Sunteți pe pagina 1din 10

Laborator nr.

10
CRITERII DE APRECIERE A BUNASTATRII BOVINELOR PRIN EVALUAREA
PRINCIPALELOR TIPURI DE COMPORTAMENTE
COMPORTAMENTUL DE GRUP (SOCIAL)
Bovinele sunt animale care prefera viata in grup, comportamentul lor individual fiind
influentat de cel al celorlalte animale cu care vin in contact.
In cadrul grupului se instaleaza in urma disputelor o anumita ierarhie sociala (rang), care are
un rol important in convietuirea animalelor.
Rangul se stabileste prin amenintari, lupta directa si subordonare pasiva.
Dupa un timp, interactiunile conflictuale (agonistice) scad in intensitate si daca nu intervin
factori externi perturbatori se realizeaza o armonie relativ stabila, grupul considerandu-se integrat, iar
viata in colectivitatea respectiva se desfasoara fara incidente maore.
!ipul de rang cel mai frecvent si mai obisnuit intalnit "a taurine este, de regula, cel liniar dar
se pot produce si diverse relatii triunghiulare sau chiar relatii complexe.
In sistemul extensiv de crestere si de exploatare, unde numarul de animale este redus
grupurile sunt constituite in general din cirezi matriarhale, formate prin asocierea vacilor de diferite
varste si eventual a tineretului.
#ozitia sociala a unui animal se reflecta in comportamentul lui.
$nimalele cu rang mai ridicat au un comportament mai autoritar si oarecum privilegiat% ele
nu se dau la o parte cand intalnesc alte animale, ci asteapta sa fie respectate. Daca o turma se afla in
miscare, animalele cu rang mai inalt se vor afla totdeauna mai in fata. Daca intr-o turma exista un
singur taur, acesta are de obicei rangul cel mai inalt% el este firesc un animal masiv, musculos si
priceput in lupte.
&and exista mai multi tauri, cei de rang superior au prioritate la femele, anihiland chiar prin
lupte sansa celorlalti de a-si valorifica fondul genetic.
Desi nu s-a stabilit o corelatie directa intre pozitia sociala si productia de lapte se poate
admite totusi ca productia este mai mica la vacile cu rang inferior, deoarece comportamentul agonistic
al animalelor cu rang superior le impiedica sa-si satisfaca cerintele nutritionale la reala capacitate,
motiv pentru care se recomanda ca grupurile de animale sa fie uniforme, iar acestea odata constituite
vor fi mentinute in configuratia respectiva o perioada cat mai lunga de timp.
COMPORTAMENTUL AGONISTIC
&omportamentul agonistic cuprinde actiuni de atac sau de aparare prin care animalul
urmareste sa-si proteeze propriul teritoriu care include locul de odihna, frontul la gheabul de furaare
si de adapare etc. sau intentioneaza sa obtina un asemenea loc. $cest tip de comportament iese mai
pregnant in evidenta in perioadele cand vacile devin apte pentru a fi fertilizate.
&omportamentul agonistic se exteriorizeaza prin amenintari, loviri, lupte si urmarire.
$menintarile sunt atitudini prin care animalul comunica cu ceilalti membri ai grupului si pe
care ii atentioneaza avertizandu-i asupra unei intentii ce va urma.
$menintarea laterala se caracterizeaza prin pozitionarea capului aplecat spre pamant cu gatul
arcuit, fruntea este indreptata inainte, fiind usor aplecata spre pamant.
In urma acestui conflict, animalul amenintat se poate retrage (daca are spatiu suficient) sau
reactioneaza la randul sau tot printr-o amenintare.
In aceasta situatie rangul celor doi indivizi este apropiat.
Derularea in continuare a conflictului presupune atingerea doar a coarnelor celor doi
protagonisti sau dimpotriva, angaarea lor intr-o lupta adevarata.
$tingerea cu coarnele mimeaza foarte mult lupta adevarata, dar se desfasoara mai lent, cu o
gestica exagerata. De obicei, aceasta atingere face sa se evite lupta adevarata.
'upta ca miloc de rezolvare a situatiilor conflictuale este rar intalnita la vaci% ea apare in
anumite situatii (activitate sexuala intensa, front insuficient de furaare, aparitia de noi indivizi intr-un
grup dea constituit) si numai in cazul cand alte miloace (amenintarile) nu duc la un rezultat scontat.
"
&ele doua animale aflate in lupta se imping cu fruntile suprapuse, partenerii au tendinta de a
nu pierde contactul cu fruntea si cu coarnele celuilalt (coarnele au rolul sa fixeze capul astfel incat
acesta sa nu poata aluneca in partile laterale).
(rmeaza un duel de impingere% animalul care reuseste sa deplaseze din loc adversarul catre
inapoi castiga lupta, care nu dureaza de regula decat cateva minute.
#rin aceste activitati ca si prin mentinerea distantei sau evitarea intalnirilor pot fi recunoscute
rangurile animalelor.
'a tineret, comportamentul agonistic apare la vitei la varsta de )-* luni, cand acestia incep sa
se lupte intre ei pentru stabilirea ierarhiei sociale. +tilul de lupta este in general ,cap la cap,, vitelul
mai puternic impingandu-l pe cel mai slab, pana cand acesta fuge. (neori, viteii se lovesc cu coarnele
in flanc.
Durata mentinerii ierarhiei in cadrul grupului depinde de ,memoria, fiecarei vaci, marimea
grupului constituit, spatiul asigurat pe animal.
