Laborator nr.

11
CRITERII DE APRECIERE A BUNASTARII OVINELOR PRIN EVALUAREA
PRINCIPALELOR MODELE COMPORTAMENTALE
COMPORTAMENTUL SOCIAL
Rumegatoarele, animale prin excelenta gregare, au tendinta de a se apropia unele de altele
respectand o anumita distanta "critica", ce le permite contactul vizual si ele se constituie in turme sau cirezi.
Fiecare comunitate de animale se compune din grupe de indivizi, care includ atat animale adulte cat
si tineret si nou-nascuti. Intre indivizii apartinand aceluiasi grup sau altor grupuri se stabilesc anumite
raporturi, care de cele mai multe ori sunt pasnice, neantagoniste, incat se poate aprecia ca in orice grupare de
animale, dupa o perioada variabila de confruntari, se instaureaza o atmosfera de calm si de liniste, datorita
unor relatii de dominanta si de subordonare, care cuprind toti indivizii grupului.
Ierarhia asigura o armonie de care beneficiaza toti, chiar daca liderii au acces prioritar la hrana, apa,
loc de odihna. Pozitia ierarhica a indivizilor poate fi usor stabilita pe baza atitudinii si a mobilitatii lor in
cadrul grupului, a relatiilor reciproce pe care ei le pot stabili si in care isi gaseste aplicabilitatea legea celui
care loveste primul (peac order sau bount order!.
"iderul, sau liderii grupului mentin permanent capul ridicat, intr-o atitudine semeata, atenta, se
misca dezinvolt si fara restrictii in spatiu, au acces neingradit la hrana si la apa.
#nimalele subordonate prefera locurile mai retrase, adopta o pozitie oarecum de expectatie,
urmarind atent si permanent liderul$ accesul lor la hrana si la apa este intermitent, dar chiar si atunci
atitudinea lor dega%a mare prudenta, ele fiind intr-o stare permanenta de alerta si pregatite pentru a parasi
repede locul in caz de atac din partea animalelor dominante. In afara faptului ca animalele de rang inferior
a%ung mai greu la sursa de hrana, iar timpul necesar ingerarii acesteia este mai mic, calitatea hranei este
inferioara, atat ca valoare nutritiva cat si ca stare igienica, fura%ele fiind de cele mai multe ori murdarite de
fecale, noroi sau praf. In aceste conditii, la care se adauga si starea de stres insotita intotdeauna de elaborarea
unor cantitati mari de hormoni corticoizi, productiile realizate de animalele subordonate sunt inferioare celor
cu statut de dominanta.
Relatiile de dominanta si de subordonare devin mai acute, cu nuante de violenta cand animalele sunt
obligate sa ocupe spatii limitate si cand competitia pentru hrana, apa, pentru spatiul de odihna sau pentru
femelele devenite receptive sexual declanseaza conflicte permanente si destul de dure.
#tat oile, cat mai ales mieii manifesta preferinte pentru anumite zone din adapost sau padoc, in mod
deosebit pentru perioada de odihna. &ieii, cel putin, in afara faptului cand raman in apropierea mamelor, ei
prefera locurile uscate, mai putin aglomerate, care le asigura intr-un fel si protectia impotriva agresiunii
celorlalti. #cesta reprezinta argumentul stiintific in favoarea pastrarii nemodificate a configuratiei spatiale a
adapostului si necesitatea amena%arii unor spatii destinate exclusiv unor anumite categorii de varsta sau
productie (miei intarcati, oi lactante!.
COMPORTAMENTUL SEXUAL
'entrul erotizarii, prin conexiunile pe care le realizeaza cu scoarta cerebrala, va imprima
specificitatea comportamentului sexual al masculilor, respectiv al femelelor. Pe masura dezvoltarii somatice,
centrii sexual si erotic ai animalului isi intensifica activitatea, iar lobul anterior al hipofizei ca element
morfologic hipotalamo-dependent va secreta o cantitate mai mare de hormoni gonadotropi.
In zonele cu clima temperata, instinctul genezic al oilor se declanseaza toamna, fiind in stransa
corelatie cu factorii climatici, in mod deosebit cu temperatura si cu intensitatea luminoasa.
In aceasta perioada, berbecii se deplaseaza permanent in interiorul turmei, ei inspecteaza aproape
fiecare oaie, depistandu-le pe cele devenite receptive sexual prin intermediul receptorilor olfactivi.
