua clase mari!
a) fisuri si
b) falii.
a. 8isurile. 9a o fisura peretii nu se deplaseaza prin alunecare (deplasari
tangentiale), dar se pot deplasa perpendicular unul fata de altul.
,in acest punct de vedere fisurile pot fi!
a) +ncise (cu pereti apropiati), daca peretii nu s-au deplasat vizibil unul
fata de altul)
b) descise , numite si diaclaze
b. 8aliile. Falia este acea fractura naturala +n lungul careia
compartimentele au alunecat unul fata de altul, +n lungul planului de
rupere, cu sau fara +ndepartarea compartimentelor.
12. S#0d#tia este efet#l #nor9
a. 'isari di!ergente si de derosare
0. 'isari on!ergente si de derosare
. 'isari on!ergente )"ag 251+
S!"C#$E - scufundare a crustei oceanice sub o plac$ continentala
adiacent$ aflate sub un plan inclinat numit plan de subductie sau plan
:enioff.
1.. Se #nos trei ategorii de forte nat#rale i'"liate
in defor'area or"#rilor "etrografie9
a. forte de o'"ri'are& forte de e3tensie& forte de
forfeare si'"la )"ag 166+
0. forte de e3tensie& forte de o'"ri'are& forte de forfeare
d#0la
. forte de forfeare& forte de o'"ri'are& forte de tensi#ne
%eologia structurala reprezinta acea ramura a geologiei care studiaza
deformarea corpurilor geologice.
Corpul petrografic este un corp natural format din una sau mai multe roci.
11. 7#tarea este "roes#l de transfor'are a #n#i or"
ta0#lar # interfete "lane9
a. intr$#n or" frat#rat fara o #tare a strat#l#i
0. intr$#n or" #tat fara a fi o0ligatorie si frat#rarea
strat#l#i )"ag 16*+
. intr$#n or" inlinat fara a fi i'"liata si #tarea
strat#l#i
Cutarea este procesul de transformare a unui corp tabular, intr-un corp curbat.
16. In f#ntie de inlinarea "lan#l#i si de sens#l al#nearii&
se deose0es<
a. falii !ertiale si nor'ale
0. falii !ertiale si inlinate )"ag 1*2+
. falii !ertiale& nor'ale si inlinate
14. Feno'en#l de inaleare 'ai este desris si "rin
ter'en#l de =saria>?& iar ="an%a de inaleare? 'ai este
den#'ita si9
a. "an%a de s#0inaleare
0. a#to(ton
. "an%a de saria> )"ag 141+
8enomenul de incalecare mai este descris si prin termenul de ;saria&<, iar
;panza de incalecare< mai este denumita si panza de saria&.
1*. In esenta& 'isarea dia"iria este o de"lasare de >os in
s#s a #nei 'ase solide )"lastie+ intr$#n9
a. 'edi# solid 'ai "#tin dens
0. 'edi# solid 'ai dens )"ag 144+
. 'edi# solid 'ai "#tin dens si 'ai a"roa"e de s#"rafata
1-. /roes#l de for'are a #nei atene 'ontane #tate este
dese'nat "rin ter'en#l de
a. tetogene%a
0. 'orfogne%a
. orogene%a )"ag 212+
Orogeneza este procesul de formare a unei catene muntoase cutate iar unitatea
geotectonica antrenata in acest process este numit orogen.
1;. /artea solida a /a'ant#l#i aflata deas#"ra
disontin#itatii Mo(o se n#'este
a. litosfera
0. r#sta )"ag 12+
. 'anta s#"erioara
Crusta se poate defini ca fiind acea portiune de la suprafata terestra pana la
discontinuitatea Moo care are grosimi variind de la = > ?m pana la >. ?m.
(e disting doua tipuri de crusta!
- crusta oceanica (bazaltica))
- crusta continentala (granitica).
25. La sara "lanetara& litosfera este frag'entata in ate!a
alote sferie& de 'ari di'ensi#ni&
n#'ite9
a. "lai )"ag 255+
0. "an%e
. r#ste
21. 7ele sase "lai )litosferie+ s#nt9
a. E#ro$asiatia& /aifia& Afriana& Nord$a'eriana& S#d$
a'eriana& Antartia
2
0. E#ro"eana& /aifia& Afriana& A'eriana& Indo$
asiatia& Antartia
. E#ro$asiatia& /aifia& Afriana& A'eriana&
Indiana& Antartia )"ag 1;;+
*ele sase placi majore sunt! &uro-asiatica, Pacifica, 2fricana, 2mericana,
6ndiano-australiana, 2ntarctica.
22. O"inia ea 'ai ae"tata de geologi este a "laile
se 'isa datorita "re%entei in 'anta#a s#0litosferia a
#nor9
a. #renti de s#0d#tie
0. #renti de on!etie )"ag 252+
. #renti de e!ol#tie
,eplasarea sau miscarea placilor tectonice este produsa ca urmare a
curentilor de convectie din manta.
2.. 2isontin#itatea Mo(oro!ii s$a "#s in e!identa
la adani'i #"rinse intre 15 si 155 @'. Ea este
onsiderata li'ita9
a. litosfera$astenosfera
0. r#sta$'anta s#"erioara )"ag 12+
. r#sta$astenosfera
21. 2intre siste'ele de falii "aralele )falii "ro"ri#$
%ise+& do#a "oarta den#'iri onsarate
a. siste'#l de ti" (orst sa# siste'#l de ti" sinlinal
0. siste'#l de ti" (orst si siste'#l de ti" gra0en )"ag
1*1+
. siste'#l de ti" (orst sa# siste'#l de ti" gra0en
26. 7ele sa"te siste'e de ristali%are s#nt9
a. trilini& 'onolini& ro'0i& ro'0oedri& trigonal&
(e3agonal& #0i
0. trilini& 'onolinal& ro'0i& ro'0oedri&
tetragonal& "atrati& #0i
. trilini& 'onolinal& ro'0i& ro'0oedri& "atrati&
(e3agonal& #0i )"ag 2 : 7aiet la0orator+
#n total e"ist$ %apte sisteme de cristalizare. &le poart$ urm$toarele
denumiri! triclinic, monoclinic, rombic (cu simetrie joas$), trigonal,
tetragonal, hexagonal (cu simetrie medie), cubic (cu simetrie
superioar$).
24. Str#t#ra "etrografia dese'nea%a 'od#l de
aran>are in s"ati# al
a. 'inere#rilor
0. lastelor
. 'ineralelor dintr$o an#'ita roa )"ag **+
Structura petrografica desemneaza modul de aranjare in spatiu a
componentilor minerali dintr-o anumita roca.
2*. Mag'ele s#nt siste'e fl#ide nat#rale #
te'"erat#ri foarte inalte are re%#lta in general din
a. 'odifiarea for'ei #nor roi "ree3istente
0. "resarea #nor roi "ree3istente
. to"irea "artiala sa# totala a roilor "ree3istente. )"ag
*;+
Magmele sunt sisteme fluide naturale cu temperaturi foarte +nalte, care
rezulta, +n general, prin topirea partiala, rar totala, a rocilor pree"istente.
2-. In f#ntie de adani'ea la are s$a# for'at
or"#rile 'ag'atie "ot fi "l#tonie )intr#si!e+ si
a. filoniene
0. !#lanie$sedi'entare
. !#lanie )ef#%i!e+ )"ag -*+
6n functie de adancimea la care s-au format rocile magmatice pot fi!