In loturile care cuprind pana la *- - .- de animale, vacile se recunosc dupa impresii optice
(forma capului si culoarea parului), impresii olfactive (mirosul specific al pielii si al regiunii anale) si
impresii acustice (sunetele pe care le emit).
In exploatarea extensiva, pe spatii largi, ierarhia se mentine o perioada lunga de timp, chiar
mai multi ani.
/actorii care determina rangul social (ierarhia de grup)
0rdinea in ierarhia grupului este influentata de mai multi factori1 extrinseci si individuali .
/actori somatici1
-varsta, greutatea corporala, talia, marimea (perimetrul toracic), sexul, prezenta si calitatea
coarnelor, introducerea de noi animale.
/actori ,psihici,1
- temperamentul, agresivitatea nativa, experienta in lupta, ,ambitia, sociala2.
$nimalele nou introduse intr-un grup vor ocupa un rang inferior si vor adopta un
comportament corespunzator acestuia.
Relatiile sociale care pot fi intalnite in grupurile de taurine sunt de mai multe tipuri in functie
de numarul animalelor, omogenitatea sau heterogenitatea lor ca varsta, masa corporala, sex, rasa.
!ipurile de ierarhii pot fi exprimate astfel1
a. liniare%
b. liniar triunghiulare de tip alpha%
c. liniar omega %
d. liniar triughiulara intermediara%
e. complexe.
Relatiile ierarhice stabilite in cadrul grupului au importanta deosebita cand taurinele sunt
intretinute pe spatii relativ reduse, ceea ce face sa creasca competitia pentru hrana, apa si spatiu, in
consecinta comportamentul agresiv se manifesta mai puternic .
#entru reducerea disputelor, ceea ce are o influenta pozitiva asupra indicilor de productie,
este necesara o lotizare corespunzatoare a animalelor in functie de rasa, de sex, de varsta, de starea
fiziologica si de nivelul productiv.
COMPORTAMENTUL SOCIAL FATA DE OM
In general, omul este perceput de toate animalele ca individ dominant sau macar ca membru
al grupului, avand rang social superior.
3anifestarile agresive fata de om sunt semnalate uneori la taurinele crescute pe pasune (in
conditii extensive), cand contactul cu oamenii este redus.
#rima reactie a acestor animale ,timide,, nefamiliarizate cu prezenta omului este fuga (pana
la 4-- de metri). Daca nu exista aceasta posibilitate, spatiul este inchis iar omul depaseste aceasta
distanta critica, poate urma atacul.
In acest caz, taurii sunt mult mai agresivi decat vacile, mai ales ca omul poate fi perceput de
catre acestia ca ,posibil, rival sexual.
5
/ata de un om strain, taurul manifesta un comportament de intimidare exteriorizat prin muget
de amenintare, scormonirea pamantului cu membrele si cu coarnele, atac direct cu coarnele si
aruncarea omului in aer.
(nele atitudini necorespunzatoare ale omului fata de animal (de exemplu bataia) duc deseori
la retivitate si la manifestari violente. !aurii cu un libidou sexual crescut, sunt deseori mai agresivi in
aceste circumstante.
COMPORTAMENTUL DIGESTIV
&unoscand comportamentul bovinelor pe pasune, se poate folosi udicios nutretul verde printr
-o tehnologie adecvata care sa asigure o eficienta cat mai mare.
Interventia directa a fermierului trebuie sa urmareasca1
6 asigurarea unei pasuni de calitate superioara si o incarcatura optima pe unitatea de
suprafata%
6 mentinerea sub control a pasunatului selectiv %
6 reducerea influentei celorlalte vaci din cireada asupra comportamentului individual al
pasunatului .
6 exploatarea eficienta a pasunii, astfel incat fiecare animal sa ingere cantitatea necesara de
fura verde si sa realizeze indici productivi cat mai apropiati potentialului genetic.
In cazul pasunilor insuficiente cantitativ si necorespunzatoare calitativ, se impune
administrarea la iesle a unor cantitati suplimentare de furae conservate si nutret verde.
!aurinele pasuneaza in pozitie ortostatica, ocazional viteii pasuneaza si in decubit (pentru
scurt timp). Daca pasunea este parcelata, uneori taurinele se aseaza in genunchi pentru a putea
consuma nutretul mai valoros de sub gardul electric. In timpul pasunatului animalul se misca incet in
lungul pasunii, tine botul apropiat de sol, rupe iarba. #entru a consuma plantele preferate bovinele
descriu cu capul, la dreapta si la stanga, un arc de cerc de .- 7 8- de grade. Dupa mai multe
prehensiuni, animalul ridica adesea capul efectuand o masticatie sumara, urmata de deglutitie.
9acile pasuneaza timp de ) - "- ore:zi.
Durata pasunatului este influentata de cantitatea si de calitatea nutretului verde, de modul de
organizare a pasunii, de conditiile climatice etc.
&antitatea de nutret verde consumata reprezinta ; - "5< din greutatea corporala fiind
influentata de cantitatea, calitatea nutretului si inaltimea plantelor. In timpul pasunatului, vacile se
opresc din cand in cand, se uita cu interes in ur (mai ales cand se petrece ceva ,suspect,, ceea ce se
intampla destul de rar), comportament mostenit de la formele salbatice, care in permanenta erau
atente in timpul pasunatului la orice forma de amenintare din ur, aceasta atentie distributiva oferindu-
le un plus de protectie impotriva pradatorilor.
