Sunteți pe pagina 1din 9

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A CIUPERCILOR PLEUROTUS UTILIZAND

METODA
DE DEZINFECTIE CHIMICA A SUBSTRATULUI
(pentru micii cuti!"t#ri$
Princip"ee et"pe "e te%n##&iei 'e cuti!"re " ciuperci#r Peur#tu( (unt)
* ALEGEREA MATERIALELOR UTILIZATE CA SUBSTRAT NUTRITIV+
* PREGATIREA SUBSTRATULUI+
* ,NSAM-NTAREA CU MICELIU+
* INCUBAREA+
* FRUCTIFICAREA+
* RECOLTAREA SI ,NTRETINEREA.
ALEGEREA MATERIALELOR UTILIZATE CA SUBSTRAT NUTRITIV
Materialele pe ca re se dezvolta miceliul poarta numele de substrat. Proprietatile
substratului
determina care ciuperci si microorganisme pot creste pe acesta. Un substrat considerat
foarte bun
pentru o anumita specie de ciuperci poate fi inoportun pentru alta. Substraturile sunt
selective.
Aceasta selec tivitate depinde de caracteristicile fizico-chimice ale substra tului :
- substantele nutritive disponibile din substrat;
- gradul de compactizare;
- continutul de apa;
- pH-ul;
- activitatea microbiana.
Pentru obtinerea unui substrat ct mai sele ctiv! foarte importante sunt si urmatoarele
aspecte :
- omogenizarea tuturor ma terialelor din substratul respectiv;
- tratamentul termic.
"a substrat nutritiv pentru cultura ciupercilor Pleurotus utiliznd metoda de dezinfec ie
chimica
a substratului! #n mod uzual se folosesc urm$toarele materiale :
% paie de cereale! tocate la &-' cm lungime;
% stuf uscat sau coceni de porumb (tulpinile porumbului - regiona lisme: stru)eni! tulei*
tocat la +-& cm
lungime;
Materialele mai sus mentionate pot fi folosite singure sau #n amestec.
PREGATIREA SUBSTRATULUI
TOCAREA MATERIALELOR
,ezultate foarte bune au fost obtinute folosind paiele de cereale tocate! de aceea
recomand$m #n
special cultivatorilor #ncep$tori! folosirea acestor materiale. ,andamentul obtinut la
cultivarea
ciupercilor Pleurotus este de -.-+/. 0! raportat la cantitatea de material celulozic uscat
utilizat!
#ns$m ntat si #ntretinut corect. Materiale le folosite trebuie s$ fie uscate! curate! f$r$
pete de mucegai
(verde! negru! gri*! s$ aib$ o culoare galben-aurie si s$ nu fie mai vechi de un an. Se
toac$ la lungimi
variind #ntre &-' cm (paiele* si +-/ cm (cocenii si stuful*! utiliznd pentru aceasta
tocatoarele

manuale (denumite popular sisca sau siscornita* ori elec tric e! sau mori cu
ciocanele prevazute cu site
cu ochiuri mari.
DEZINFECTIA CHIMICA A SUBSTRATULUI
Se efectueaza odata cu umectarea substratului. Avanta)ul acestei metode
consta #n faptul ca nu
trebuie facute amena)ari ca #n cazul tratamentului termic.
1n a pa destinata umectarii se dizolva /. g 23PS45 M6. (fungicid sistemic
utilizat #n
horticultura* #n +.. litri apa. 1nainte de a turna apa peste paiele uscate! ace
asta trebuie #ncalzita
("'u(" " punctu 'e /ier0ere 1 *. Solutia obtinuta este turnata /ier0inte peste materialul uscat! #n
proportie de 7 parti apa 8 + parte mate rial uscat (paie! coceni! stuf*; se
amesteca timp de 9-+. minute
pna se constata ca acesta a absorbit aproape toata apa (:ig. +*. ;upa aceasta
operatie! materialul
umectat cu solutia de mai sus! se muta #n alt recipient! se acopera cu o folie
de polietile na si se lasa la
racit pna a doua zi. 1ncalzirea apei pna la fierbere este o conditie
obligatorie pentru reusita acestei
metode.
NU ESTE RECOMANDAT A SE FOLOSI ACEASTA METODA
PENTRU DEZINFECTIA
CIOCALAILOR DE PORUMB2 RUMEGU ULUI I TALA ULUI DE
LEMN 1
Sugestie: pentru umectarea fara mare efort a paielor utiliza i o
betoniera electrica. 1n cuva betonierei introduceti o cantitate de paie tocate! cntarite! turnati apoi solutia de apa fierbinte si 2opsin! acoperiti gura cuvei cu o folie de polietilena pe care o le gati cu srma pentru etansare! apoi mala<ati timp de cca. +. minute. ;upa aceasta se rastoarna paiele umede #ntr-un recipiet prevazut cu capac sau acoperit cu o folie! unde se lasa la racit pna a doua zi. A doua zi se scurge eve ntualul surplus de apa si se trece la urmatoarea etapa! amendarea cu ipsos si #nsamntarea cu miceliu.