$ roci plutonice )intr#si!e $ or"#ri onsolidate la adani'e+<
$ roci vulcanice (efuzive - consolidarea magmei la suprafata)
2;. 7ategoriile di'ensionale "entr# roile e"ilastie s#nt9
r#ditie )A2''+& arenitie )5&54$2&55 ''+&
a. siltie )5.554$5.56 ''+ )"ag 1.5+
0. nisi"oase )5.554$5.56 ''+
. argiloase )5.554$5.56 ''+
/oci sedimentare principale!
- /oci epiclastice (epiclastite - roci detritice).
(e clasifica dupa dimensiunea epiclastelor!
- ruditice (@ ' mm))
- arenitice (.,.= mm ' mm))
- siltice (.,.= mm .,..A mm))
- /oci argiloase.
- /oci carbonatice
.5. /roes#l de 'eta'orfis' se'nifia transfor'area #nei
roi "ree3istente in onditii de stare
a. te'"erat#ra$densitate
0. te'"erat#ra$"resi#ne )"ag 1.6+
. "resi#ne$densitate
*onditiile de care depinde starea de ecilibru a rocii sunt numite factori de
metamorfism, cei mai importanti fiind! temperatura, presiunea si compozitia
fluidelor din roci.
.1. 7ristalografia este stiinta are se o#"a # st#di#l
a. 7ristalelor
0. /oliedrilor ristalini si a'orfi
. Mineralelor
Cristalografia este %tiin0a care se ocup$ cu studiul structurii, form$rii %i
propriet$0ii cristalelor.
.2. 7i'"#rile fi%ie ale /a'ant#l#i s#nt9
a. eletri& gra!itatii& 'agneti )"ag 11+
0. eletri& gra!itational& 'agneti
. eletri& gra!itatii& 'agneti& ter'o0ari
... In str#t#ra interna a /a'ant#l#i intra9
a. r#sta& litosfera& 'anta#a& n#le#l
0. r#sta& astenosfera& 'anta#a s#"erioara& 'anta#a
inferioara& n#le#l intern si
n#le#l e3tern<
. r#sta& 'anta#a s#"erioara& 'anta#a inferioara& n#le#l
e3tern& n#le#l intern )"ag 12 $ 16+
(tructura interna a Pamantului!
- crusta (crusta oceanica, crusta continentala))
- mantaua (mantaua superioara, mantaua inferioara))
- nucleul ( nucleul e"tern, nucleul intern).
.1. Mag'ele #ltra0a%ie ontin SiO2
a. 16$65B
0. .5$15B )"ag *;+
. 25$26B
Magmele pot! nesilicatice sau silicatice.
Magmele silicatice sunt cele mai raspandite in natura.
6n functie de continutul procentual in (i5', s-au delimitat!
- magme silicatice bazice ((i5' B ='C))
- magme silicatice neutre ( ='C B (i5' B DEC))
- magme silicatice acide (i5' @DEC)
.6. /rini"i#l ....U7685/M632/6(MU9U6..... se "oate
en#nta astfel9 "roesele geologie o0ser!ate in "re%ent& #
"ri!ire la 'odifiarea r#stei /a'ant#l#i sa# la 'od#l de
generare a diferitelor ti"#ri de roi& s#nt si'ilare
"roeselor desfas#rate in tre#t#l geologi.
a. #nifor'itaris'#l#i )"ag 11+
.
0. s#"er"o%itiei stratelor
. inl#%i#nilor
.4. Granit#l n# este o roa9
a. Mag'atia
0. C#lania
. /l#tonia )"ag -- $ ta0el+
Franitul este o roca magmatica consolidate in adancime.
.*. Litosfera este9
a. r#sta terestra )oeania si ontinentala+
0. r#sta si 'anta#a tereatra
. r#sta si "artea solida a 'antalei s#"erioare )"ag 11+
(sfera de piatra)
.-. Alterarea e3ogena este #n "roes de 'odifiare a
o'"o%itiei 'inerale a roilor a #r'are a (idroli%ei&
reatiilor de o3idare si a 9
a. di%ol!arii in a"a
0. reatiei de ar0onatare )"ag 155+
. "rei"itarii (i'ie
"egradarea modificarea structurii siGsau compozitiei minerale a rocilor,
in conditii e"ogene, aceasta putandu-se manifesta ca! dezagregare,
alterare, dizolvare.
'lterarea exogena este procesul de modificare a compozitiei minerale a
rocilor, ca urmare a reactiilor cimice dintre mineralele constituiente si
diferiti agenti cimici specifici idrosferei si atmosferei terestre.
8unctie de agentul care intervine in reactie si de produsul reactiei,
procesele de alterare sunt e"treme de numeroase! hidroliza , carbonare ,
oxidare.
Procesul invers o"idarii este considerat reducerea.
.;. 2o#a "roese "rin are se reali%ea%a diagene%a
de"o%itelor e3ogene s#nt9
a. des(idratarea de"o%itelor 'ag'atie& o'"atarea
"arti#lelor
0. des(idratarea de"o%itelor 'ag'atie& o'"atarea
"arti#lelor arenitie
. des(idratarea de"o%itelor #'ede& o'"atarea
"arti#lelor )"ag 15- +
,62F&7&HI - 3otalitatea proceselor de transformare a sedimentelor +n
roci sedimentare.
Procese diagenetice! desidratarea depozitelor umede (uscare si
compactare)) cimentarea sedimentelor.
15. Roile sedi'entare e"ilastie se lasifia in9
a. r#dite& arenite& siltite )"ag 1.5+
0. r#dite& ar0onatite& argillite
. r#dite& ar0onatite& siltite
/oci sedimentare principale!
- /oci epiclastice (epiclastite - roci detritice).
(e clasifica dupa dimensiunea epiclastelor!
- ruditice (@ ' mm))
- arenitice (.,.= mm ' mm))
- siltice (.,.= mm .,..A mm))
- /oci argiloase.
- /oci carbonatice
11. Gradele de 'eta'orfis' s#nt9
a. de grad foarte sa%#t& de grad sa%#t& de grad 'edi#
si de grad inalt de
'eta'orfis'
0. de grad sa%#t& de grad 'edi#& de grad inalt de
'eta'or"(is' )"ag 1.-+
. de grad sa%#t& de grad 'edi#& de grad inalt de
'eta'orfis'& de 'ig'atis'
Fradele de metamorfism sunt!
- scazut (temperatura intre '..
.
* si A=.
.
*))
- mediu (temperatura intre A=.
.
* D=.
.
*))
- inalt (temperaturi peste D=.
.
*).
12. A'fi0olit#l este9
a. Roa 'ag'atia
0. Roa 'eta'orfia )"ag 114+
. Roa i%otro"a
Un facies metamorfic se poate defini ca fiind totalitatea asociatiilor minerale
caracterizate prin conditii de formare asemanatoare, respective conditii de
temperatura, presiune, ce definesc un anumit grad de metamorfism.
