Mic dictionar de termeni botanici

Abapical =prezent in regiunea terminala aproape de varf sau primul mugure axial (subterminal)
Abaxial =structuri sau organe dispuse in afara axului central (sin. excentric)
Absintina =substanta secretata de frunzele de pelin (Arthemisia absinthium) si care ajungand in sol odata cu
apa, inhiba dezvoltarea altor plante.
Acantofor =organe purtatoare de tepi, spini, ghimpi (tulpinile de la Cactaceae)- sin. aculeat
Acarp =Planta care nu face fructe
Acaul =plante lipsite de tulpina sau cu tulpini foate putin diferentiate.
Achena =fruct uscat indehiscent cu o singura samanta neconcrescuta cu peretele fructului (ex. la
Compositae si unele Ranunculaceae)
Acicular =in forma de ac (ex. frunzele coniferelor)
Acin =o drupa din polidrupa de la mur sau zmeur
Aclamideu =flori lipsite de invelis floral (salcie, frasin)
Acrescent =planta ce continua sa creasca in lungime dupa inflorire si polenizare
Acrofite =plante ce cresc la inaltimi mari, in zone alpine si subalpine,
Acrogen =planta cu organele reproducatoare situate in varful tulpinii
Acropetal =se spune despre organele vegetale care iau nastere in varful vegetativ al altor organe
Actinomorf =organe cu simetrie radiara prin care se pot duce 2 sau mai multe planuri de simetrie (dispunere
sub forma de raze)
Acumbat =culcat
Acuminat =organ care se termina cu un varf prelung, ingust, ascutit
Acvifer =se refera la tesuturi care au rolul de a depozita o mare cantitate de apa (la plantele care traiesc in
zone secetoase este foarte bine dezvoltat)
Adelfie =proces de sudare sau concrestere a doua sau mai multe organe vegetale (stamine, ramuri)
Adpres =peri alipiti de tulpina plantelor
Adventiv =organe intamplatoare care iau nastere pe diferite parti ale unei plante
Aerenchim =tesuturi ce prezinta numeroase spatii intercelulare pline cu aer (aerifere) indeosebi la plantele
acvatice natante sau submerse.
Alat =organ vegetal cu o expansiune foliara cu aspect de aripa (unele tulpini si petioluri)
Alcaloid =substanta azotoasa foarte toxica elaborata de unele plante (morfina, nicotina, ercotina s.a)
Alocarp =fruct rezultat din polenizarea incrucisata
Alogama =planta cu polenizare incrucisata
Alogamie =polenizare incrucisata: granulele de polen de pe staminele unei flori sunt transportate pe
stigmatele altor flori
Ament =inflorescenta racemoasa, cu flori sesile sau cu peduncul foarte scurt dispuse foarte inghesuit pe un
ax flexibil (Betula, Alnus)
Androceu =totalitatea staminelor dintr-o floare
Angiosperme =plante superioare la care semintele sunt inchise intr-un fruct; plante cu flori.
Angulat =se refera la fructe, petioluri, tulpini cu margini colturoase, muchiate.
Antera =partea terminala umflata a unei stamine formata din saci polinici in care se diferentiaza polenul
Antocarp =fruct inconjurat de caliciu acrescent (Physalis sp. - papalau)
Antocian =pigment ce coloreaza in albastru, violet sau rosu diferite organe vegetale (flori, fructe)
Antodiu =Inflorescenta racemoasa de forma unui disc ce prezinta pe fata superioara florile sesile (sin.
calatidiu) la Composite
Apetale =flori lipsite de petale
Apocarp =gineceu format din mai multe carpele partial concrescute sau fruct multiplu rezultat dintr-un
gineceu apocarp
Aril =invelis carnos generat de peretele bazal al ovulului care inveleste partial samanta unor plante (Taxus
bacata, Gossypium)
Arista = formaiune alungit, epoas, cu care se termin frunzele sau unele piese florale la graminee
(ex. "mustatile" spicului de grau etc.)
Autocarp =fruct rezultat in urma autopolenizarii