AMENDAREA CU IPSOS SI ,NSAM-NTAREA CU MICELIU
Substratul racit se c nt$reste! se #ntinde #n strat de ma<im +. cm grosime!
se presara ipsos & 0 si
se amestec$ (:ig /*.
;upa aceasta operatie se r$sfir$ din nou si se trece apoi la #ns$m ntarea prin
#mpr$stiere a
miceliului gra nulat! #ntre & si 9 0 (:ig. &*.
3 rata de 7 -90 este ideala! stiut fiind faptul ca inocularea cu miceliu #ntr -o
proportie mai mare prezinta unele avanta)e: - incubarea se produce #ntr-un timp mai scurt; - pauzele #ntre valurile de fructificare se reduc cu pna la +9 -/.0; - cantitatea de ciuperci recoltata sporeste cu +.-/.0. Cantit tile de ipsos si miceliu se vor calc ula raportate la cantitatea de material dezinfectat, scurs si cntarit.
;up$ #ns$m ntare se face o omogenizare usoar $ apoi amestecul obtinut se
introduce #n saci de

polietilen$ cu diametrul ma<im de &9 cm (l$timea
ma<im$ 9. cm si lungimea de =.-+.. cm!
dimensiunile sunt ale sacului #nainte de umplere*!
prevazuti cu gauri avnd diametrul de + cm! la
distanta de +9 cm unele de altele (vezi fig. 7 -
dimensiunile din imagine sunt ale sacului umplut*!
presnd bine substratul pe m$sur$ ce se umplu
pentru a nu ramne pungi de aer #n interior.
;up$ umplere! sacii vor fi legati str ns la
gur$ si vor fi transportati #n camera de incubare.
Pentru a evita contaminarea substratului cu diversi
competitori! operatiunile de r$cire! #ns$mntare si
introducere #n saci se vor face #n #nc $peri #nchise!
curate! dezinfectate! f$r$ a se efectua ventil$ri cu
aer nefiltrat din e<terior. >ase le si sculele folosite
la tratamentele termice si la #ns$m ntare se vor
dezinfecta cu solutie de hipoclorit de sodiu
(#n$lbitor de rufe*.
INCUBAREA
4ncubarea sacilor #ns$m ntati se va face la o tempe ratura cuprinsa #ntre //
-/7 ?" (temperatura
aerului din #ncapere* si #ntuneric complet! timp de apro<imativ +/ - /+ zile
(#n functie de hibridul
folosit*. 5u este recomandat ca #n perioada incubarii substratului sa e<iste
fluctuatii de temperatura
mai mari de / grade ". 1 n t#"t" peri#"'" incu0 3rii nu (e /"c u'3ri @ 1nc$perea #n care se face
incubarea sacilor trebuie s$ fie uscata! curat$ si igienizat$ #n prealabil.
1nc$lzirea #nc$perii se va face
cu evitarea p$trunderii de gaz e arse #n inc int$! aceast$ m$sur$ fiind va labil$
si pentru camerele de
fructificare. ;upa terminarea perioadei de incubare! substratul devine
compact! de culoare alb $!
datorit$ miceliului care s-a comportat ca un liant. 3dat$ incubarea realizat$!
sacii pot fi mutati #n
camera de fructificare! #nainte de aparitia primordiilor (ciuperci #n stadiu
incipient*.
Sacii care prezint$ pete de mucegai sau prezinta simptome de infectie
bacteriana se vor #ndep$rta
din camera de incubare @ 1n cazul culturilor de mic$ anver gur$! cnd
#ns$mntarea tuturor sacilor se
face pe parcursul a 7-9 zile! c amera de incubare poate fi aceeasi cu cea #n
care vor fructifica! lund
m$surile ce se impun pentru asigurarea microclimatului! separat fiec$rei
etape tehnologice in parte.
FRUCTIFICAREA
1n spatiul de fructificare sacii vor fi asezati vertica l! la sol sau pe rafturi! cu
spatii de circa /.-/9
cm #ntre ei si cu un culoar de trecere #ntre sirurile de saci sau rafturi de cca .
69 - -. cm. 1n acest
sistem de asezare / saci vor ocupa + mp! pe un singur nivel. 1n cazul #n care
se poate realiza aerisirea
diri)at$ (cu sistem de ventilatie* sacii pot fi asezati pe rafturi i f $r$ spa iere
#ntre ei! rezultnd o
utilizare mai eficient$ a spatiului. Astfel pe un metru liniar de raft vor
#ncapea & saci cu diametru de && cm.