1.. 7a#%ele 'eta'orfis'#l#i de ontat s#nt9
a. resterea te'"erat#rii& resterea "resi#nii& ir#latia
fl#idelor dins"re or" s"re e3terior
0. resterea te'"erat#rii& ir#latia fl#idelor dins"re or"
s"re e3terior )"ag 115+
. resterea 0aria& ir#latia fl#idelor dins"re or" s"re
e3terior
11. /irolastitele s#nt roi !#lano$sedi'entare "entr# a9
a. "ro!in din e3"lo%ii 'ag'atie si sedi'entarea se fae
"otri!it "roeselor de sedi'entare )"ag 165+
0. "ro!in din e3"lo%ii ale alderei si sedi'entarea se fae
"otri!it "roeselor de sedi'entare
. "ro!in din e3"lo%ii ale 0a%altoidelor si sedi'entarea se
fae "otri!it "rini"iilor de sedi'entare
5 e"plozie vulcanica genereaza numeroase fragmente cu forme si dimensiuni
variate, care pot proveni!
- din magma, iar in acest caz se numesc piroclaste.
- din rocile inconjuratoare claste nonmagmatice.
Prin acumularea piroclastelor se formeaza depozitul piroclastic iar rocile
constituiente se numesc roci piroclastice.
/ocile piroclastice se clasifica dupa modelul celor epiclatice!
- piroclastite rudice (brecii vulcanice, aglomerate vulcanice))
- piroclaste arenitice (nisip vulcanic, tuf vulcanic))
- piroclastite siltice si subsiltice (cenusa vulcanica, tuf vulcanic).
1
Scara geocronologica
&re Perioade &poci 1arste
CE(O)O$C *(EO)O$C+ C',ER('R -'.O%E( /ersillian
P.E$S,O%E( ,h0rrhenian
Sicilian
Calabrian
(EO%E( P.$OCE( Piacenzian
)anclean
M$OCE( Messinian
,ortonian
Serravalian
.anghian
!urdigalian
'1uitanian
P'.EO%E( O.$%OCE( Chattian
Rupelian
Priabonian
EOCE( !artonian
.utetian
2presian
P'.EOCE( ,hanetian
Montian
"anian
ME)O)O$C CRE,'C$C SPER$OR
$(FER$OR
3R'S$C M'.M
"O%%ER
.$'S$C
,R$'S$C SPER$OR
ME"$
SC2,-$'( *4ERFE($'(+
P'.EO)O$C PERM$'(
C'R!O($FER
"E/O($'(
S$.R$'(
OR"O/$C$'(
C'M!R$'(
PREC'M!R$'( PRO,ERO)O$C
'R-'$C
6
2#"a 'od#l de for'are& e3ista trei ategorii de roi9
1+ Rocile magmatice ia# nastere "rin rairea 'ag'elor a>#nse din adani'e in soarta sa# la s#"rafata.
a+ %rupa granitului #"rinde9
$ granitul )o roa aida& onsolidata in adani'e< se gaseste in '#ntii MDin& Eanat#l#i& A"#seni+
$ riolitul )onsolidat a"roa"e de s#"rafata< se gaseste in '#ntii A"#seni& OaF& G#tGi+
$ piatra ponce )onsolidata in a"a+
0+ %rupa granodioritului #"rinde9
$ granodioritul )roa aida& onsolidata in adani'e& 'ai in(isa la #loare deat granit#l+
$ dacitul )onsolidat a"roa"e de s#"rafata+
+ %rupa sienitului #"rinde roi ne#tre si se o'"#ne din9
$ sienit )onsolidat in adani'e+
$ trahit )onsolidat la s#"rafata+
d+ %rupa dioritului& #"rinde tot roi ne#tre& dar # alta o'"o%itie 'ineralogia9
$ dioritul )onsolidat in adani'e+
$ andezitul )onsolidat la s#"rafata+
+ %rupa gabbroului #"rinde roi 0a%ie9
$ gabbroul )onsolidat in adani'e+
$ bazaltul )onsolidat la s#"rafata+
2+ Rocile sedimentare se for'ea%a "rin distr#gerea 'eania si (i'ia a roilor "ree3istente si a#'#larea )sedi'entarea+ 'aterial#l#l re%#ltat in diferite lo#ri si 'edii.
a+ Rocile detritice s#nt ele for'ate "rin de%agregarea altor roi& de o0iei d#re si are a# fost& sa# n#& i'entate # #n 'aterial alaros& argilos& siliios.
$ grohotisurile )frag'ente olt#roase de roa< "rin i'entarea lor se for'ea%a breciile+
$ pietrisurile )frag'ente rot#n>ite& trans"ortate de ra#ri sa# de !al#ri& "rin i'entare da# conglomeratele+
$ nisipurile )frag'ente de 5&1 $ 2 ''< "rin i'entare da# gresiile+
$ loessul )#n "raf for'at din nisi" fin& alar si argila+
$ m5lurile )"arti#le 'ai 'ii de 5&51 ''< "rin i'entare da# argilele+
$ marnele )argile alaroase+
0+ Rocile de precipitare se for'ea%a 'ai ales in golf#rile& lag#nele si la#rile din regi#nile aride9
$ roci monominerale9
$ evaporitele )for'ate din sare+
$ depozitele de gips si anhidrit
$ travertinul )for'at din alar& foarte "oros si #sor+
$ roci poliminerale9
$ calcarele oolitice )# sfere 'ii& for'ate in >#r#l gra#ntilor de nisi"+
$ dolomitele )ar0onat d#0l# de ali# si 'agne%i#+
+ Rocile organogene ia# nastere "rin de"#nerea "artilor s(eletie ale organis'elor !egetale sa# ani'ale9
$ roci acaustobiolite )are n# ard+9
$ calcarele organogene )7a7O.+
$ diatomitele )for'ate din s(elet#l #nor "lante 'arine n#'ite diato'ee+
$ fosforitele )fosfat de ali#+
$ roci caustobiolite9
$ carbunii ) turba& lignitul& carbunele brun& huila& antracitul+
$ bitumenele naturale ) petrolul& gazele naturale& asfaltul& ozocherita& sisturile bituminoase& chihlimbarul+
d+ Rocile reziduale re%#lta "rin alterarea roilor "ree3istente si a#'#larea re%id##l#i insol#0il.
$ bauxita )for'ata din (idro3i%i de al#'ini#& o3i%i de fier+
$ lateritul )(idro3i%i de al#'ini# si fier si 'inerale argiloase& alat#ind o roa 0r#n$rosata+
$ terra rossa )o argila 0ogata in o3i%i de al#'ini# si (idro3i%i de fier e ra'ane d#"a di%ol!area alar#l#i+
$ solurile
.+ Rocile metamorfice re%#lta "rin transfor'area roilor sedi'entare si (iar 'ag'atie a>#nse la "resi#ni si te'"erat#ri ridiate. Se "rod#e reristali%area aestor roi )n# to"irea+.
a+ mica6i6turile )roi # te3t#ra Fistoasa& a foile #nei arti& onstit#ite do'inant din #art si 'ia+
0+ cuar7ite )do'inate de gran#le de #art+
+ gnaise ) # o str#t#ra grD#nHoasD& si'ilarD granit#l#i+
d+ marmure )alar reristali%at+
e+ filite )o'"#se tot din #art si 'ia& la are se 'ai ada#ga el "#tin #n 'ineral in "ro"ortie 'are9 lorit& seriit& tal& grafit+
4
16. /rini"i#l s#"er"o%itiei stratelor& asa #' a fost
definit de Niola#s Steno& se "oate en#nta astfel9
a. #n strat de roi sedi'entare& aflat intr$o se!enta
nederan>ata din "#nt de !edere tetoni& este 'ai
!e(i deat #n alt strat sit#at dedes#0t.
0. #n strat de roi sedi'entare& aflat intr$o se!enta
nederan>ata din "#nt de !edere tetoni& este 'ai
tanar deat #n alt strat sit#at deas#"ra.