Autogamie =modalitate de reproducere sexuata ce consta in unirea gametilor de sex opus produsi de
unul si acelasi individ. Sinonine: autofecundare, autofertilizare. Este foarte raspandita in lumea
plantelor (Pisum sativum, Viola ssp.)
Autotrofie =mod de nutritie caracteristic organismelor capabile sa utilizeze direct o sursa de energie
(ex. lumina), pentru a transforma substantele minerale simple (CO
2
) in materie organica (carbohidrati,
lipide, proteine). Este modalitatea de nutritie a plantelor verzi, algelor si a unor bacterii (producatori
in lanturile trofice).
Auxinele =fitohormon care se acumuleaza in endosperm, ovare, grauncioare de polen
Axa =linia imaginara ce trece prin centrul plantei
Axila =regiunea subsuoarei unei frunze sau ramuri












Dictionar de termeni botanici proveniti din limba latina sau greaca

A
Acanthifolius =de la akanta (gr.)=spin+folium (lat.)=frunza, planta cu frunze spinescente
Acaulis=de la a (lat.)=fara+kaulos(gr.)=tulpina, tija; planta fara tulpina
Acetosella=cu gust acid, acru
Acetosus, acetosa, acetosum=de la acetum (lat.)=otet, cu gust acru, acid
Achillea, achilleus =de la Achilles (eroul grec); a, al lui Achilles
Aconitum=de la aconitum(lat.)=otrava; se refera la plante otravitoare
Aculeatus(adj.)=cu ace, cu tepi
Aculeus (subst.)=acusor, ghimpe
Acuminatus (adj.)=de laacumen (lat.)=varf, tais; cu un organ(al plantei) ascutit
Acutiflorus =de la acutus(lat.)=ascutit+flos, floris (lat.)=floare, plante cu elemente florale scurte si
ascutite
Acutifolius, acutifolia, acutifolium=de la acutus (lat.)=ascutit+folia (lat.)=frunza; cu frunze ascutite
Adenophyllus,adenophilla, adenophyllum=de la aden=ghinda, glanda+phyll; frunza in forma de
ghinda sau glanda
Aeruginosus, aeruginosa, aeruginosum (adj.)=de aerginosum (lat.)=ruginit, coclit.
Aestivus, aestiva, aestivum (adj.)=de la aestivus (lat.)=de vara; de vara
Aetiopica=din Etiopia
Africanus, africana, africanum=originar din Africa
Albus, alba, album (adj.)=de la albus (lat.)=alb; alb
Algida=care traieste in frig
Alpicola=alpina
Alpinus =de la Alpes (lat.)=Muntii Alpi; din zona alpina sau chiar din Alpi
Alternifolius, alternifolia, alternifolium=de la alternus+folius(lat.)=frunza; cu frunze alternante
Annuus, annuua,annuum (adj)=de la annuus (lat.)=an; anual; care tine un an
Angustifolia=cu frunze inguste, subtiri
Aquaticum=acvatic
Arenaria=care traieste pe nisip
Armatus, armata, armatum (adj.)=cu spini, inarmat
Arvensis=de la arvum (lat.)=camp, campie; de camp
Aureus, aurea, aureum(adj.)=de la aureus (lat.)=de culoarea aurului, auriu; de culoare galbena sau
aurie
Aurantium=de culoare aurie sau portocalie

B
Barbatus (adj.)=de la barbatus (lat.)=care poarta barba, barbos
Basifolia=cu frunze bazale
Bellus, bella, bellum (adj.)=de la bellus (lat.)=frumos, placut, sanatos
Biflora=cu doua flori
Brevifolia=cu frunze scurte

C
Caelestis=de culoarea cerului
[url]Caerulea[/url]=de culoare bleu
Californica=originara din California
Callistos=cel mai frumos
Canadensis=canadian, din Canada
Candidus=de un alb pur
Cardinalis=de culoare rosu cardinal
Carnea=roz, de culoara carnii
Carpatica=din zona carpatica
Caucasica=din zona caucaziana
Caudatus=cu coada
Chinensis=originar din China
Chrysantha=cu florii aurii
Cinereus=de culoare gri cenusiu
Citriodora=cu miros de citrica
Communis=comun
Concolor=de culoare uniforma
Cordatus, cordata, cordatum (adj.)=in forma de inima
Cylindrifolius=de la cylindrus (lat.)=cilindru+folis (lat.)=frunza; cu frunze cilindrice
Cymbiformis=de la kymbe (gr.)=barca, corabie +formis (lat.)=forma; in forma de barca