#entru prehensiunea plantelor, taurinele folosesc limba ca pe o secera, cu autorul careia
inclina plantele si apoi le introduc in cavitatea bucala, le fixeaza intre incisivii inferiori si bureletul
incisiv si in final le sectioneaza printr-o miscare brusca a capului efectuata, de regula, in plan antero-
posterior. Buzele au sensibilitate redusa, sunt putin mobile si participa intr-o masura mica la
prehensiunea furaelor solide.
#rezenta papilelor cornoase pe suprafata limbii orientate cranio-caudal contribuie la retinerea
furaelor in cavitatea bucala.
#e pasune, sectionarea plantelor se executa la o inaltime relativ mare de sol (;-"- cm).
9aca parcurge circa )- * =m:zi, iar durata efectiva de deplasare este de aproximativ 5 ore. In
cazul in care pasunea este de calitate inferioara marimea pasului creste si implicit viteza de deplasare
si distanta parcursa care poate aunge la ; =m:zi crescand astfel consumul pentru intretinerea
functiilor vitale. Distanta parcursa creste peste durata normala in zilele cu vant si cand numarul
insectelor este mare. &and este frig, vant si umezeala, animalele au tendinta sa se deplaseze cu vantul
in spate. &and temperatura aerului este mare, prefera sa stea in decubit sau pasuneaza cu axul lung al
trunchiului perpendicular pe directia vantului (intensificand pierderile de caldura din organism prin
evaporare).
De obieci, vaca pasuneaza o suprafata egala cu de doua ori latimea corpului propriu. !oate
animalele unei cirezi inainteaza de obicei intr-o singura directie supraveghindu-se reciproc.
4
Distanta minima intre vaci in timpul pasunatului este de -,* - " m, iar daca apare pericolul
unei ciocniri fiecare animal isi schimba directia.
&and se odihnesc, distanta dintre animale este de -,*-* m. Daca o vaca s-a culcat putin mai
departe si celelalte vaci se afla in grup la o oarecare distanta, vaca izolata devine in curand nelinistita,
se scoala si se duce langa restul turmei.
#e pasune, vacile si viteii evita anumite zone (cu urzici, cu spini) urmand anumite trasee
cunoscute folosite si de alte animale inainte, chiar daca acestea nu se inscriu pe traiectoria cea mai
scurta spre destinatie .
De obicei, nu exista preferinte pentru o anumita zona de pe pasune, distribuirea vitelor fiind
la intamplare, acestea avand doar tendinta de a se aduna in grupuri.
!aurii pasuneaza o durata mai scurta de timp decat vacile, deoarece intre ei apar frecvent
dispute si comportamentul sexual este mai pregnant.
9iteii incep sa pasuneze de la varsta foarte tanara (uneori chiar la 4 - * zile dupa nastere). In
primele zile ei pasuneaza circa "- minute :zi, perioada care creste treptat astfel ca la 4 luni ei
pasuneaza ) - > ore : zi in functie de calitatea pasunii si de starea timpului. !ineretul femel de
reproductie de peste . luni poate fi intretinut in permanenta pe pasune in tabere de vara.
&and sunt ploi reci si nu sunt amenaate adaposturi, tineretul nu se odihneste in decubit
noaptea, ci el se misca sau sta ,adunat, pentru a se incalzi. ?iua, cand temperatura creste si nu sunt
amenaate umbrare, vitele stau in general una langa alta, proteandu-si capul de razele solare in umbra
animalului vecin.
$par si diferentele circadiene ale pasunatului, constatandu-se la vaci un varf de pasunat,
dimineata dupa muls, urmat (in general) de scaderea duratei perioadelor de pasunat spre dupa-amiaza
pana la mulsul de seara.
Bovinele efectueaza un pasunat selectiv manifestand preferinte pentru anumite plante sau
parti din acestea si diferite stadii de vegetatie ale lor.
#referintele bovinelor pentru anumite plante, sunt in general, dificil de stabilit, fiind
influentate de natura solului, de gradul de fertilizare al acestuia, de sezon, de stadiul de vegetatie si de
preferintele individuale.
Informatiile asupra plantelor sunt receptionate de stimuli gustativi, tactili, vizuali si olfactivi.
In unele plante se acumuleaza, intr-un stadiu avansat de vegetatie, substante chimice cu gust
specific, motiv pentru care sunt refuzate de animal. +pre exemplu, plantele cu continut ridicat de
cumarina de regula nu sunt acceptate de taurine, iar pentru obisnuirea cu consumul acestora perioada
de adaptare este mai lunga.
In general, bovinele consuma preferential mai mult frunzele decat tulpinile, plantele tinere
fata de cele aunse intr-un stadiu avansat de vegetatie, pe cele verzi fata de cele uscate. $ceasta se
datoreaza faptului, ca animalele prefera plantele cu continut bogat in azot si energie si scazut in
celuloza.
Ingestia de apa este controlata de stimuli interoceptivi (senzatia de sete) si exteroceptivi
(vederea apei). 'imba oaca rol pasiv in adapare.
&and bea, numai gura vacii este submersa (5-*cm) si suge apa activ ca printr-o ,teava, iar
narile nu intra niciodata in apa.
#e pasune, vacile consuma cu aproximativ *-< mai multa apa decat in stabulatie. De obicei
vaca bea apa spre amiaza, tarziu dupa amiaza si spre seara% rareori in timpul noptii sau dimineata
devreme. In general, vacile beau, de obicei, apa de "-) ori pe zi, mai des in sezonul cald.