. #n strat de roi sedi'entare& aflat intr$o se!enta
nederan>ata din "#nt de !edere tetoni& este 'ai
tanar deat #n alt strat sit#at dedes#0t. )"ag 12+
14. /erioadele /aleo%oi#l#i s#nt9
a. 7a'0rian& Sil#rian& 2e!onian& 7ar0onifer& /er'ian
0. /rea'0rian& 7a'0rian& Sil#rian& 2e!onian&
7ar0onifer& /er'ian
. 7a'0rian& Ordo!iian& Sil#rian& 2e!onian&
7ar0onifer& /er'ian )"ag 1-4+
1*. Marati !arianta are n# re"re%inta ele'entele #nei
#te9
a. sarniera
0. antifor'a )"ag 16-+
. flan#ri
&lementele unei cute!
- 6arniera (creasta cutei))
- flancurile)
- planul axial (sau suprafata a"iala))
- axul cutei (directia cutei).
1-. /rini"i#l .......5/6H57329632366..... initiale
"orneste de la infor'atia a de"o%itele sedi'entare se
for'ea%a in strate ori%ontale sa# !asi$ori%ontale.
a. s#"er"o%itiei
0. ori%ontalitatii )"ag 1.+
. sedi'entarii
1;. 7a#%a 'isarii dia"irie o re"re%inta in!ersarea de
a. "resi#ne
0. te'"erat#ra
. densitate )"ag 144+
"iapirismul se realizeaza doar in cazul in care apar inversii de densitate,
adica unitati mai putin dense stau sub unitati mai dense.
Miscarea diapirica este o deplasare de jos in sus a unei mase solide intr-un
mediu solid.
65. Seletati "atr# ti"#ri de 'isari geotetonie9
a. osilatorii "e !ertiala& de rotatie& de translatie "e
ori%ontala& dia"irie
0. osilatorii "e !ertiala& de rotatie& de translatie "e
ori%ontala& ritie
. osilatorii "e !ertiala& de rotatie& 0arotro"e& ritie
61. In teoria geosinlinalelor& are s#nt ele trei eta"e
are re"re%inta #n il# orogeni,
a. eta"a defor'arii geosinlinal#l#i& eta"a orogenia&
eta"a de gli"togene%a
0. eta"a defor'arii geosinlinal#l#i& eta"a orogenia&
eta"a de ri"togene%a
. eta"a for'arii geosinlinal#l#i& eta"a orogenia&
eta"a de gli"togene%a )"ag 211+
6n ipoteza orogenica a geosinclinatelor prevede trei etape de evolutie a
unei catene muntoase!
- etapa formarii geosinclinatului! zona se scufunda si se acumuleaza sedimente.
- etapa orogenetica (numita si etapa tectonica), cand se produce cutarea
sedimentelor si ridicarea zonei, avand ca effect formarea catenei montane.
- etapa de gliptogeneza (de repaus orogenetic), cand are loc eroziunea catenei,
ceea ce determina transformarea catenei montane intr-o peneplena
J
.
62. /rei%ati din e este alat#ita r#sta ontinentala.
a. sedi'ente& "at#ra =granitia? )"ag 1.+
0. sedi'ente ar0onatie& "at#ra granodioritia
. sedi'ente& "at#ra granitia& "at#ra 0a%altia
6.. 7are din #r'atoarele afir'atii referitoare la ristale
s#nt false,
a. Un 'ineral are o str#t#ra ristalina interna are n# se
refleta in for'a e3terioara. )"ag * : 7aiet La0orator+
0. Toate s"eiile 'inerale "ot da for'e ristaline 0ine
de%!oltate (iar daa s#nt dest#l de rar intalnite in nat#ra.
. For'a e3terioara a #n#i ristal este o refletare a
'od#l#i de aran>are a ato'ilor si 'ole#lelor e alat#ies
ristal#l.
-abitus este o caracteristica morfologica a unui cristal prin care se defineste
modul de dezvoltare (forma, aspectul) +n raport cu cele trei dimensiuni spatiale.
Maclarea este proprietatea pe care o pot cunoaste doua sau mai multe
monocristale ce apartin aceleiasi specii minerale de a concreste +mpreuna.
61. 7are din #r'atoarele !ariante n# arateri%ea%a
#art#l,
a. 2#ritate *
0. 7li!a> 0#n d#"a o diretie )"ag ; : 7aiet La0orator+
. L#i# stilos
Cliva&ul, +n mineralogie, reprezinta procesul de desprindere a unui singur
cristal de-a lungul unor plane naturale de separatie, daca asupra lui se e"ercita
o forta de forfecare.
#n functie de perfectiunea planului de despicare, clivajul poate avea diferite
intensitati!
- cliva& perfect! cristale de mica, gips, calcit etc.)
- cliva& bun! cristale de feldspati, piro"eni, baritina etc.)
- cliva& slab! cristale de olivina, sulf etc.)
- cliva& inexistent! cristale de cuart, granat etc.
66. Seletati trei e3e'"le de or"#ri 'ag'atie9
a. 0atolit& laolit& sill )"ag ;1 : ;.+
0. 0atolit& laolit& sill& dI@e
. 0atolit& laolit& 0asalt
6n functie de adancimea la care s-au format rocile magmatice pot fi!
8 roci plutonice )intr#si!e $ or"#ri onsolidate la adani'e+<
8 roci vulcanice (efuzive plutoni - consolidarea magmei la suprafata)
Plutonii de clasifica in!
- plutoni concordanti (Sill, .acolite, Facolit))
- plutoni discordanti ("09e, !atolite, (ec9).
64. In asensi#nea 'ag'ei s"re s#"rafata& in roile
in!einate a# lo "roese de9
a. 'eta'orfo%are )"ag 1.6+
0. sedi'entare
. "rei"itare
6*. Granitele se gases9
a. in alat#irea e3l#si!a a r#stei oeanie
0. atat in alat#irea r#stei oeanie at si a elei
ontinentale
. a"roa"e n#'ai in alat#irea r#stei ontinentale )"ag 1.+
6-. 2esrieti "lasarea elor 'ai '#lti !#lani de "e glo0
"re#' si a #tre'#relor de "a'ant& in l#'ina teoriei
tetoniii "lailor
1
/ENE/LENJ $ S#"rafaHD de teren "lanD sa# #For ond#latD& are re%#ltD "rin
ero%i#nea Fi "rin trans"ortarea 'aterial#l#i dintr$o regi#ne.
*
a. In aord # teoria tetoniii "lailor& ei 'ai '#lti
!#lani de "e glo0 se afla in l#ng#l "lailor tetonie
ontinentale& 'ai ales aolo #nde a# lo "roese de
on!ergenta si de s#0sidenta
2
. Mai "ot a"are !#lani in
#"rins#l ontinentelor aolo #nde se "res#"#ne o
ir#latie a 'ateriei din 'anta. )"ag 251+
0. In aord # teoria tetoniii "lailor& ei 'ai '#lti
!#lani de "e glo0 se afla in l#ng#l 'arginilor "lailor
tetonie ontinentale& 'ai ales aolo #nde a# lo
"roese de s#0sidenta si de e3tensie. Mai "ot a"are
!#lani in #"rins#l ontinentelor aolo #nde se
"res#"#ne o ir#latie a 'ateriei din 'anta.