D
Damascena=originara din Damasc
Deltoides=cu frunze de forma triunghiulara
Debilis (adj.)=de la debilis (lat.)=fara putere, debil, slab, plapand
Dendron (subst.)=arbore
Dulcis=dulce

E
Edulis=comestibil
Effusus=imprastiat, risipit
Elastica=elastic
Elegans=elegant
Elongata=alungita
Erubescens=rosietic
Europaeus, europaea =european, din zona Europei

F
Flavescens=de culoare galbem deschis
Floribunda=cu multe flori
Folium (subst.)=de la folium (lat.)=frunza
Foliatus (adj.)=de la foliatus (lat.)=cu frunze
Formosus, formosa, formosum (adj. )=frumos
Formosissima (adj.)=cea mai frumoasa
Fragilis=fragil
Fragrans=parfumat
Fruticosus, fruticosa, fruticosum (adj.)=plin de ramuri
Fulgens=stralucitor

G
Gangeticus=de pe Gange
Germanicus=german, originar din Germania
Glaucus (adj.)=albastru-verzui, dar si sur, cenusiu
Globulus=globular
Grandiflorus, grandiflorum=cu flori mari
Grandifolia=cu frunze mari
Grandis=mare
Graveolens=cu miros tare, cu miros urat

H
Hybridus=hybrid

I
Inermis=fara spini
Ionantha, ionanthus=cu flori violet

J
Japonica=originar din Japonia

L
Lacteus, lactea=de culoarea laptelui
Lactiflora=cu flori albe
Lanceolata=de la lanceola(lat.)=lance; in forma de varf de lance
Lancifolia=cu frunzele un forma de varf de lance
Latifolius, latifolia=din latus (lat.)=lat+folium, folia (lat.)=frunza; cu frunza lata
Laurifolius=cu frunze de laur
Leucanthus=cu flori albe
Longifolia=cu frunze lungi
Luridus=de culoare galben murdar
Luteus, lutea, luteum=de la luteus (lat.)=de lut, de culoare galbena
Luteolus, luteola, luteolum=galbui
Lyrata=cu frunze in forma de lira

M
Macrocarpus=cu fructe mari
Magellanica=din zona Stramtorii Magellan
Majus=foarte mare
Maritimus=de la maritimus (lat.)=maritim
Mexicana=originara din Mexic
Microcarpus=cu fructe mici
Mimosifolia=cu fruze asemanatoare cu ale mimosei
Montanus=de la munte
Multiflorus=cu multe flori
Muralis=care creste pe ziduri
Mutabilis=care si schimba culoarea
Myrtifolia=cu frunze asemanatoare myrtului

N
Nanus, nana, nanum adj.=de la nanus (lat.)=pitic, mic.
Nepeta=numele unei localitati din Toscana
Niger, nugra, nigrumadj.=de la niger (lat.)=negru, intunecat la culoare
Nobilis=de la nobilis (lat.)=vestit, celebru, nobil, de soi

O
Obtusifolia=cu frunze obtuze
Occidentalis=occidental, vestic
Odoratus, odorata, odoratum=parfumat
Odorantissimus=cel mai parfumat
Oleifera=care da ulei
Oleraceus (adj.)=ierbos
Opalus=opal (piatra pretioasa)
Orientalis=din Orient, din zona estica
Ornus=ornat
Ovatus, ovata, ovatum(adj.)=oval