9acile prefera apa curata, putin statuta, a carei temperatura este de 8-"-@&.
$pa calda nu este acceptata cu placere. &antitatea de apa ingerata de animal este in functie de
specie, rasa, varsta, continutul in apa al furaelor, de temperatura mediului, de conditiile climatice, de
productia de lapte, de sistemul de intretinere, de cantitatea de substanta uscata ingerata, de continutul
de proteine si sare al ratiei, de starea fiziologica, sistemul de adapare etc.
Aeasigurarea unei cantitati suficiente de apa produce tulburari de metabolism, se reduce
consumul voluntar de furae, cu efecte negative asupra starii de sanatate si a indicilor productivi. In
cazul lipsei de apa, vacile consuma mai putine furae, restrictia acesteia reducand reflex ingestia de
substanta uscata.
)
&and animalul pierde "-< din cantitatea totala de apa sau aproximativ 5*< din masa
corporala survine moartea. !aurinele pot suporta lipsa de apa pana la 4. de ore, durata medie de
supravietuire in absenta apei fiind de "--") zile.
COMPORTAMENTUL DE RUMEGARE
9iteii nou nascuti nu rumega, dar la varsta de *-> zile, unii au fost observati rumegand.
&apacitatea de rumegare se instaleaza incepand cu ziua a >-a de viata si cel tarziu la 5" de zile.
$dministrarea timpurie a fibroaselor stimuleaza aparitia rumegarii. !impul de rumegare oscileaza la
animalele adulte intre ) si 8 ore. #rin rumegare, animalul marunteste inca o data substantele grosiere,
astfel incat ele vor fi mai bine digerate de catre microorganismele din prestomace.
Rumegarea se realizeaza cu preponderenta in pozitie decubitala, in care greutatea este lasata
pe regiunea sternala, activitatea rumenului nefiind stanenita.
#entru fiecare bol alimentar sunt necesare aproximativ *- - .- miscari de rumegare
(masticatie) pauza intre doua boluri fiind de 4-* secunde. !impul de rumegare variaza in functie de
felul furaului, continutul in fibra bruta, cantitatea ingerata, gradul lui de maruntire si continutul in
apa, structura ratiei, individ.
Rumegarea este influentata negativ de starea de calduri (estru), de durere, de boli ale
aparatului digestiv, de timpul scurs inainte si dupa fatare.
COMPORTAMENTUL SEXUAL
3aturitatea sexuala se instaleaza la varsta de ;-"5 luni. &aldurile apar mai repede la taurinele
domestice decat la cele sBlbatice, ceea ce se explica prin domesticire, selectie si conditii mai bune de
furaare.
Cuninci"e sunt folosite la reproductie pentru prima oara la varsta de aproximativ "; luni (".-
"; luni). Durata vietii sexuale, este de "5-"* ani, recomandabil insa )-. ani.
'a taurasi, varsta optima pentru imperechere este de "-",* ani, iar pentru cei din rase tardive
",*-5 ani. Durata vietii sexuale la taur este de ;-"- ani, dar varsta pana la care se recomanda utilizarea
lor este de *-> ani, deoarece dupa aceea taurii se ingrasa, devin mai greoi si mai retivi.
9aca este un animal poliestric. &iclul de calduri este variabil in functie de anotimp. +e
constata tendinta ca primavara tarziu, spre vara si toamna, caldurile sa fie mai bine evidentiate, ceea
ce corespunde la doua sezoane principale si la aceasta specie.
Durata ciclului sexual la vaca este in medie de 5" de zile, cu variatii intre "; - 5* de zile% la
unincile primipare ciclul sexual este mai scurt, cu una-doua zile comparativ cu vacile adulte (de
obicei de 5- de zile).
Reaparitia ciclului sexual este o variabila conditionata de numerosi factori1
-dupa fatare, caldurile apar in mod fiziologic intre 5" - 8- zile in functie de productia de lapte
si de starea de intretinere. $stfel, la vacile cu productie mai mica de lapte, primul ciclu de calduri
poate avea loc si la 4 saptamani dupa parturitie. 'a cele cu productie de lapte mai mare ciclul sexual
apare mai tarziu.
-dupa avort, caldurile apar in functie de perioada de gestatie in care s-a produs avortul. In
cazul avorturilor timpurii (stadiile de zigot si de embrion a produsului de conceptie) ciclul sexual
revine dupa o perioada de aproximativ 4 saptamani (durata normala a ciclului sexual). Dupa
avorturile tardive (in stadiul fetal), caldurile apar numai dupa trecerea duratei normale de calduri.
-dupa tratamentul anestrului, caldurile apar la aproximativ 4-> zile dupa incetarea
tratamentului, in functie de afectiunea ginecologica care a dus la anestru si de felul tratamentului
aplicat.
In timpul ciclului sexual, vacile au un comportament caracteristic numai in perioada de estru
(calduri) care nu este manifestat insa de toate vacile la fel. +emnele de exteriorizare ale caldurilor
depind de temperament si de nivelul hormonilor estrogeni.
Proetr!" se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari comportamentale1 animalele sunt
nelinistite, agitate, incearca sau chiar ling vacile vecine (daca sunt legate), privesc des in ur, mugesc
la anumite intervale, urechile prezinta o mobilitate deosebita, spriina capul pe ceafa vacii vecine,
intrerup furaarea si implicit consumul de furae, uneori sunt mai agitate in timpul mulsului.