. In aord # teoria tetoniii "lailor& ei 'ai '#lti
!#lani de "e glo0 se afla in l#ng#l 'arginilor "lailor
tetonie& 'ai ales aolo #nde a# lo "roese de
on!ergenta si de e3tensie. Mai "ot a"are !#lani in
#"rins#l ontinentelor aolo #nde se "res#"#ne o
ir#latie a 'ateriei din 'anta
6;. N#'iti do#a "roese are "ot deter'ina
transfor'area roilor sedi'entare neonsolidate in
roi onsolidate9
a. onsolidarea& a "roes "rini"al si "resi#nea
litostatia "entr# a%#l in are te'"erat#ra n#
de"aseste do'eni#l diagene%ei.
0. i'entarea& a "roes "rini"al si "resi#nea
litostatia "entr# a%#l in are te'"erat#ra n#
de"aseste do'eni#l diagene%ei. )"ag 15-+
. onsolidarea& a "roes "rini"al si te'"erat#ra
litostatia "entr# a%#l in are te'"erat#ra n#
de"aseste do'eni#l diagene%ei.
"$'%E(E): - 3otalitatea proceselor de transformare a sedimentelor +n
roci sedimentare.
&volutia unui depozit de sedimente depinde de presiunea litostatica si
temperature.
Procese diagenetice! desidratarea depozitelor umede (uscare si
compactare)) cimentarea sedimentelor.
45. /#te' !or0i de "roese de diagene%a "ana la
te'"erat#ra de
a. 1-5 K7 )"ag 15-+
0. 265 K7
. 155 K7
Un depozit litificat are de fapt, doua alternative de evolutie!
- sa ramana in conditia termica specifica mediului e"ogen (sub J>.
.
*) si
atunci poate continua transformarea diagenica)
- sa paraseasca mediul e"ogen, intrand in domeniul temperaturilor inalte
si atunci se va metamorfoza.
41. 7are este diferenta dintre argila si 'arna,
a. 'ar'a ontine si al#'osiliati (idratati fa"t "#s in
e!identa de reatia # 87l
0. 'ar'a ontine si ar0onat de ali# si al#'osiliati
(idratati& fa"t "#s in e!identa de reatia # 87l )"ag
1.2+
. 'ar'a ontine si ar0onat de ali# fa"t "#s in
e!identa de reatia # 87l
Rocile argiloase sunt formate in mare parte din minerale specifice
(alumosilicati idratati).
2
SUESI2ENLJ $ /roes de o0orGre tre"tatD a soarHei terestre& are are
lo Mn 0a%inele de sedi'entare.
Rocile carbonatice. *onstituientii principali ai rocilor carbonative sunt
carbonatii de calciu (calcite, aragonite) si dolomitul *aMg(*5E)'.
/ocile se numesc calcare, daca sunt alcatuite preponderant din calcite si
dolomite, daca sunt formate essential din dolomite.
Marnele roci intermediare intre rocile argiloase si rocile carbonatice.
42. 7are din #r'atoarele afir'atii n# s#nt !ala0ile in eea
e "ri!este for'area roile 'eta'orfie9
a. "rin 'eta'orfis' se s(i'0a str#t#ra "etrografia a
"rotolit#l#i.
0. se s(i'0a o'"o%itia 'ineralogia "e fond#l
onser!arii o'"o%itiei (i'ie
. o'"o%itia (i'ia s#fera 'odifiari in inter!al#l de
te'"erat#ra 155K $ 1-5K7 )"ag 1..< 1.*+
6n vederea delimitarii termice a diagenezei de metamorfism s-au propus mai
multe variante, insa aproape toate accepta in principiu ca diageneza propriu-
zisa are loc doar la temperaturi sub '..
.
*.
4.. 2o'eni#l ter'i in are a# lo "roese 'eta'orfie
este9
a. .55:1555K7
0. 1-5:1555K7
. 1-5:;55K7 )"ag 1.-+
Fradele de metamorfism sunt!
- scazut (temperatura intre '..
.
* si A=.
.
*))
- mediu (temperatura intre A=.
.
* D=.
.
*))
- inalt (temperaturi peste D=.
.
*).
41. Meta'orfis'#l de falie a"are in %one de forfeare iar&
in %one de faliere& este a'"lasat9
a. 'eta'orfis'#l filonian )"ag 111+
0. 'eta'orfis'#l de ontat
. 'eta'orfis'#l de i'"at
Metamorfismul de falie - mai este numit si metamorfism al zonelor de
forfecare. 2pare la limita dintre doua unitati solide, care se misca relativ una
fata de cealalta, prin forfecare. ,atorita frecarii, temperatura poate creste +n
zona de forfecare.
Metamorfism filonian ste un metamorfism e"clusiv local, fiind amplasat +n
jurul fracturilor din roci, +n lungul carora au circulat solutii idrotermale
46. Regresi#nea este #n feno'en are re"re%inta
a. retragerea a"ei dintr$#n 0a%in de sedi'entare )"ag 215+
0. resterea a"ei intr$#n 0a%in de sedi'entare
. retragerea si resterea a"ei in 0a%ine de sedi'entare
Regresiunea este un fenomen datorat miscarilor pozitive, marcat de
retragerea liniei de tarm spre larg ca urmare a e"tinderii uscatului.
44. /an%a de saria> re"re%inta9
a. #n !ol#' 'are de roi are a fost de"lasat "e o distanta
de 6$15 @' de la lo#l initial& "rintr$o al#neare "e #n "lan
'ai '#lt sa# 'ai "#tin ori%ontal
0. #n !ol#' oareare de roi are a fost de"lasat "e o
distanta de 6$15 @' de la lo#l initial& "rintr$o al#neare "e
#n "lan 'ai '#lt sa# 'ai "#tin ori%ontal
. #n !ol#' 'are de roi are a fost de"lasat "e o distanta
onsidera0ila de la lo#l initial& "rintr$o al#neare "e #n
"lan 'ai '#lt sa# 'ai "#tin ori%ontal )"ag 141+
8enomenul de incalecare mai este descris si prin termenul de ;saria&<, iar
;panza de incalecare< mai este denumita si panza de saria&.
Pnze de sariaj se defineste ca fiind orice volum mare de roci care a fost
deplasat pe o distanta considerabila de la locul initial, printr-o miscare de
alunecare pe un plan mai mult sau mai putin orizontal si s-a pozitionat peste o
alta structura geologica, ramasa relative stabila numita autohton.
4*. S#0d#tia este o 'isare tetonia e re"re%inta9
a. af#ndarea #nei antitati enor'e de roi aflate s#0 #n
"lan inlinat )"ag 212+
-
0. af#ndarea #nei antitati de roi !#lanie aflate s#0
#n "lan inlinat
. af#ndarea #nei antitati de roi sedi'entare aflate
s#0 #n "lan inlinat
Miscarea de subductie se poate defini ca fiind afundarea unei cantitati
enorme de roci aflate sub un plan inclinat (plan imaginar) numit Kplan de
subductie<.
4-. 7il#l de orogene%a al"in a ine"#t in
a. Mal'
0. 7retai
. N#rasi )"ag 22. $ ta0el+
4;. Orogene%a (erinia s$a desfas#rat intre "erioadele
a. 2e!onian$7ar0onifer
0. 2e!onian$/er'ian )"ag 22. $ ta0el< 21;+
. 2e!onian$N#rasi
*5. 7ele do#a "roese are defines orogene%a s#nt9
a. Tetogene%a si gli"togene%a
0. Tetogene%a si riftogene%a
. Tetogene%a si 'orfogene%a )"ag 21;+
3ectogeneza si morfogeneza sunt parti bine definite ale orogenezei.
