1.

DIVIZIUNILE GENERALE ALE ANTROPOLOGIEI CA STIINTA

Antropologia cultural/social-studiaz evoluia, condiiile de trai, relaiile ntre oameni i instituii
i modul n care acetia performeaz simbolurile socio-culturale. Cercetarea presupune, de regul, o
interaciune cu cei cercetai.
Antropologia lingvistic-studiaz limba i limbajul n contextul lor socio-cultural, ca sistem
simbolic i de comunicare cultural.
Antropologia fizic-studiaz alctuirea corpului uman din punct de vedere biologic i trsturile
distincte ale raselor umane.
Antropologia arheologic-studiaz preistoria (dar i cultura modern), a umanitii pornind de la
obiectele rmase n urma trecerii oamenilor.

2. Indicele cefaclic-determina diametrul calotei
eu-eu supra g-op inmultit cu 100
eurioanele (eu)- punctele cele mai departate ale calotei cefalice
g glabela, osul dntre sparancene
op- opistocranion-care poate fi: dolicocefal fata este mai rotunda
mezocefal
branhicefal- fata este ovala

3. Indicele facial-ca si indicele cefalic este un indice centesimal
-da forma fetei
-determina diametrul fetei
n-gn supra zy zy inmultit cu 100
n- nasion, punct intre nas si frunte
gn- gnation , punctul cel mai de jos al barbiei, cand gura este inchisa
zy- zygion punctele cele mai indepartate care dau conturul fetei,
oasele tamplei-care pot fi: mezoprosop
euriprosop
laptoprosop


4. Numiti trei lucrari importante din perioada de cristalizare a antropologiei ca stiinta.
Darwin, Charles, [1859], Originea speciilor
Tylor, Edward Burnett, [1871], Primitive Culture
Radcliffe-Brown, A.R., [1952], Structure and Function in Primitive Society
Benedict, Ruth, [1934], Patterns of culture
Kroeber, A.L., [1923], Anthropology

5. Motivatii privind predilectia antropologiei culturale pentru societatile primitive.
Aceste culturi primitive atrageau atentia ca orice noua descoperire. Societatile primitive constituiau o
foarte bogata sursa de explicatii genezice, dorindu- se reconstituirea stadiilor anterioare ale
dezvoltarii omului civilizat (european). Antropologia s-a nascut tocmai sub zodia explicatiei
genezice. Interesul stiintific se acorda si cu un interes economic, civilizatiile primitive fiind ravnite
pentru a fi colonizate si exploatate. Se considera ca aceste culturi sunt pe cale sa dispara sub
amenintarea de exterminare a colonizatorilor, dar constiinta generala era ca se vor supune legii
progresului si vor trece in alte stadii. Se impunea deci, o graba in a strange obiectele de cultura
materiala si consemnarea modului de viata din societatile descoperite.

6.Modelul evolutionist unilinear al devenirii culturale
-Elaborat de LOUIS MORGAN
-acest model cuprinde trei stadii1salbaticie-inferior caracterizat prin inexistenta unor reguli
-mijlociu-este descoperit focul
-superior-se realizeaza arcul si sageata
2barbarie-inferior-descoperirea olaritului
-mijlociu-domesticirea animalelor si dezvoltarea agriculturii
-superior-topirea si prelucrarea metalului
3civilizatie-societatea intra in civilizatie cand apare scrierea

7.Definitia caracterizare facuta de James Frazer antropologiei sociale.
Frazer a conceput antropologia sociala ca embriologia gandirii si a institutiilor umane, considerand-o
capabila sa reconstituie trecutul cultural al societatii omenesti. Aceasta reconstituire se baza pe
cercetarea credintelor, obiceiurilor din societatile primitive. Supravietuirile au reprezentat o obsesie
veritabila pt Frazer si pt evolutionisti.