*
#e pasune, vaca se izoleaza uneori de turma, se uita deseori agitata si curioasa in ur, linge
diferite obiecte, intoarce capul catre trenul posterior, vulva este tumefiata, gatul uterin intredeschis.
#roestrul dureaza in medie ) zile.
Etr!" (caldurile propriu-zise) reprezinta faza in care semnele descrise in proestru se
accentueaza. 9aca este foarte atenta la ambianta care o inconoara (in intretinerea legata, in stabulatie,
recunoasterea vacilor in calduri prezinta o oarecare dificultate).
'a strigatele altor animale raspund cu promptitudine, mugesc frecvent, iau pozitie campata,
urineaza mai des si in cantitati mici.
In padoc si mai ales pe pasune, vacile in calduri alearga si sar pe congenere, efectuand
miscari caracteristice actului sexual, gest care ar putea sa insemne o invitatie a taurului (,o ademenire
sexuala,). 9acile cu rang inalt efectueaza mai multe salturi decat cele cu rang inferior.
(neori, in perioada caldurilor, vaca nu mai respecta ierarhia sociala si se apropie de vacile cu
rang superior, ceea ce poate da nastere la incaierari. 9aca are tendinta de a mirosi si linge celelalte
animale.
In prezenta taurului, daca acesta nu manifesta dorinta de a se apropia, vacile in calduri iau
initiativa, se apropie de el si campeaza in pozitia caracteristica actului sexual.
'a anumiti indivizi, comportamentul sexual descris anterior se manifesta sters sau este chiar
absent. $stfel, la primipare caldurile pot trece aproape neobservate iar la vacile aflate in stabulatie
prelungita (mai ales in complexele de tip intensiv) exteriorizarea caldurilor este foarte discreta. De
aceea se impune acordarea unei atentii deosebite actiunii de depistare a vacilor in calduri, mai ales
iarna sau in conditiile stabulatiei prelungite, intrucat calendarul reproductiv trebuie respectat cu multa
rigurozitate.
In perioada de calduri vaca accepta taurul pentru monta in medie de * ori.
Imediat dupa monta, vaca ramane un scurt timp cu regiunea dorsala curbata, capul aplecat,
coada ridicata, regiunea ano-genitala se contracta, uneori cu eliminarea de fecale, se pare datorita unui
peristaltism intestinal mai pronuntat. #erioada de calduri dureaza in medie 5) de ore cu variatii intre
"5 si 4. de ore. 0vulatia se produce la 5*-4- de ore de la inceputul caldurilor si la aproximativ "--")
ore dupa disparitia semnelor caracteristice acestei perioade.
Metetr!" dureaza in medie ; zile, respectiv "5 zile. $ctivitatea endocrina maxima a corpului
galben se inregistreaza in zilele ""-"4 ale ciclului sexual. Dste faza cand manifestarea caldurilor scade
in intensitate, dispare reflexul de acceptare a saltului, vacile nu mai accepta saltul altor vaci.
D#etr!" dureaza in medie ; zile, respectiv ) zile, din ziua a "4-a pana in ziua a ">-a a
ciclului sexual, faza caracterizata prin liniste totala a manifestarilor sexuale.
3ucoasa vaginala are o culoare roz-pala, iar cervixul este inchis si fara mucus.
!aurii experimentati pot descoperi vacile cu 5-4 zile inaintea manifestarilor vizibile ale
caldurilor. Di controleaza vacile, executand un control olfactiv al organelor genitale externe.
$ctul copulator este foarte scurt si consta din intromisiune si imediat eaculare datorita
stimulilor termici si tactili din vagin. #entru efectuarea montei coopereaza o serie de ,stimuli cheie,
ca1 olfactivi, optici, acustici, tactili.
3irosul oaca un rol insemnat in descoperirea vacilor in calduri. &ontactul olfactiv al taurului
cu urina femelei aflate in calduri determina un comportament particular (,rictusul buzei superioare,)
caracterizat prin ridicarea pronuntata a buzei superioare in asa fel incat se inchid narile iar capul este
ridicat in sus. #rin aceasta miscare urina aunge probabil in contact cu organul lui Cacobson (organ
vomeronazal), situat in interiorul boltei palatine si care contine receptori pentru hormonii sexuali, a
caror concentratie pe parcursul ciclului sexual, ating valori mai ridicate in faza de estru atat in urina
cat si in mucusul de calduri.
In legatura cu stimulii tactili trebuie amintita si importanta zonelor reflexogene cutanate
localizate in pielea regiunii lombosacrale si abdominale inferioare.
(n rol important in comportamentul sexual al taurului il oaca si stimulii vizuali (optici).
Daca taurul a controlat olfactiv vaca si a realizat perceptia ei vizuala, stimulii care reactioneaza in
continuare sunt cei tactili si termici care dupa ce s-a efectuat saltul si intromisiunea duc la declansarea
reflexa a eacularii.
3aoritatea taurilor nu au preferinte in ceea ce priveEte partenera1 ei se excita in prezenta
oricarei vaci in calduri. (nii tauri prezinta insa uneori libidou selectiv respectiv manifesta atractie
numai fata de o anumita vaca. +e intampla uneori ca taurii mai in varsta sa respinga la monta vacile
.
tinere sau se cunoaste si cazul invers cand tauri mai in varsta prefera vaci tinere. (nii tauri
,considera, ca vacile mari nu sunt deosebit de atragatoare sau manifesta repulsie fata de vacile cu o
anumita culoare.