,ectogeneza reprezinta procesul propriu-zis de deformare plastica
(plicativa) si rupturala a materiei solide care edifica orogenul. 2cum are
loc cutarea depozitelor sedimentare si ridicarea zonei.
Morfogeneza este procesul sau suma de procese ce vor definiva aspectul
catenei muntoase. (unt procese care concura la formarea reliefului unui
orogen ca urmare a interactiunii intre deformarea crustei, eroziune,
sedimentare, activare vulcanica.
*1. 7ristalografia este stiinta are se o#"a # st#di#l
a. 7ristalelor
0. /ietrelor "retioase
. Mineralelor
*2. 7a'"#l gra!itatii sa# gra!itatia terestra re"re%inta9
a. ael s"ati#& e "ri!este "laneta noastra& in are se
"oate fae si'tita infl#enta 'aselor si a 'isarii de
"reesie a /a'ant#l#i
0. ael s"ati#& e "ri!este "laneta noastra& in are se
"oate fae si'tita infl#enta 'aselor !#lanie si a
'isarii de rotatie a /a'ant#l#i
. ael s"ati#& e "ri!este "laneta noastra& in are se
"oate fae si'tita infl#enta 'aselor si a 'isarii de
rotatie a /a'ant#l#i )"ag 11+
*.. 2e%agregarea este "roes#l "rin are9
a. roilor oe%i!e sa# ele relati! oe%i!e se
deso'"#n in frag'ente 'ai 'ii& n#'ite r#dite
0. roilor oe%i!e sa# ele relati! oe%i!e se
deso'"#n in frag'ente 'ai 'ii& n#'ite arenite si
siltite
. roilor oe%i!e sa# ele relati! oe%i!e se
deso'"#n in frag'ente 'ai 'ii& n#'ite laste
e3ogene sa# e"ilastite )"ag ;1+
"egradarea modificarea structurii siGsau compozitiei minerale a rocilor,
in conditii e"ogene, aceasta putandu-se manifesta ca! dezagregare,
alterare, dizolvare.
"ezagregarea este procesul prin care rocilor coezive (tari) sau cele relativ
coezive se descompun in fragmente mai mici, numite claste e"ogene sau
epiclastite (clast - fragment) epi - la suprafata).
*1. OOSedi'entareOO sa# OOe3ogeneOO s#nt onsiderate toate
aele roi are9
a. s$a# for'at la s#"rafata litosferei& in OOonditii e3ogeneOO
adia in aele onditii fi%io$geografie s"eifie
s#"rafetei litosferei.
0. s$a# for'at la s#"rafata litosferei& in OOonditii e3ogeneOO
adia in aele onditii li'atie s"eifie s#"rafetei
litosferei
. s$a# for'at la s#"rafata litosferei& in OOonditii e3ogeneOO
adia in aele onditii fi%io$(i'ie s"eifie s#"rafetei
litosferei )"ag ;.+
(unt numite Ksedimentare< toate acele roci care s-au format la suprafata
litosferei in Kconditii e"ogene<, adica in acele conditii fizico-cimice specifice
suprafetei litosferei, prin intermediul cel putin al unuia din cele D procese,
considerate a fi Kprocese petrogenetice e"ogene<!
- degradarea rocilor pree"istente, avand ca effect aparitia produselor de
degradare)
- transportul produselor de degradare)
- sedimentarea produselor transportate, avand ca finalitate formarea
Kdepozitelor sedimentare< in sens restrans)
- precipitarea din solutii apoase)
- diageneze (litificarea) depozitelor sedimentare.
*6. Ea%alt#l n# este o roa9
a. Mag'atia
0. C#lania
. /l#tonia )"ag -- $ ta0el+
*4. Str#t#ra "etrografia dese'nea%a9
a. 'od#l de aran>are in s"ati# a o'"onentilor 'inerali
dintr$#n strat geologi
0. 'od#l de aran>are in s"ati# a o'"onentilor 'inerali
dintr$o an#'ita roa )"ag **+
. grad#l de de%!oltare in s"ati# a o'"onentilor 'inerali
dintr$o an#'ita roa
Structura petrografica desemneaza modul de aranjare in spatiu a
componentilor minerali dintr-o anumita roca.
**. Mag'ele re%#lta& in general& "rin9
a. to"irea "artiala& rar totala& a roilor sedi'entare& la
te'"erat#ri inalte
0. to"irea "artiala& rar totala& a roilor sedi'entare
"ree3istente& "e ale nat#rala
. to"irea "artiala& rar totala& a roilor "ree3istente& "e ale
nat#rala& la te'"erat#ri inalte )"ag *;+
Magmele sunt sisteme fluide naturale cu temperaturi foarte +nalte, care rezulta,
+n general, prin topirea partiala, rar totala, a rocilor pree"istente.
*-. Alterarea e3ogena este #n "roes de 'odifiare a
o'"o%itiei 'inerale a roilor a #r'are a reatiei de
ar0onatare si a 9
a. (idroli%ei si a reatiilor de o3idare )"ag 155+
0. di%ol!arii in a"a
. (idroli%ei si a "rei"itarii (i'ie
'lterarea exogena este procesul de modificare a compozitiei minerale a
rocilor, ca urmare a reactiilor cimice dintre mineralele constituiente si diferiti
agenti cimici specifici idrosferei si atmosferei terestre.
8unctie de agentul care intervine in reactie si de produsul reactiei, procesele de
alterare sunt e"treme de numeroase! hidroliza , carbonare , oxidare.
*;. Mar'#ra n# este o9
a. Roa 'ag'atia )"ag 11-+
0. Roa 'eta'orfia
. Roa i%otro"a
;
Marmura roca metamorfica formata predominant din calcit, avand o
granulatie fanerica (se pot vedea cristalele cu ociul liber). ,e regula este
izotropa, dar poate fi si anizotropa.
-5. Carsta roilor sedi'entare n$a "#t#t fi sta0ilita
deat9
a. a0sol#t& folosind#$se in s"eial 'etoda stratigrafia
si ea "aleontologia 9
0. relati!& folosind#$se in s"eial 'etoda stratigrafia
sa# ea "aleontologia 9
. relati!& folosind#$se in s"eial 'etoda stratigrafia si
ea "aleontologia 9 )"ag 1*6+
-1. R#"erea re"re%inta9
a. a"aritia& in interior#l or"#l#i "etrografi& a #nor
s#"rafete de disontin#itate& n#'ite& in general&
frat#ri. )"ag 14-+
0. a"aritia& in interior#l or"#l#i "etrografi& a #nor
s#"rafete de ontin#itate& n#'ite& in general& fis#ri.
. a"aritia& in interior#l or"#l#i "etrografi& a #nor
s#"rafete de ontin#itate& n#'ite& in general& frat#ri.
/uperea reprezinta aparitia, +n interiorul corpului petrografic, a unor
suprafete de discontinuitate, numite +n general fracturi.
8racturile se pot clasifica de obicei in doua clase mari! a) fisuri si b) falii.
a. Fisurile. 9a o fisura peretii nu se deplaseaza prin alunecare (deplasari
tangentiale), dar se pot deplasa perpendicular unul fata de altul.