A<emplu de raft pentru asezarea
sacilor (fig.9.*:
;imensiunea 44544 se stabileste #n
functie de materialele folosite la
construc tia raftului! astfel #nct
acesta sa poata sustine greutatea
sacilor : cca. 7. Bg pe metrul liniar
(pe un singur nivel* atunci cnd #ntre
saci se lasa o distanta de /.-/9 cm!
respectiv '. Bg pe metrul liniar #n
situatia #n care sacii sunt asezati fara
spatiere.
minim"
;aca #naltimea a ca merei
de fructificare este /!9 m raftul va
avea / nivele ; daca #naltime a
minim"
este & m atunci raftul poate
avea & nivele.
MICROCLIMATUL
"onditiile de microclimat ce trebuiesc asigurate pentru o fructificare optim$
sunt :
- asigurarea temperaturii ambienta le #n pla)a de 67 * 87 ?"! #n functie de hibridul folosit ;
- umiditatea aerului de cca. 69--9 0. Acest luc ru se poate realiza prin pulve
rizarea fin$ a apei #n
mediul ambiant (#n aer! pe tavan! pereti etc.* folosind retea ua de ap$ curent$
si un furtun la care se
monteaz$ lancea cu duza de la o pompa de stropit. 1n cazul #n care nu e<ist$
instalatie de apa curenta
se poate folosi o pomp$ manuala de stopit (vermorel*. Aerul din spatiul de
fructificare trebuie sa fie
bine o<igenat si umed (ca #n padure dupa ploaie*. 5u trebuie insistat cu
udatul #n mod deosebit pe
saci sau pe ciuperci! mai ales cnd a cestea sunt #n stadiu de primordii (vezi
foto de mai )os*;
- asigurarea unui debit consta nt de aer proasp$t #n #nc$pere.
Acest lucru se poate face prin mentinerea deschis$ a uneia
sau mai multor ferestre (#n cazul spatiilor foarte mici*! sau
#n cazul #ncaperilor mari prin montarea unui ventilator
prev$zut cu filtru! care s$ introduc$ aer #n spatiul de cultur$.
Aerul din #nc$pere trebuie schimbat de 7 pna la +. ori pe
or$! #n functie de stadiul de dezvoltare a ciupercilor (mai
rar cnd ciupercile sunt #n faza de primordii! mai des pe
masura ce acestea se dezvolta*. >iteza curentilor de aer #n
#nc$pere nu trebuie s$ dep$seasc$ .!& m8s. Pe timp de var$ deschiderile vor fi prote)ate cu plase pentru a #mpiedica acce sul insectelor . ATENTIE : ;ac$ ventilarea este prea accentua t$ se produce uscarea subsubstratului si a ciupercilor! iar daca nu este suficienta! ciupercile nu cresc deloc sau se dezvolta anormal (piciorul lung si gros! pa laria mica si rasucita ca un cornet*;