#otenta sexuala a taurilor variaza in functie de starea de intretinere si alimentatie, de
tehnologia reproductiei (monta artificiala, insamantare artificiala), de regimul de folosire, rasa si de
individ.
Nu orice salt este urmat intotdeauna de intromisiune. La taurii folositi la insamantari
artificiale se practica chiar saltul in gol, pentru a mari cantitatea ejaculatului care va fi recoltat.
3odul in care se desfasoara saltul si cuprinderea femelei constituie criterii obiective in
aprecierea masculilor de reproductie si mai ales a temperamentului lor.
Reflexul de imbratisare se desfasoara cu greutate sau este chiar absent in caz de anchiloza a coloanei
vertebrale si a aretului, in cazul unor miozite, artrite.
Taurul, dupa intromisiune, efectueaza o impingere anterioara a trenului posterior si
ejacularea se produce foarte repede (timpul este de ordinul secundelor) sau chiar instantaneu,
deoarece impulsurile aferente de la terminatiile nervoase ale penisului spre centrul lombar al
ejacularii si impulsurile eferente de la acest centru catre musculatura diferitelor componente ale
cailor genitale si glandelor anexe, se transmit foarte rapid.
In timpul ejacularii, taurul prezinta manifestari comportamentale specifice (in special
emisiuni de sunete) care pot fi interpretate ca o forma a orgasmului.
Taurul are ca singure preocupari consumul de furaje si imperecherea.
imineata cand merge pe pasune se uita deja dupa vacile in calduri. !bia dupa primul dejun
are loc cautarea propriu"zisa. aca descopera o vaca receptiva, o curteaza, dar foarte putin, maxim
cateva minute. aca vaca manifesta dorinta de imperechere are loc foarte repede monta.
Libidoul la taur se reinstaleaza mai repede decat la vaca, astfel incat el asteapta cu o
anumita nerabdare ca vaca sa manifeste din nou interes sexual. aca un taur a descoperit dimineata
o vaca in calduri, el sta cu ea pana pe la pranz, dupa care o paraseste fiind preocupat exclusiv de
hrana, odihna si de rumegare. !poi incepe din nou sa caute o vaca in calduri. Taurii se intereseaza in
mod deosebit de vacile care fac saltul sau de cele pe care se face acesta, le miroase si le linge marind
excitatia sexuala.
#neori, taurul consuma o cantitate din urina vacilor in calduri. upa ce a atins un anumit
grad de excitatie sexuala prolabeaza penisul, se apropie de femela si verifica dorinta de copulare a
acesteia care $a apropierea taurului se opreste si manifesta interes sexual% tauru$ isi deplaseaza spre
inapoi punctul de greutate al corpului, contracta musculatura spatelui, efectueaza saltul si incearca
sa introduca penisul in vagin, dar nu reuseste intotdeauna de prima data. Insuccesele apar in special
la masculii prea mici, prea mari sau la cei fara experienta si daca femela nu accepta masculul. &and
reuseste sa introduca varful penisului in vagin, il prolabeaza si ejaculeaza foarte repede (in cateva
secunde). In aceasta perioada se intinde articulatia coxo"femurala si cea a jaretului, taurul
miscandu"se putin in fata.
Dupa eaculare si orgasm, se instaleaza o stare speciala de relaxare, cu caracteristici
comportamentale diferite de cele din timpul actului sexual, numita postludiu. $stfel masculul devine
mai docil, pare mai obosit, somnolent, mai putin interesat de excitatiile din mediu. !aurii, ca si vierii,
adopta frecvent pozitia decubitala la scurt timp dupa coitus.
'a taurii tineri, tinuti in stabulatie poate apare o perversiune sexuala numita masturbatie, cand
eacularea se produce prin frecarea penisului de teaca furoului sau a abdomenului. $cesta eaculare
duce la epuizare sexuala, incat trebuie evitata (prevenita) prin plimbarea si tinerea afara in padoc a
taurilor. &ombaterea acestui viciu se poate face prin administrarea de bromuri care au efect
anafrodisiac.
COMPORTAMENTUL MATERNAL
Festatia vacilor variaza intre 5>; - 58- zile in functie de rasa. #arturitia la aceasta specie este
mai greoaie datorita conformatiei bazinului matern si a corpului vitelului.
+emnele premergatoare fatarii sunt tumefierea vulvei, relaxarea ligamentelor largi ale
bazinului si marirea ugerului.
>
Dxpulzarea fetusului se face in mod obisnuit si frecvent in decubit sterno-abdominal, rar in
decubit costo-abdominal si foarte rar in statiune patrupedala.
9acile care fata un singur vitel au un timp mediu de fatare de aproximativ 4 ore, dupa 5 - 4
contractii suplimentare.
Dxpulzarea secundinilor in mod normal se face la circa .-"5 ore de la expulzarea fetusului in
mod spontan.
9itelul se naste intr-o stare matura din punct de vedere biologic.
&onsumul placentei dureaza in medie 8 - "* minute, dar ea nu este niciodata consumata in
totalitate.
In pauzele dintre consumul placentei, vaca linge si miroase vitelul.
Daca propria placenta este data vacii, rece, dupa aproximativ )-* ore de la desprindere, ea
este mirosita de vaca, linsa, dar nu consumata.