,in acest punct de vedere fisurile pot fi!
a) +ncise (cu pereti apropiati), daca peretii nu s-au deplasat vizibil unul
fata de altul)
b) descise , numite si diaclaze
b. Faliile. Falia este acea fractura naturala +n lungul careia
compartimentele au alunecat unul fata de altul, +n lungul planului de
rupere, cu sau fara +ndepartarea compartimentelor.
-2. Siste'e de falii "aralele )falii "ro"ri#$%ise+ "ot fi9
a. siste'#l ti" falii direte si siste'#l ti" falii inlinate
0. siste'#l ti" (orst si siste'#l ti" gra0en )"ag 1*1+
. siste'#l ti" di!ergente si siste'#l ti" on!ergente
-.. Marati !arianta are n# re"re%inta ele'entele #nei
#te9
a. sarniera
0. sinfor'a )"ag 16-+
. flan
&lementele unei cute!
- 6arniera (creasta cutei)) - flancurile)
- planul axial (sau suprafata a"iala)) - axul cutei (directia cutei).
-1. 7a'"#l gra!itatii #noaste9
a. !ariatii in s"ati#
0. !ariatii in ti'"
. !ariatii in s"ati# si in ti'" )"ag 14+
%ravitatia terestra prezinta variatii in spatiu si in timp.
-6. 7r#sta oeania este alat#ita din9
a. sedi'ente& "at#ra granitia& "at#ra 0a%altia
0. sedi'ente& "at#ra 0a%altia )"ag 12$1.+
. sedi'ente& "at#ra granitia
-4. /ara'etrii a'"#l#i 'agneti terestr# s#nt9
a. inlinatia 'agnetia& intensitate 'agnetia si
delinatia 'agnetia )"ag 2.+
0. inlinatia 'agnetia& densitate 'agnetia si
delinatia 'agnetia
. inlinatia 'agnetia& densitate 'agnetia si de!iere
'agnetia
-*. Re%isti!itatea roilor re"re%inta9
a. #n "ara'etr# fi%i are arateri%ea%a roile si alte
or"#ri aflate s#0 sol& din "#nt de !edere ter'i )alte
or"#ri deteta0ile "ot fi ond#tele si tot "rin 'etode
geoeletrie+.
0. #n "ara'etr# fi%i are arateri%ea%a roile si alte
or"#ri aflate s#0 sol& din "#nt de !edere eletri )alte
or"#ri deteta0ile "ot fi ond#tele si tot "rin 'etode
geoeletrie+. )"ag 2-+
. #n "ara'etr# fi%i are arateri%ea%a 'ineralelor& din
"#nt de !edere ter'i )alte or"#ri deteta0ile "ot fi
ond#tele si tot "rin 'etode geoeletrie+.
--. Aeleratia gra!itationala este9
a. 'ai 'are la E#ator
0. 'ai 'ia la E#ator )"ag 16+
. are o !aloare #nia
2cceleratia gravitationala nu este o constanta, ci variaza in latitudine si
altitudine.
2cceleratia gravitationala scade de la poli(L.>'mGs) catre &cuator (L.M>mGs).
-;. Sara intensitatii #tre'#relor se refera la9
a. "ag#0ele "rod#se
0. 'agnit#dinea #tre'#r#l#i
. 'od#l in are este "ere"#t #tre'#r#l de atre o' si
"ag#0e "rod#se )"ag 2.2+
(cara intensitatii a lui Mercalli este pe punctul de a fi inlocuita de scara EMS
;< (&uropean Macroseismic JLL>). 2ceasta din urma este inspirata de cele
anterioare, avand J' trepte sau grade care diferentiaza seismele in functie de
efectele lor, cum sunt percepute de oameni si cum se manifesta constructiile, si
ce pagube sufera acestea.
;5. Fl#3#l ter'i "re%inta !alori 'a3i'e la ni!el#l
/a'ant#l#i9
a. in l#ng#l dorsalelor 'edi#$oenie si aolo #nde se afla
!#lani ati!i )"ag 2.;+
0. "e s#"rafata "latfor'elor !e(i si aolo #nde se afla
!#lani ati!i
. #nde s#nt atene '#ntoasa si aolo #nde se afla !#lani
ati!i
;1. Un "roent de ;;B din 'ateria are alat#ieste
/a'ant#l "re%inta o te'"erat#ra 'ai 'are de
a. 155 7 )"ag ..+
0. 15 7
. 25 7
Mai mult de LLC din masa Pamantul are o temperatura mai mare de J.. *.
7umai E ?m, partea de la suprafata a crustei terestre, are temperaturi mai mici
de J.. * (aceasta reprezinta doar .,JC din masa planetei).
;2. Se leaga diret de o serie de "roese de dina'ia
interna si e3terna
a. energia geoter'ia )"ag .5 $ .1+
0. a'"#l 'agneti
. a'"#l eletri
(ursele energiei geotermale ! (oarele si sursa interna a Pamantului.
;.. Granitele n# se gases9
a. in alat#irea r#stei oeanie )"ag 12 $ 1.+
0. in alat#irea r#stei ontinentale
. in alat#irea '#ntilor
;1. 8i"oentr#l este sit#at9
a. doar la s#"rafata si este indiat de o0ser!atoare
0. in #"rins#l litosferei aolo #nde a a!#t lo dega>area de
energie )"ag 22;+
15
. in #"rins#l litosferei si 'antalei s#"erioare
Punctul unde se produce cutremurul se numeste hipocentrul sau focar si
el se situeaza la o adancime ce variaza de la suprafata pana la M.. ?m.
Proiectia ipocentrului pe suprafata crustei poarta numele de epicentru si
se defineste prin latitudine si longitudine.
;6. Ur'atoarea definitie9 roa sedi'entara e"ilastia
r#ditia& la are lastele s#nt ang#lare& se refera la9
a. "ietris& onglo'erate
0. gro(otis& 0reii )ta0el # ategoriile de roi+
. "ietris& 0reii
/oci sedimentare 4epiclastite - roci detritice 4 ruditice (@ ' mm))
;4. Energia geoter'ia sa# ?a'"#l? geoter'i are
s#rse9
a. interne si e3terne )"ag .1+
0. interne
. e3terne )Soarele+
(ursele energiei geotermale ! e3terne )(oarele) si sursa interna a
Pamantului.
;*. /este te'"erat#ra de ...... J>. N*...... n# 'ai "#te'
!or0i de "roese de diagene%a.
a. 1-5 K7 )"ag 15-+
0. 155 K7
. 15 K7
;-. O0d#tia este9
a. #n "roes tetoni in!ers fata de s#0d#tie )"ag 21*+
0. #n "roes tetoni #lterior s#0d#tiei
. #n "roes tetoni anterior s#0d#tiei
Obductia se poate defini ca procesul invers subductiei, dar contemporan
acesteia.
(e materializeaza prin ridicarea unei mase de material crustal (crusta
oceanica) peste marginea placii continentale.
;;. 7are din #r'atoarele afir'atii n# s#nt !ala0ile in
eea e "ri!este for'area roile 'eta'orfie9
a. "rin 'eta'orfis' se s(i'0a str#t#ra "etrografia
a "rotolit#l#i.
0. se s(i'0a o'"o%itia 'ineralogia "e fond#l
onser!arii o'"o%itiei (i'ie.
. o'"o%itia (i'ia s#fera 'odifiari in inter!al#l
de te'"erat#ra 155K $ 1-5K7 )"ag 1.1+
155. 2o'eni#l ter'i in are n# a# lo "roese
'eta'orfie este9
a. .55 : *55 K7
0. 1-5 : ;55 K7
. ;55 : 1155 K7 )"ag 1.-+
,omeniul termic in care au loc procese metamorfice este! J>.L..N*.