- asigurarea luminii naturale (prin geamuri*! #ns$ f$r$ radiatii directe (razele
soarelui s$ nu p$trund$
#n #nc$pere *! timp de +. ore pe zi! cu inte nsitatea de +...-+9.. lu< (#n cel
ma i #ntune cat loc din
camer$ s$ se poat$ citi ziarul*. 1n sezonul rece (sau #n spatiile care nu au
ferestre* iluminarea poate fi
asigurat$ cu tuburi fluorescente sau becuri economice. 1n lipsa luminii
picioarele c iupercilor se
alunge sc iar p$l$ria r$mne mic$ sau chiar dispare! buchetele asem$nndu-se
cu un coral.
Aparitia ciupercilor se face #n va luri! cu pauza de
+. - +7 zile #ntre ele. Se #nregistreaz$ & valuri
principale; de regul$ primele dou$ sunt cele mai
abundente. Perioada totala de fructificare dureaz$ #n medie 9.-'. de zile. RECOLTAREA SI ,NTRETINEREA
"iupercile Pleurotus se re colteaz$ prin desprinderea #ntregului buchet! cnd
p$l$ria are
marginea orizontal$ sau usor concav$ (vezi foto de mai )os*. ;ac$ se a)unge
#n faza de cornet si
margine r$sucit$! atunci pic iorul devine necomestibil si aproape toata c
iuperca este afectata. Cadi ele

utilizate la recoltare trebuie sa fie curate. 1nainte de recoltare personalul va
trebui sa - i cure e minile
cu apa i sapun! iar daca se utilizeaza ma nu i acestea trebuie sa fie curate.
;up$ recoltare se efectueaz$
plivitul ciuperc ilor bolnave!
#nmuiate! uscate sau p$tate ! precum
si cur$tarea g$urilor de eventualele
resturi r$mase! care pot constitui
foca re de infectii #n cazul
ne#ndep$rt$rii lor. "u itele utilizate
pentru aceste opera iuni trebuiesc
cura ate din cnd #n c nd prin
#nmuiere #n solu ie d e hipoclorit de
sodiu. ;up$ recoltarea fiecarui va l!
sacii care nu au ciuperci sau
primordii! se dezleag$! se pre seaz$ si
se leag$ din nou strns la gur$. 1n
perioada de pauza dintre valuri se
mentin parame trii de microclimat
(umiditate! temperatura! lumina! aer*. ;aca nu mai sunt ciuperci pe sacii din
#ncapere ! se poate face o
stropire prin pulverizare a acestora cu solu ie de hipoclorit de sodiu. ;upa ce
s-a uscat! #n incinta se
poate face si un tratament cu insectic id pe baza de piretrina.
5u se recomand$ #ndepartarea sacului din plastic deoarece e<ist$ riscul
usc$rii substratului! ceea
ce duce la #ncetarea fructific$rii. 1n spatiul de cultur$ se va p$stra cur$tenia!
vor fi #ndep $rtate
resturile rezultate #n urma recolt$rilor; nu se admite b$ltirea apei pe
pardoseli. Apa utiliza ta #n toate
etapele de productie trebuie sa fie curata si potabila.
Pastrarea igienei de lucru e ste esentiala pentru a avea o cultura sanatoasa pe
tot ciclul de
productie. Uneltele si vasele utilizate la lucrari trebuie mentinute curate!
igienizate
9n"inte (i 'up"
fiecare utiliza re (solutia de: hipoclorit de sodiu -#nalbitor de rufe- + parte 8
apa & parti! este foarte
eficienta! c u pre cautiile de rigoare #n utilizarea ei: #mbracaminte! ochelari si
manuti de protectie@*;
personalul care deserveste ciupercaria trebuie sa utilizez e numai
#mbracaminte si #ncaltaminte
curata! sa se spele pe mini cu apa si sapun 9n"inte (i 'up" fiecare etapa importanta (fragmentarea
miceliului #n vederea #nsamntarii! amendarea cu ipsos si #nsamntarea cu
miceliu! introducerea
substratului #n saci! recoltarea ciupercilor*. 1mpre)urimile ciupercariei trebuie
sa fie curatate de
buruieni! materiale #n descompunere! resturi vegetale! lemn taiat si depozitat!
toate acestea putnd
constitui focare de infe ctie pentru cultura ciupercilor (spori de mucegaiuri si
ciuperci competitoare!
bacterii! seminte de buruieni! insecte! etc*. Substratul uzat sau infectat!
#ndepartat din ciupercarie!
trebuie transportat la o distanta apreciabila de ace asta (ctiva Bilome tri*.
5u este permisa
introducerea #n spatiul de cultura a unui lot proaspat de substra t incubat!
#nainte de e liminarea lotului
vechi i igienizarea corespunzatoare a spa iilor. A ste obligatoriu ca incintele
unde se face
#nsamntarea substratului sa fie curatate si igie nizate (cu solutie de hipoclorit
de sodiu* 9n"inte (i 'up"
fiecare utilizare! varuite periodic (in var se poate adauga hipoclorit de
sodiu*. Suplime ntar! #n
ziua premergatoare introducerii unui lot proaspat de substrat! se poate face o
tratare prin pulverizare
a tuturor suprafe elor cu o substan a dezinfectanta! de e<emplu >irocid #n
solu ie +0. Acelasi
tratamente trebuiesc aplicate si #ncaperilor unde se va face incubarea si
fructificarea substratului
#nainte de introducerea unui lot proaspat. 4ncintele trebuiesc etan ate #n
prealabil prin acoperirea
instala iilor de aerisire timp de - ore! pentru ca trata mentul sa fie e fic ie nt.
Pe timp de vara! dupa