#rimele semne de viata ale vitelului sunt adesea clipitul din ochi, in timp ce, inca atarna in
vulva mamei sale. Dupa ce cade la pamant urmatorul semn este respiratia regulata , adesea aceasta
fiind precedata de stranut. In urmatoarele minute vitelul sta intr-o pozitie culcata , dupa care isi misca
picioarele si incearca sa adopte o pozitie sternala. 'insul de catre mama stimuleaza aceasta miscare a
vitelului. Imediat ce va fi destul de puternic va incepe sa-si scuture capul si va incerca sa se ridice in
picioare.
+cuturarea capului este o alta miscare timpurie si tipica vitelului, adesea insotita de o
inspiratie puternica si zgomotoasa. #rin aceasta miscare tipica nou - nascutului indeparteaza fluidele
din cap si din urechi.
Dupa ce a stat culcat intre * minute si 8- de minute vitelul incearca sa se ridice in maniera
tipica bovinelor, incepand cu picioarele din spate.
9itelul se apropie cu destula greutate de mama, apoi cauta in urul ei pana gaseste ugerul
autat de catre mama uneori in cautarile sale, se rataceste printre picioarele acesteia. Fratie unui
mecanism declansator innascut, vitelul cauta ugerul adoptand o pozitie oblica in sus a capului iar
corpul este indreptat in sens invers, in unghi fata de cel al vacii. $cesta faza de cautare poate fi uneori
ingreunata, mai ales in cazul vacilor cu uger mare, lasat in os, viteii neputand apleca mai os capul,
mecanism conditionat genetic.
9itelul incepe sa suga la cateva minute dupa fatare, el prinde mamelonul cu gura si suge fara
a mesteca. 'imba inveleste mamelonul si formeaza un spatiu etans in cavitatea bucala, care dezvolta o
presiune negativa pentru fluxul laptelui. 'aptele trece prin gheabul esofagian inchis depasind primele
doua compartimente gastrice.
'a debutul suptului, vitelul loveste de cateva ori cu capul ugerul vacii, ceea ce stimuleaza
eectia laptelui, datorita stimularii secretiei ocitocinei. In timpul suptului, vaca emite ,zgomote de
multumire, si miroase vitelul in regiunea anala tocmai pentru a intari recunoasterea olfactiva.
e obicei, mameloanele sunt abordate succesiv, intr"o cinetica circulara.
#erioadele de alaptare ale viteilor crescuti pe pasune impreuna cu mamele lor, nu depasesc in
medie 4,. min:h, cu exceptia perioadei postpartum. 'a . luni viteii sunt aproape intarcati si alaptatul
dureaza mai putin de " min:h.
In general, vitelul, ca orice mamifer tanar (nou-nascut), este un ,profitor, si va incerca sa
suga de la oricare femela aflata in preama sau chiar de la diverse substitute, insa prin imprinting
invata rapid care este mama sa, ea fiind singura de altfel care il lasa sa suga incuraandu-l.
In cazul intretinerii pe pasune a vacilor impreuna cu viteii lor se observa ca acestia petrec mai
mult timp impreuna, decat cu mamele lor.
$ceasta caracteristica comportamentala sta la baza cresterii intensive a viteilor care pot fi
indepartati imediat dupa fatare de mama lor si crescuti ulterior in boxe individuale si mai tarziu
comune.
Daca viteii sunt indepartati imediat dupa fatare de mama lor si crescuti departe de alte bovine,
ei se pot atasa de alte specii si mai ales de ingriitori. In cazul in care se ataseaza de cai ii vor urmari
pe acestia pretutindeni, iesind impreuna in padoc, pe pasune.
;
COMPORTAMENTUL IN ADAPOST
!aurinele sunt mentinute in adapost o perioada lunga de timp, acesta fiind deci locul unde isi
desfasoara maoritatea activitatilor zilnice.
Co$%orta$ent!" #n #ntret#nerea "e&ata
$ctivitatea principala a vacilor ca durata o constituie odihna in decubit cand are loc si actul
rumegarii care este in general de 8- "- ore:zi.
0dihna se realizeaza in ;-"4 perioade, numarul si durata acestora fiind dependente de modul
de organizare a muncii prin programul zilnic de activitate, dar si de masa corporala a vacilor.
&and programul se respecta riguros, numarul perioadelor de odihna si durata lor vor fi mai
mari.
'a vacile cu dezvoltare corporala mare numarul perioadelor de odihna si durata totala de
odihna este mai mare si activitatea de reproductie este mai intensa iar la vacile cu dezvoltare
corporala scazuta perioada de odihna este mai mica.
In timpul consumului furaelor, taurinele au nevoie de liniste% ele sunt atat de preocupate de
actul connsumator incat devin indiferente la conditiile ambientale, ignorand chiar si prezenta
ingriitorului.
9iteza de consum a furaielor se exprima in timpul necesar pentru consumarea unui =g de
fura in unitatea de timp (minute) si variaza cu natura furaului, cu modul lui de preparare. Durata
consumului de furae si viteza de consum sunt influentate de structura ratiei si durata de acces la
furae.
Co$%orta$ent!" #n #ntret#nerea ne"e&ata
In acest sistem, intretinerea animalelor are loc in grupuri relativ mari pe spatii reduse, motiv
pentru care trebuie sa li se acorde o tot mai mare atentie individuala in procesul de exploatare.