(ile aflate in perioada ovulatiei devin nelinistite, agitate, cauta continuu compania berbecului si
odata descoperit, ele raman in apropierea sa fara a mai cauta alt mascul, chiar daca monta nu poate avea loc.
'omportamentul sexual al berbecilor este puternic potentat de stimulii olfactivi. )ubstantele
odorante emanate atat de femele cat si de mascul %oaca un rol important in procesul de reproductie al
ovinelor.
#ctivitatea sexuala a animalelor cunoaste o desfasurare ciclica, cu doua varfuri de intensitate
maxima, dimineata si seara si un evident declin in orele amiezii.
&ioarele acuza mai multe calduri repetate si un procent inferior de gestatie, comparativ cu oile
multipare. Fenomenul ar putea fi explicat prin durata mai mica a perioadei de estru la oile tinere si prin lipsa
lor de experienta, in special in atragerea berbecilor si realizarea montei, in momentul cel mai propice.
COMPORTAMENTUL MATERNAL
Femelele manifesta fata de pui o gri%a instinctiva cu totul deosebita. *l este indelung lins si mirosit,
stimulii proveniti de la cei doi parteneri avand rol determinant in stabilirea unei legaturi reciproce durabile,
care va marca atat modul de comportare al puiului, cat mai ales al femelei.
In ultima perioada de gestatie, oile evita contactul cu celelalte animale, prefera spatiile marginale,
iar cu cateva ore inainte de parturitie, ele parasesc turma, retragandu-se in locuri tainice, ascunse. #cest
comportament de izolare prezinta avanta%e incontestabile pentru cuplul ce se va forma, in sensul ca mielul va
fi mai usor prote%at impotriva pradatorilor, iar relatiile dintre mama si pui, gratie contactului nemi%iocit
dintre ei se stabilesc mai usor si vor fi mult mai trainice. )e reduce de asemenea, incidenta mieilor furati de
alte oi, care stau langa cele care fata, acceptand mielul nou nascut.
#legerea locului de parturitie este intamplatoare si instinctiva, iar locul de desfasurare a parturitiei
depinde de momentul care marcheaza ruperea invelitorilor, cand lichidele fetale se scurg, anuntand nasterea
in timp foarte scurt. #ceste lichide exercita asupra oii o puternica atractie, astfel ca, dupa expulzare ele vor fi
recuperate de oaie prin lingerea locului pe care acestea s-au dispersat.
#paritia mielului va declansa nu numai ritualul comportamenlului matern, dar il va si stimula,
asigurandu-i continuitatea pe toata perioada de alaptare.
+nele caracteristici ale mielului de ordin olfactiv si probabil gustativ sunt absolut necesare pentru
dezvoltarea la oi a unui comportament adecvat, care va persista de-a lungul perioadei de alaptare, avand la
baza fenomenul de invatare sau de "imprinting". Raspunsul matern adecvat al oii in perioada post-partum se
afla sub control hormonal. *l este temporar, fiind limitat doar la cateva ore si reprezinta o imbinare a
trasaturilor comportamentale innascute cu cele dobandite.
+lterior, rolul determinant in desavarsirea comportamentului maternal il are mielul, care prin
semnalele emise stimuleaza reactivitatea femelei si asigura conservarea instinctului matern si dupa scurta
perioada de sensibilizare endocrina.
'omportamentul mielului imediat dupa nastere se desfasoara pe o componenta dominant instinctiva.
)upravietuirea nou-nascutului depinde de capacitatea lui de orientare si de depistare a glandei mamare,
ingerarea colostrului reprezentand conditia sine ,ua non de a ramane in viata. In aceste prime minute de
contact dintre mama si pui se stabilesc relatii hotaratoare pentru destinul mielului. -igoarea mielului,
posibilitatile lui de a se ridica in picioare si a-si mentine pozitia ortostatica imediat dupa nastere, ca si
instinctul sau de explorare, pot influenta cel putin viteza cu care mielul descopera sursa de hrana, respectiv
glanda mamara. In acelasi efort co%ugat, oaia adopta o anumita orientare in spatiu cu capul catre noul nascut,
iar prin miscarile pe care le executa de lingere si de stimulare a acestuia il a%uta in tentativa lui de explorare
si de depistare a mamelei.
Factorii de microclimat pot influenta comportamentul mieilor$ temperatura coborata asociata cu
umiditatea crescuta si curentii de aer fac sa scada repede rezervele lor enegetice, atat prin solicitarea
mecanismelor de termoreglare, cat si printr-un aport mai mic de hrana, in con%unctura amintita mielul
ingerind cantitati mai reduse de lapte.