8.Importanta lui Franz Boas in istoria antropologiei
Franz Boas spune ca "Stiinta antropologiei se ocupa de istoria societatii umane. Ea se deosebeste de
istorie in sensul mai restrans al termenului prin aceea ca investigatiile sale nu se limiteaza la
perioada pt care sunt disponibile documentele scrise si la popoare care au dezvoltat arta scrierii.
Cercetarile antropologiei se extind indiferent de timp si spatiu"
In viziunea lui Boas, cultura omenirii nu mai este un intreg care impune trasaturile sale partilor
componente, ci un intreg eterogen in care fiecare cultura componenta a avut si are propriul lui destin
istoric.
Al doilea merit al lui Boas, din punct de vedere epistemologic este de a fi aplicat o corectie radicala
discursului stiintific cu privire la cultura. Boas a orientat antropologia pe carea inductiva,rezultate le
fiind benefice. Acesta a intemeiat o scoala. Printre cei mai originali elevi s-a numarat si Clark
Wissler.
O preocupare constanta a scolii intemeiate de Boas a fost cercetarea culturii din punct de vedere
cauzal. Boas a respins orice determinism ingust fie el biologist,geografist,psihologist ori sociologist.
Boas vedea in cultura un fenomen foarte complex, in a carui configuratie actuala intamplarea isi va fi
jucat si ea rolul ei.

9. Importanta lui A. R. Radcliffe-Brown in istoria antropologiei.
Functionalismul este o influenta in gandirea lui Levi-Strauss. Alfred Radcliffe-Brown a promovat in
special functinalismul si structuralismul. Funcionalismul pune accentul pe structur, ceea ce se are
n vedere aici este structura social, neleas ca totalitate a relaiilor sociale ntre rolurile sociale
stabile (nu indivizii cu destinele lor particulare conteaz, ci anumite roluri ce ndeplinesc funcii
precise n cadrul ansamblului social roluri ce trimit la stabilitatea structurii). n funcionalism
structura este explicit, ine de relaiile obiective ntre actori determinai; accentul este pus i aici pe
totalitate n sens de completitudine. Deosebirea n cazul structuralismului lui Lvi-Strauss ine de
faptul c structura este n cazul su incontient, nu rmne la nivel social ci "coboar" la un nivel
cognitiv, care fundamenteaz.Structuralismul caut depirea n ntregime a nivelului empiric ctre o
realitate mai profund: unitatea psihic a umanitii, ceea ce n planul cercetrii trimite la studiul
funcionrii minii.
9.Importanta lui A.R.Racliffe- Brown.-lider al structuralismului-a repus metoda comparativa in
drepturile ei, despartind-o de cea istorica(pe care a transferat-o etnologiei)- a sustinut ca metoda
comparativa ajuta cercetatorul sa treaca de la particular la general, de la general la mai general pana
se ajunge la universalitate - se bazeaza pe inductie.

10. Importanta lui Bronislaw Malinowski in istoria antropologiei.
Este ntemeietorul colii funcionale n antropologie i etnografie.
-a pus bazele antropologiei moderne
-a propus o alta perspectiva asupra
comunitatilor primitive: perspectiva functionalista
-a fost primul care a practicat si a descris
metoda observatiei participative.

11.Numiti trei reprezentanti de seama ai conceptiei difuzioniste.
Friedrich Ratzel
Fritz Braebner
Wilhelm Schmidt

12. Ideea de supraorganicism in antropologie;promotorul si sensurile ei.
Supraorganicismul era o teorie menita sa elibereze cultura si istoria de indivizii umani.Solutia era de
a considera cultura drept o realitate in sine. Reprezentantul ideii este Kroeber care scria Istoria nu se
ocupa de agentii care produc civilizatia, ci de civilizatie ca atare.Cauzele sunt problema
psihologului.

Supraorganicismul a reprezentat o exagerare, individul uman fiind totushi ultimul purtator al
culturii,un purtator activ.