Dxista diferite solutii constructive in privinta tipului de adapost, a capacitatii si a amenaarii
lor interioare.
In aceste circumstante, studiile de comportament, modificarile care apar in functie de
confortul oferit scot in evidenta daca varianta tehnologica pentru care s-a optat corespunde cerintelor
animalului in functie de varsta, stare fiziologica si de nivelul productiv.
9acile evita sa se culce pe un asternut a carui umiditate este ridicata.
In cazul aceluiasi tip de asternut, durata de odihna este mai scurta in cazul intretinerii
nelegate cu spatiu comun de odihna, ca urmare a faptului ca in comportamentul ierarhic, vacile de
rang superior alunga din spatiile confortabile pe cele de rang inferior.
'a uninci, odihna in decubit este de 8-5-h, iar in pozitie ortostatica de ",.)h.
'a vitei odata cu inaintarea in varsta se reduce timpul de odihna si creste durata de furaare si
durata de rumegare. In perioada de la "-4 ani durata de odihna scade de la ..< la *"-*4<, durata de
furaare creste de "a .,*< la ")< si durata de rumegare creste de la >,*< la 5-<.
In acelasi timp se remarca unele diferente in functie de sex. De la o luna durata de odihna este
mai mica la mascul cu ",; <, iar durata de furaare este mai mare cu "),*< , decat la femele.
In adaposturile in care viteii au acces liber in padoc ei prefera anumite zone de odihna in
functie de anotimp si de starea timpului.
9ara, pe timp favorabil .-->-< dintre ei prefera padocul, pe timp friguros, cu nori si vant,
*-< stau in padoc iar daca ploua doar 5-< mai raman afara.
In adaposturile cu spatiu individualizat de odihna se recomanda asigurarea unei cusete pentru
fiecare animal. Daca insa zona de circulatie este destul de mare si taurinele au acces la furaele de
volum in permanenta se poate mari densitatea vacilor, reducand cheltuielile de investitii.
In cazul intretinerii nelegate cu spatiu comun de odihna apar modificari comportamentale
importante prin reducerea suprafetei destinate pe animal. 'a tineretul femel din rasa Baltata
Romaneasca intretinut in boxe colective pe pardoseala tip gratar, reducerea suprafetei optime de
intretinere a determinat scaderea timpului de odihna in 5) h cu *-5;<, a influentat indicii de
productie, in sensul ca s-a redus ritmul acumularilor medii zilnice cu *-5;< si a crescut consumul
specific cu *-55< in functie de varsta si de varianta suprafetei de intretinere asigurata.
!ineretul taurin se intretine de regula nelegat, in boxe colective cu evacuarea mecanica si
hidraulica a deectiilor.
8
0dihna constituie unul din factorii importanti pentru realizarea unor sporuri ridicate,
coeficientul de corelatie dintre aceasta si sporul mediu zilnie fiind de G -,;*.
Durata medie este influentata de suprafata asigurata pe animal si numarul indivizilor din
grup. Daca densitatea pe unitatea de suprafata este mare si daca numarul de indivizi din hala este
ridicat atunci se intensifica starea de neliniste din lot, taurasii sar frecvent unii pe altii ceea ce duce la
raniri reciproce, scade durata de odihna si creste procentul sacrificarilor de necesitate.
+e recomanda astfel ca o boxa sa cuprinda pana la "* taurasi iar spatiul destinat pe animal sa
fie corelat cu greutatea corporala.
&omportamentul din adapost este influentat de factorii de microclimat.
TUL'URARI DE COMPORTAMENT
'a bovine sunt descrise1 ticul limbii serpentine, frecvent la bovinele in stabulatie, ce consta in
proiectarea limbii rasucite la exterior, gura fiind intredeschisa sau deschisa, capul intins si efectuarea
timp indelungat a unor miscari de rotatie a limbii (de frecare de palat si buze). $lteori, limba este
proiectata si retrasa succesiv, din si in gura, cu pierderea unei mari cantitati de saliva.
$lta stereotipie, frecventa la aceasta specie, este ticul suptului, care se manifesta la bovinele
adulte printr-un veritabil supt al ugerului propriu sau al altor vaci (aspect ce poate fi responsabil de
importante pierderi economice).
'a vitei, se cunoaste tendinta de a suge urechile, coada, furoul sau alte regiuni corporale ale
congeneriler. Da are ca urmare scaderea apetitului, alteori formarea de trichobezoare, insotite de
modificari de ordin dispeptic si motorii.
D#a&not#(!" nu comporta dificultate, fiind adesea sugerat de catre proprietari.
In stabilirea diagnosticului si in inlaturarea psihonevrozelor, esenHiala este stabilirea cauzelor
determinante si favorizante, urmate de corectarea lor.
Trata$ent!" este foarte dificil.
!icul limbii serpentine ar putea fi combatut daca imediat de la apariHia lui se practica
badionarea buzelor si botului cu substante amare, masuri care ulterior isi pierd eficacitatea sau se
administreaza tranchilizante (inectii cu haloperidol). +e mai poate recurge la aplicarea botnitelor intre
tainuri.
In ticul suptului, se poate recurge la excizia unei portiuni din mucoasa linguala (interventie
soldata cu inapetenta prelungita postoperator).
In ticul aerofagic se poate realiza nevrectomia ramurei ventrale a spinalului accesoriu
(distribuita sternomandibularului), respectiv miectomia sternohioidului sau omohioidului sau
medicatia cu antagonisti narcotici.
"-