introducerea sacilor cu substrat #n camera de incubare se poate pulveriza (sau
prafui* #n incinta o
substan a insecticida! pe baza de piretrina (o grupa de substan e cu efect
insectic id! ob inute din
florile diferitelor soiuri de criDanteme E2anacetumF*! de e<emplu AGua PD
AH &. sau Piretrin A<tra
sub forma de pulbere. Piretrina are avanta)ul ca se biodegradeaza rapid. Ca
toate intrarile #n spa iile
de #nsam#n are! incubare i fructificare se recomanda a mplasarea unor tavi cu
solu ie de hipoclorit de
sodiu sau >irocid +0! pentru dezinfectarea #ncal a mintei. ;e ase menea este
recomandata
interzicerea accesului persoanelor fara atribu ii #n acel sector.
Pentru protectia personalului care lucreaz$ #n ciuperc$rie! este obligatorie
folosirea m$stilor de
protectie (cu cartus filtrant* pentru prevenirea inhal$rii sporilor de ciuperci.
Acestia pot produce la
unele persoane afectiuni respira torii.
Substratul de pe care s-au recoltat /-& valuri de ciuperci i nu este afectat de
contaminan i
(mucegaiuri! bacterii* se poate folosi #n fura)area animalelor (taurine! ovine*
avnd o valoare
nutritiv$ mai ridicat$ dect materiale le din ca re a fost realizat initia l! prin
acumularea de proteine.
Substratul e puizat total se poate #ncorpora #n sol cu un dublu rol : de #ngr$
s$mnt organic si ca
fungo-static pentru unele ciuperci saprofite.
DAUNATORII SI BOLILE CULTURII
1n timpul verii pot ap$rea #n spatiile de cultur $ insuficient prote)ate!
musculite si t#ntari ai
ciupercii Pleurotus. Carvele lor consum$ mice liul din substrat. Pentru
evitarea unor astfel de situatii
se recomanda prote)area tuturor incinte lor cu plase anti-insecte si #mpotriva
rozatoarelor sau
melcilor! care pot produce pagube importante. Pentru combaterea insectelor
se folosesc urm$toarele
metode :
- 1ndepartarea sacilor cu IproblemeI;
- Ag$tarea de benzi adezive #n apropierea surselor de lumin$;
- :olosirea ca pcanelor pentru insecte cu lumina albastra (din comert*.
Pseudomonas tolaasii (patarea bacteriana*! foarte #ntlnita #n cultura ciupercilor Agaricus spp.
("hampignon* este o bacterie care poate aparea i #n cultura de Pleurotus spp. ! ataca palaria
ciupercilor! producnd leziuni (pete* galbui! superfic ia le care se raspndesc
cu repeziciune pe
palariile umede! devenind maro -portocalii i lipicioase #n timp. "iupercile
putrezesc repede i emana
un miros neplacut. Jacteria se transmite prin apa de irigat! compost infectat!
musculi e! nematozi!
scule murdare i lucratori cu imbracaminte sau #ncal aminte neigienizata. Un
nive l prea ridicat a l
umidita ii #n incinta de fructificare favorizeaza raspndirea rapida a bolii.
Pentru combatere se
recomanda izolarea i #ndepartarea ciupercilor infectate; eliminarea e<cesului
de umiditate i a
baltirii apei pe pardoseli; asigurarea unei ventila ii corespunzatoare i
eliminarea zonelor cu aer
stagnant pentru a asigura evaporarea apei de pe palariile ciupercilor;
clorinarea u oa ra (.!/ 0* a apei
utilizate la irigare.
Palarii de Pleurous afectate de Pseudomonas tolaasii