.upa parturitie, exista la toate speciile de animale domestice o perioada numita "critica", in timpul
careia se realizeaza atasarea noului
produs de mama, de o alta persoana sau chiar de un obiect, fenomen cunoscut in literatura de
specialitate sub denumirea de "imprinting". #ceasta perioada de invatare se extinde pe o durata variabila,
pentru miel ea este fixata genetic la maximum / zile.
)e pare ca, in aceasta faza, mielul prin caldura pe care o dega%a si prin miscarile pe care le executa
stimuleaza interesul oii, intrucat parturientele parasesc repede mielul care ramane nemiscat si devine rece,
semne clare ale mortii sale.
Fenomenul de imprinting prezinta importanta practica avand un rol deosebit in tentativa de intarcare
precoce a mieilor folosind biberonul.
+tilizarea acestuia chiar din primele ore de viata va obliga mieii sa se ataseze de ingri%itorii
respectivi, ei fiind mult mai usor de crescut. In acest caz, mieii nu-si mai recunosc mamele, ei vor fi insotiti
pretutindeni de personalul care le administreaza laptele. .e asemenea, tot pe baza fenomenelor de
imprinting, animalele obisnuite cu omul in perioada critica
vor fi mai blande si mai usor de crescut si de intretinut.
COMPORTAMENTUL DIGESTIV
.upa parturitie, mielul este capabil ca in a 01-21 minute sa adopte si sa-si mentina pozitia
ortostatica. Intreaga lui energie este canalizata si consumata in actul cautarii in vederea descoperirii glandei
mamare.
In functie de vitalitatea si de greutatea sa corporala, de temperatura din adapost, el reuseste dupa mai
multe incercari ratate, sa repereze unul din mameloane si sa suga primele cantitati de colostru in aproximativ
01-31 minute de la nastere.
#ccesul mielului la glanda mamara este acceptat de catre oaie nelimitat in prima saptamana, la orice
ora din zi si din noapte. +lterior, oaia limiteaza accesul mieilor, numaru4 supturilor scade treptat. .urata
unei reprize de supt este in primele / zile de aproximativ 31 de secunde, dar scade progresiv la 51-56
secunde in saptamana a 5-a si la 03-21 secunde in saptamana a 7-a.
Frecventa cu care mieii abordeaza glanda mamara este aceeasi atat ziua cat si in timpul noptii, cel
putin in primele saptamani de viata, motiv pentru care este necesar ca in adapost sa se asigure un iluminat
uniform si permanent, care sa usureze orientarea in spatiu a mieilor.
'antitatea de lapte produsa de un animal este determinata genetic, dar exprimarea acestui caracter
productiv este puternic dependenta de factorii externi, in special de cel al alimentatiei. )i totusi, stimulii
produsi de miei la nivelul glandei mamare pot influenta nu numai fenomenul de e%ectare ci chiar cantitatea
de lapte recoltat. #stfel, oi4e care alapteaza miei gemelari produc mai mult lapte decat cele cu un singur
miel. .aca insa un miel moare sau este indepartat timpuriu in timpul lactatiei, oaia respectiva nu va mai
produce o cantitate de lapte mai mare decat una care alapteaza un singur miel.
)uptul este un proces complex care implica participarea concomitenta a celor doi parteneri.
*l este provocat de stimuli externi prin masa%ul pe care sugarul il face asupra glandei mamare si care
declanseaza eliberarea de ocitocina neurohipofizara. #ceasta prima faza este urmata de a doua, cand mielul
nu mai actioneaza asupra mamelonului, el adopta o atitudine mai mult sau mai putin stationara, de liniste,
inghitind laptele eliberat prin cresterea presiunii si contractia mioepiteliului. 'urand presiunea scade si
implicit si cantitatea de lapte, fapt ce obliga mielul sa-si reia masa%ul asupra glandei mamare, urmand o noua
faza de eliminare a laptelui.
.e la 8-/ zile nevoile flziologice ale mielului in substante nutritive nu mai pot fi acoperite integral
de laptele matern, astfel incat acesta incepe sa consume alte sortimente fura%ere. "a inceput consumul este
selectiv, el alegand granulele de nutreturi combinate, firele de fan si paie sau chiar cele de iarba daca sunt
scosi pe pasune odata cu oile mame. 'antitatea de fura%e ingerata creste progresiv, concomitent cu
dezvoltarea compartimentelor gastrice si pierderea treptata a interesului pentru glanda mamara, care-i ofera
din ce in ce mai putin lapte. "a aceasta varsta se declanseaza si procesul de rumegare, care se desfasoara pe
parcursul a 05 de ore in 3-46 reprize si va cunoaste o crestere a intensitatii si a duratei de la 66 de minute in
saptamana a 5-a la 406-466 de minute in saptamanii a /-a.