P
Pallidus=pal
Palustris=de la palustria (lat.)=locruri mlastinoase sau chiar planta de balta; planta de balta, planta
care creste in mlastini
Paniculata=de la panicula (lat.)=spic; in forma de spic
Parthenium=de un alb pur
Parviflora=cu floare mica
Pellucidus=diafan
Pentandrus=cu cinci stamine
Perennis (adj.)=per+annus=care dureaza tot timpul, peren
Pertusum=de la verbul pertundo (lat.)=a strapunge, a perfora; perforat
Peruviana =originara din Peru
Petraeus=de la petra (lat.)=stanca, piatra; de roca, de piatra
Pinnatus, pinnata, pinnatum (adj.)=cu frunze foarte dese
Piperatus, piperata, piperatum (adj.)=cu gust iute
Plantanoides=care seamana cu platanul
Platyphyllius=cu frunzele late
Plicatus=plisat, pliat
Polycroma=cu multe culori
Praecox (adj.)=de la praecox,-cocis (lat.)=care se coace inainte de vreme; precoce
Procumbens=de la vb. procumbo (lat.)=a se apleca, a se inclina, a cadea la pamant; care este intins
pe pamant
Pseudo=fals
Purpureus, purpurea, purpureum (adj.)=de la purpura, -ae (lat.)=purpura; de culoarea purpurei

R
Recemosum=dispus in ciorchine
Regia=regal
Rhombifolia=cu frunze de forma rombica
Rotundifolia=cu frunze rotunde
Ruber, rubra, rubrum=de la ruber (lat.)=rosu, rosiatic; rosu
Rupestre=de la rupes (lat.)=stanca, perete de stanca; care creste sau se afla pe stanca, pe roca

S
Sanguineus=de la vb. sanguino (lat.)=a sangera si sanguineus (lat.)=sangeriu, rosu ca sangele; de
culoare rosie-sangerie
Scoparius=de la scopa (lat.)=matura; in forma de matura
Sempervivus (adj)=de la sempervivus (lat.)=mereu viu
Serotinus=de la sero (lat.)=tarziu si serotinus (lat.)=care vine tarziu, care se coace tarziu; care este
tarzie
Serratifolia=de la vb. serro (lat)=a taia cu fierastraul, a ferestrui; cu frunze crenelate
Silvestris=de la silva,- ae(lat.)=padure si silvestris (lat.)=de padure; de padure
Sitchensis=originar din insula Sitka
Speciosus, speciosa, speciosum (adj.)=de la speciosus (lat.)=frumos, aratos; frumos, remarcabil,
aspectuos
Spica(subst.)=de la spica, -ae (lat.)=spic; in forma de spic
Spinosus, spinosa(adj.)=de la spina, -ae (lat.)=spin, ghimpe si spinosus(lat.)=acoperit de spini;
spinos, spinoasa
Spinosissimus(adj.)=foarte spinos
Splendens(adj.)=de la vb. splendeo (lat.)=a straluci; stralucitor
Squamosa=de la squama (lat.)=solz de peste; solzoasa
Stellarum=de la stella (lat.)=stea; in forma de stea
Strictus, stricta, strictum =de de la strictus (lat.)=strans, stramt
Subulata (adj)=de la subula (lat.)=sula; in forma de sula
Superbus, superbum (adj.) =maret, magnific, superb
Suber, suberis (subst.)=de la suber,- iris (lat.)=pluta (planta!)
Supinus, supinum=de la supinus (lat.)=rasturnat, culcat, inclinat
Syriacus=originar din Siria

T
Tangutica=originara din Tanger
Terminalis=de la terminalis (lat.)=final, de hotar, care anunta sfarsitul; terminal (cu referire la
pozitionarea frunzelor)
Torminalis=de la tormina (lat.)=colica si torminalis (lat.)=care vindeca o colica; cu actiune
calmanta impotriva colicilor
Tremulus=de la tremulus (lat.)=tremurator; tremurator
Triangularis=cu frunza triunghiulara
Tricolor=de latricolor, -oris (lat.) =cu trei culori; in trei culori
Triloba=cu trei lobi

U
Uniflora=cu o singura floare
Ursinum=al ursilor

V
Vera=adevarata
Verrucosus=de la verucca (lat.)=neg; purtator de negi, plin de negi
Viminalis=de la vimen (lat.)=nuia, ramura; viminalis (lat.)=de rachita; asemanator rachitei
Viridis=de la viridis (lat.)=verde, verzui, inverzit; verde
Vitalba=vitis alba=vita de vie alba
Vulgaris=de la vb. vulgo (lat.)=a raspandi pretutindeni; foarte raspandit, comun, obisnuit

Z
Zeylanicum=din Ceylon