13. Baza conceptuala a distinctiei dintre antropologia sociala si antropologia culturala
Pe plan internaional, circul frecvent o denumire conjuncional, bipredicativ: antropologie
social i culturala, lng atributul cultural" fiindu-i, deci, asociat disciplinei i acela de
social". n acest caz, conjuncia din denumire (i") are o adres semantic precis, prin
mijlocirea ei ncercndu-se mpcarea a dou tradiii de cercetare diferit nuanate: pe de o parte, n
Marea Britanie a intrat n uz expresia antropologie social", iar pe de alt parte, n S.U.A., s-a
bucurat de o mai larg audien denumirea antropologie culturala.

Cele dou orientri exprim dou moduri diferite de a rezolva raportul dintre structura social i
cultur: n antropologia social cultura sfrete prin a fi subordonat structurii sociale, pe cnd n
antropologia culturala procedura de subordonare urmeaz sensul invers.




14. Bronislaw Malinowski a acordat atentie decisiva functiilor diferitelor manifestari ale culturii din
perspectiva satisfacerii nevoilor biologice si psihologice ale oamenilor, iar functionalismul lui s-a
constituit ca functionalism pur si simplu.
In explicatia functiilor culturii a facut apel la valorile individuale bio-psihologice, adica a considerat
ca organismul social si cultural trebuie sa satisfaca 7 nevoi de acest gen:nutritie, reproductie,
confortul trupului, siguranta, relaxare, miscare, crestere.

Subiectul 15: emic / etic
Perspective complementare n abordarea unui sistem sociocultural, ori a unui element din
componena sa. Emicul se definete prin abordarea sistemului din luntrul acestuia, n timp ce eticul
se definete prin abordarea aceluiai sistem din exterior. Aici termenul etic" are cu totul alt origine
i semnificaie dect omonimul su din domeniul moralei. Distincia e./e. se datoreaz lingvistului
american Kenneth Pike (Language in Relation to a Unified Theory of the Structure of Human
Behavior, 1954) i se ntemeiaz pe deosebirea ntre fonemic i fonetic.
Fonemica se ocup de aspectele idiomatice ale sunetelor unei limbi, aspecte controlabile numai de
autohtoni, pe cnd fonetica se ocup de sunetele lingvistice n general, indiferent de limb. Orice
limb conine sunete apropiate ca pronunie, a cror rostire greit poate genera sintagme inoportune
- fie absurde, fie nostime. Asemenea sunete snt, n limbile cu scriere latin: b/p, c/g, d/t, f/v etc. Un
strin care vorbete romnete dar nu i-a nsuit foarte bine fonemica limbii romne, este expus
erorii de a rosti, de pild: drac", paie", fat", n loc de drag", baie", vat" (sau invers), cu
efectele corespunztoare, ivite prin infiltrarea acestor confuzii n construcia unor enunuri. Alte
asemenea confuzii pot aprea - referindu-ne tot la limba romn - i prin schimbarea accentului,
ignorarea sedilei n cazul literelor " i " etc. Pike a desprins din termenii fonemic" i fonetic"
desinenele (-emic" / -etic") i Ie-a conferit independen. Astfel, de la studiul comportamentului
verbal, distincia a fost extins la comportamentul non-verbal, la cultur n general.
Distincia e./e. se aplic la clasificarea plantelor, animalelor, uneltelor, la terminologia de rudenie, la
comportamentul mental. Cercettorul, spre exemplu, poate releva efectul curativ pe care l are o
anumit plant ntr-o anumit maladie, dar aspectul emic al problemei i pretinde s nu ignore nici
credina bolnavului n descntecul ce nsoete tratamentul. Distincia e./e. are implicaii filosofice
importante, emicismul ca micare antropologic modern intrnd n rezonan cu studiul valorilor, cu
relativismul cultural, cu decentrarea (neleas nu numai psihologic, dar i epistemologic), cu
problema particularului i universalului n cultur.. Gh.G.

15. Esenta distinctiei dintre emic si etic.
Emic-etic sunt termeni elaborati de catre lingvistul Keneth Pike (1954) prin derivarea din cuvintele
"fonetic" si "fonemic".