9impul diferit de rumegare este conditionat de un complex de factori, cum ar fi cantitatea de fura%e
consumata, continutul in celuloza si apa, palatabilitatea si natura sortimentelor fura%ere.
In aceasta perioada se stabilesc si preferintele pentru anumite sortimente de fura%e, deci pentru
anumite insusiri organoleptice (gust, miros!, care vor facilita la varsta adulta acceptarea anumitor retete
fura%ere.
.e la varsta de 6-/ zile, mieii incep sa consume apa si sare.
'omportamenlul ingestiv al ovinelor adulte poate fi analizat atat sub raport cantitativ cat si calitativ.
In conditii normale de pasune, oile, desfasoara o activitate diurna ciclica, strans asociata cu rasaritul si cu
apusul soarelui. *le sunt mult mai mobile si mai active in orele cu lumina decat in timpul noptii. )chema
pasunatului diurn recunoaste in lunile de vara doua perioade distincte, una in orele diminetii, cea de a doua
dupa amiaza, intre care exista un interval de timp, in care animalele se odihnesc sau rumega.
#ceasta schema de pasunat diurn poate fi serios influentata de factorii climatici, in special de
temperatura si de precipitatii. Pasunatul pe timpul noptii reprezinta in lunile de iarna numai 41: din totalul
timpului de pasunat, in ciuda lungimii noptii, in timp ce vara el poate sa a%unga la 51: din totalul activitatii
de pasunat. .aca temperaturile ridicate pot modifica profund schema de hranire diurna a oilor, ele intrand de
exemplu pe pasune mai devreme in zilele calduroase, temperaturile coborate par a avea efecte mai mici.
)chema de rumegare la ovine desi mai putin cunoscuta are de asemenea o desfasurare ciclica;
animalele rumega pe durata mai lunga in timpul noptii si la apusul soarelui, cand si activitatea de pasunat
este mai mica. In conditiile mediului mediteranean rumegarea de noapte in lunile de iarna a reprezentat /1:
din totalul activitatii si numai 01: vara.
9impul petrecut de oi pe pasune depinde de calitatea si disponibilitatile covorutui vegetal, dar si de
cerintele organismului, diferentiate si ele in functie de varsta, greutate corporala, stare fizilogica etc.
'alitatea fura%ului poate modifica semnificativ timpul de pasunat-rumegat, ca si rata de fura% ingerat.
#ceste relatii care antreneaza durata pasunatului si a rumegarii si rata de ingerare a fura%uiui sunt mai bine
evidentiate intr-un areal cu registru climatic contrastant, intrucat disponibilitatile pasunii si valoarea nutritiva
a plantelor intr-un sezon secetos sunt mai drastic afectate, iar efectele biologice mult mai puternice.
)tudiul comportamentului alimentar si mericic a permis lamurirea mecanismelor care controleaza
cantitatea de fura%e ingerata si variatiile sale in functie de stadiul de vegetatie al plantelor si speciile carora
acestea le apartin. 'onsumul plantelor verzi creste direct proportional cu continutul lor in substante azotate
si invers proportional cu cantitatea de celuloza bruta.
'antitatea de fura%e verzi ingerata de animale depinde si de stare a de plenitudine a tubului digestiv,
de viteza de avansare a continutului rumenal catre foios, de continutul in apa al plantelor.
'and plantele imbatranesc, odata cu modificarea continutului lor chimic, se schimba si
comprotamentul ingestiv al oilor, in sens strict adaptativ, si care consta in cresterea duratei unitare de
masticare si de rumegare. #cest fenomen este in stransa legatura cu gradul de digestibilitate al plantei, cu
continutul ei in substante azotate, celuloza si apa.
9impul necesar pasunarii depinde si de cerintele reclamate de animal.
<evoile nutritionale ale oilor gestante, lactante sau cu miei, precum si animalelor subnutrite sunt
incomparabil mai mari decat la celelalte categorii de varsta. In consecinta, aceste cerinte pot fi satisfacute de
o ingesta mai mare, care impune prelungirea timpului de pasunat si cresterea cantitatii de plante ingerate.
(ile sunt capabile sa-si adapteze comportamentul digestiv cerintelor lor nutritionale, dar in anumite limite,
ale caror valori trebuie cunoscute de specialisti, tocmai pentru a se evita variatiile extreme.