151. Transgresi#nea re"re%inta #n9
a. feno'en are onsta din retragerea liniei de tar'
s"re #sat& a!and dre"t #r'are saderea s#"rafetei
'arii.
0. feno'en are onsta din a!ansarea liniei de tar'
s"re #sat& a!and dre"t #r'are 'arirea s#"rafetei
'arii si in(eierea #n#i il# de sedi'entare )"ag 25;+
. feno'en are onsta din a!ansarea liniei de tar'
s"re #sat& a!and dre"t #r'are 'arirea s#"rafetei
'arii.
152. /olii 'agnetii ai /a'ant#l#i9
a. oinid # /olii geografii
0. n# oinid # /olii geografii )"ag 21+
. n# 'igrea%a
Polul nord magnetic migreaza cu A. ?mGan, in directia 7-&.
15.. Orogene%a (erinia s$a in(eiat in
a. /er'ian )"ag 21;< 22. $ ta0el+
0. 7ar0onifer
. Triasi
151. 7#ta este9.........deformarea plastica prin indoirea sau
curbarea stratelor constituente ale scoartei
terestre............7#tele& "ot fi antifor'e sa# sinfor'e.
a. defor'area elastia "rin indoirea sa# #r0area stratelor
onstit#ente ale soartei terestre
0. defor'area "lastia "rin indoirea sa# #r0area stratelor
onstit#ente ale soartei terestre )"ag 16*+
. defor'area r#"t#rala "rin indoirea sa# #r0area stratelor
onstit#ente ale soartei terestre
Cutarea este cea mai simpla si cea mai cunoscuta forma de manifestare a
deformarii plastice a rocilor.
156. Misarea di!ergenta "res#"#ne9
a. de"lasarea in sens#ri o"#se a do#a #nitati )"ag 252+
0. derosarea in sens#ri o"#se a do#a #nitati
. de"lasarea in aelasi sens a do#a #nitati
154. Sist#l !erde este9
a. o roa sedi'entare
0. o roa 'eta'orfia )"ag 11;+
. !#lanogen$sedi'entara
15*. La!ele stratifor'e& dI@e$#ri& sill$#ri s#nt9
a. or"#ri 'ag'atie 0idi'ensionale )"ag ;1+
0. or"#ri 'ag'atie #nidi'ensionale
. or"#ri 'ag'atie i%o'etrie
15-. Fosili%area se refera la onser!area9
a. "artii 'oi a organis'elor ina din ti'"#l !ietii
0. "artii d#re a organis'elor )"ag 126+
7onser!area se refera la partea dura (scelet, teste) a organismului (pentru ca
partea moale a organismului, sau o parte a acestuia, se poate conserva in mod
e"ceptional).
15;. In alat#irea #nei roi 'eteoritie intra9
a. #n alia> de Fe& 7r si Ni& siliati si stila siliatia
0. #n alia> de Fe& 7r si Ni si stila siliatia
. #n alia> de Fe si Ni& siliati si stila siliatia )"ag 16.+
115. In fig#ra ;. din #rs#l reo'andat este inregistrata o
#ta in de"o%ite ordo!iiene.
a. Insea'na a aea #ta s$a for'at in Ordo!iian, )"ag
141+
0. Aea #ta s$a "#t#t for'a oriand inainte de Ordo!iian
. Aea #ta s$a for'at 'ai reent deat Ordo!iian#l
111. 2isordanta #ng(i#lara "res#"#ne9
a. o e!ol#tie are sa #"rinda 'ini' do#a 'o'ente e
a"artin #nor il#ri geotetonie identie
0. o e!ol#tie are sa #"rinda 'ini' "atr# 'o'ente e
a"artin #nor il#ri geotetonie distinte )"ag 1*-+
. o e!ol#tie are sa #"rinda 'ini' do#a 'o'ente e
a"artin #nor il#ri geotetonie distinte
Etapele pe care le pot parcurge depozitele unei zone in formarea unei discordante
unghiulare :
1) se considera un bazin de sedimentare in care se depune o secventa orizontala de
sedimente ;
2) din cauza miscarilor tectonice, are loc o cutare a depozitelor sedimentare ;
11
3) se retine exodarea pachetului de sedimente, fapt ce va favoriza procesele de
eroziune ;
4) depunerii de noi sedimente peste pachetul initial, intrun nou bazin de
sedimentare!
112. Metoda "aleontologia se a"lia9
a. la de"o%ite 'eta'orfie si sedi'entare
0. la de"o%ite 'ag'atie si sedi'entare
. la de"o%ite sedi'entare )"ag 1*;+
Metoda paleontologica ajuta la corelarea a doua sau mai multe corpuri
de roci sedimentare care se afla in secvente sedimentare diferite, la
distante relativ mari unele de altele.
11.. Metoda fosilelor "ilot fae referire la9
a. fosilele #nor organis'e are a# e3istat #n inter!al
larg in sara georonologia
0. fosilele #nor organis'e are a# e3istat #n inter!al
ing#st in sara georonologia )"ag 1*;+
. fosilele #nor organis'e are a# e3istat in 'ai '#lte
inter!ale de ti'"
111. /roesele e"irogenie s#nt9
a. "roese geologie ra"ide
0. "roese geologie lente )"ag 25*+
. "roese geo'orfologie
116. In "erioada at se desfasoara "roes#l de #tare&
#nitatea geologia res"eti!a se n#'aste9
a. 'o0ila )"ag 21-+
0. geosinlinal
7OM/LETION
1. Roile # densitate 'ai 'ia se afla in .....
7U*9&U9... #tei dia"ire. )"ag 144+
2. O s#esi#ne de strate inlinate intr$o sing#ra
diretie se n#'este M575*967 )"ag 141+
.. O serie de strate #tate la "artea inferioara& #
as"et ona!& la are flan#rile a# o "o%itie ele!ata in
ra"ort # sarniera se n#'este (67*96729 )"ag 16;+
1. O serie de strate #tate la "artea s#"erioara& la are
sarniera are o "o%itie ele!ata in ra"ort # flan#rile se
n#'este 2736*96729 )"ag 16-+
6. Roa nat#rala s#0 for'a de stila "#ra o0tin#ta "rin
to"irea nisi"#l#i a #r'are a i'"at#l#i reali%at de #n
f#lger se n#'este9 8U9FU/632 )"ag 161+
4. Roa 'eta'orfia for'ata "redo'inant din alit se
n#'este9 M2/MU/2 )"ag 11-+
*. Meta'orfis'#l intra"l#toni se reali%ea%a in
interior#l or"#rilor 'ag'atie ..... P9U3576*&...
)"ag 111+
-. In de"o%ite siltie se "oate onser!a s#0stanta
organia "ro!enita de la "lanton )de e3e'"l#+ daa
este #n 'edi# ... /&,U*235/... )"ag 111 < 121+
Procesul invers o"idarii este considerat reducerea.
;. In a%#l sedi'entelor& "roes#l diageneti e onsta
in #'"lerea s"ati#l#i "oros se n#'este
P..*6M&732/&P.. )"ag 115+
15. 7or"#l 'ag'ati intr#si! de for'a "lan$on!e3a&
are defor'ea%a stratele de deas#"ra se
n#'este .....92*5963P... )"ag ;1+
12