"ele mai frec vente mucegaiuri care pot aparea pe substratul utiliza t #n
cultura sunt:
Aspergilius,
Botrytis, Fusarium, Monilia, Mucor, Penicillium i Trichoderma . "el mai adesea acestea apar
datorita unui tratament termic necorespunzator i eventual a utilizarii defec
tuoase a suplimentelor bogate #n a zot. ;e asemenea substratul a carui temperatura a atins valori
peste &9?" pe timpul incubarii este susceptibil sa prezinte forme de contaminare. 2emperaturi prea
ridicate ale substratului (peste&9?"* distrug miceliul ciupercii! reduc rata de dezvoltare a acestuia i
lasa substratul vulnerabil #n fa a competitorilor.
1n cazul aparitiei pe suprafata sacului a unor mici pete de mucegai
(diametrul lor sa nu depaseasca /-& cm*! se poate interveni cu hipoclorit de sodiu (#nalbitor de
rufe* care se in)ecteaza cu
o seringa! pe toata suprafata petei respective! #ncepnd din partea superioara a
acesteia. ;aca petele de mucegai sunt pe suprafete e<tinse sau foarte numeroase! este
obligatoriu ca sacul respectiv sa fie #ndepartat ct mai repede posibil din spatiul de cultura.
Acelasi lucru este recomandat sa faceti si cu sacii neincubati ori cu zone neincubate.
E(te inter:i( cu 'e("!;r(ire (" (e 'e(/"c" ("u (" (e rup" ("cii in/ect"ti2 9n
interi#ru (p"tiuui 'e incu0"re ("u 'e /ructi/ic"re1
Dactylium dendroides (sinonim Cladobotryum dendroides - boala pnzei de paian)en*! apare ca
un mucega i alb-fainos pe substrat i palariile ciupercilor! pe care #n timp
apar pete de culoare maro- galbui sau ro iatice. "iupercile devin moi! primordiile se dezvolta a v#nd
aspectul unei mase fara o forma bine definita de esuturi moi. 2ransmiterea bolii se face prin aer! apa i
insecte. Umiditatea e<c esiva! ca ldura e<cesiva i ventila ia insuficienta fa vorizea za
dezvoltarea mucegaiului.
"ombaterea se face prin #ndepartarea ime diata a ciupercilor bolnave!
scaderea umidita ii i8sau asigurarea unei ventila ii corespunzatoare. Se pot aplica deasemenea
tratamente locale c u sare! var nestins! solu ii de Jenomil! Mancozeb! "arbedazin sau 2iabendazol.
AMBALARE2 DEPOZITARE2 TRANSPORT
,ecoltarea ciupercilor se face prin desprinderea de substrat cu delicatete!
apucnd de la baza #ntreg buchetul! se rasuceste si se trage. Se aseaza #n lazi curate (pre ferabil
din mate rial plastic deoarece se curata mai usor*! astfel #nct sa nu se deterioreze palariile. ;upa
ce se culege #ntreaga recolta! #n alta #ncapere se curata capetele picioarelor de resturi de substrat
ramas prins de ciuperci. Se cntaresc si se ambaleaza #n pungi de polipropilena sau #n caserole
#nvelite cu folie autoade ziva. "el mai bine se pastreaza #n tavite din APS (polistiren e<pandat*! cu greutatea
ciupercilor de 9..g! #nve lite cu folie alime ntara (stretch*. 1n pungi! de cele mai multe ori #n
timpul transportului! ciupercile se deterioreaza! farmitndu -se. ;upa recoltare! pna la vnzare
sau consum propriu! transportul si depozitarea se fac la o temperatura cuprinsa #ntre / si 7 grade
". ;aca sunt pastrate la temperaturi ridicate! fiind foarte perisabile! pot produce consumatorului
afectiuni gastrointestinale grave (mai ales #n sez onul calduros*.

S-ar putea să vă placă și