'omportamentul ovinelor pe pasune prezinta aspecte deosebit de interesante, cu particularitati
distincte, in functie de rasa, varsta, stare fiziologica, sex si anotimp. +n ciclu comportamental zilnic include
pasunatul propriu-zis, rumegarea, odihna, deplasarile la sursa de apa, alte activitati, ale caror durata depinde
si de factorii climatici, starea pasunii, sezon etc.
In lunile de primavara si de vara, rasele de ovine din tara noastra, indiferent de sex si de varsta,
pasuneaza in timpul zilei incepand din primele ore ale diminetii pana seara in amurg, dar cu perioade de
repaus, in special in orele amiezii. *le se imprastie pe teren intr-un larg evantai si se reunesc la diferite
intervale, in grupe mai mari sau mai mici, apoi toate laolalta in orele de canicula si seara, pentru a se feri de
intemperii si pentru odihna.
&odul in care turma foloseste pasunea sub raportul marimii grupelor de animale si a dispersiei lor
depinde de rasa, de suprafata terenului, de sursa de apa, de conditiile climatice, de prezenta si distributia
umbrarelor. Rasele englezesti si cele australiene au tendinta de a se dispersa foarte mult pe pasune,
intalnindu-se frecvent indivizi care pasuneaza solitar.
In lunile de toamna, odata cu declansarea instinctului sexual, armonia grupurilor sufera serioase
modificari, consecinta a comportamentului deosebit pe care-l adopta atat femelele cat mai ales masculii. (ile
dominante aflate in faza de estru vor cauta compania masculilor, vor indeparta oile subordonate din %urul
berbecului ai astfel oile tinere sau cu un comportament mai timid vor fi dezavanta%ate.
"a ma%oritatea speciilor poligame stabilirea gradului de dominanta intre masculi este o componenta
esentiala a comportamentului. =erbecul cu statut dominant va monta un numar mai mare de oi decat cei de
rang inferior. .aca numarul oilor este redus se poate ca berbecii subordonati sa nu efectueze nici o monta, ei
fiind impiedicati de berbecii dominanti duri si agresivi.
Pe terenurile saraturate cu flora specifica, unde oile pot ingera odata cu plantele pana la 011 g
<a'l>zi, ele sunt obligate sa se deplaseze la sursa de apa de cel putin 0 ori in 05 de ore, intrucat excretia unui
gram de sare necesita 21 ml de apa. In lipsa surselor de apa oile ies pe pasune dimineata foarte devreme si
ling roua si apa exudata de pe plante. #cest comportament nu se intalneste la animalele care au la dispozitie
o sursa curenta de apa, de unde necesitatea realizarii pe pasune a unor amena%ari locale, unde animalele se
pot adapa ad libitum.
.eplasarea animalelor catre sursele de apa determina formarea unor poteci cu dispunere radiara,
ceea ce presupune o buna si corecta orientare a animalelor.
'antitatea de fura%e necesara rumegatoarelor pe pasune, pentru intretinerea functiilor vitale, este cu
circa 61: mai mare decat aceea reclamata de animalele aflate in stabulatie. *a poate chiar sa creasca spre
sfarsitul verii, ca urmare a scaderii productiei de iarba si a calitatii acesteia.
In acest caz, se impune pasunatul nocturn de completare, a carei durata variaza in functie de rasa,
sezon, de factorii de mediu, in special climatici, de compozitia floristica a pasunii. Pasunatul nocturn poate fi
prelungit in zilele toride de vara, cand temperaturile ridicate impiedica sau reduc foarte mult durata
pasunatului diurn.
Pe pasune, oile sunt destul de pretentioase, insusiriie plantelor, in special asprimea, glabritatea,
palatabilitatea, pot conditiona semnificativ consumul. In general, ovinele prefera partea mai frageda a
plantei, frunzele in detrimentul tulpinii, iarba verde mai curand decat cea uscata. .e asemenea, valoarea
nutritiva a fura%ului si continutul in trofine pot conditiona comportamentul animalelor. In acest context se
poate explica de ce oile, ca de alttfel vacile carentate in sare, aleg hrana si sursa de apa care contin cantitati
mai mari de sodiu$ acest comportament de "compensatie" nu se intalneste daca animalele au in organism
cantitati suficiente de fosfor. #celasi lucru se constata si in cazul plantelor toxice, unele fiind recunoscute de
animale si evitate, altele dimpotriva sunt consumate provocand intoxicatii grave.