16.Perspective alternative pentru abordarea si analiza culturii.
Datele emice sunt derivate din perspectiva indigenului, iar datele etice, din punct de vedere al
observatorului.
Distinctia de datoreaza lingvistului american Keneth Pike si se intemeiaza pe distinctia fonemica
(care se ocupa cu aspectele idiomatice ale sunetelor unei limbi, aspecte controlabile numai de autori)
si fonetica (sunetele linvistice in general, indiferent de limba). Desinentele emics-etics au fost folosite
apoi in mod independent pentru extinderea distinctiei la nivelul culturii in general.

Perspective asupra faptelor socio-culturale- viziunea din interior, proprie celor care savarsesc faptul
respectiv, si una din exterior.
Emics - perspectiva analitica si interpretativa bazata pe semnificatia pe care faptele culturale
analizate le au pentru bastinasi.
Etics - perspectiva analitica si interpretativa care face abstractie de semnificatiile pe care faptele
analizate le au pentru bastinasi.

16.Esenta distinctiei civilizatie- cultura

Mostenirea semnatica a temenului cultura, pe care antropologii au primit-o de la secolele anterioare a
fost neunitara. In secolul XIX circulau doi termeni cu aceeasi semnificatie: "Kultur" in Germania si
"Civilisation" in Franta. In filozofia culturii distinctia intre Civilizatie si Cultura a capatat sensuri noi.

Huston Stewart Chamberlain, Alfred Weber si altii au restrans termenul "civilizatie" la produsele
materiale si la institutii, iar pe cel "cultura" la manisfestarile spirituale.

Oswald Spengler a contrapus civilizatia si cultura pana la excluderea reciproca. Istoria ar fi avut
astfel o alternanta de epoci: una de cultura, una de civilizatie. Atfel civilizatia este o treapta de
decadenta a culturii. Conceptia lui Spengle a fost criticata de Siminon Mehedinti - civilizatia si
cultura sunt precum cele doua fete ale unei frunze: una indreptata spre soare si una indreptata spre
pamant, dar esenta vietii le cuprinde pe amandoua.

Cea dintai definitie sistematica a culturii, data de un antropolog apartine lui Edward B. Taylor. Ea
dateaza din 1971 si suna astfel: Cultura sau civilizatia este acel tot complex ce include cunostintele,
credintele arta dreptul, moravurile, datinile si oricare alte iscusinte si deprinderi dobandite de om ca
membru al societatii.
17.
Simion Mehedinti a surprins cum nu se poate mai bine procesul de cunoastere a omului in teoria
"fazele geografice ale istoriei". Prima a fost faza continentala, in care centre mari de civilizatie
precum Europa, Peru, China, nu stiau nimic unul despre celalalt din cauza dezvoltarii rudimentare a
mijloacelor de transport si comunicatie. Aceasta faza a durat milenii intregi.A doua faza este cea
oceanica- aceasta a devenit posibila datorita dezvoltarii mijloacelor de transport pe apa. Expedutia lui
Magellan (1519-1522) a fost proba edificatorie a posibilitatilor omului de a cucerii lumea.( a durat 4
secole).Ultima faza cea aeriana sau atmosferica a inceut cu secolul XX prin descoperirea si
dezvoltarea avionului. Marile si aerul fiind internationale si usor de strabatut fac posibila deschiderea
istoriei spre scara planetara.

18. Metodele Antropologiei Culturale sunt:
Metoda configurationalista de interpretare a culturii
Metoda comparativa
Observarea participativa.
Exigentele observarii participative sunt:
-cercetatorul trebuie sa se transceada in lumea obiectilor(adica a
oamenilor pe care ii cerceteaza); el trebuie sa se mute din propria
sa cultura si sa invete noua cultura ca pe o limba noua.
-antropologul trebuie sa invete sa foloseasca limba vernaculara (limba localnicilor) pentru a le
patrunde simbolurile, gesturile, mimica...
-durata cercetarii nu trebuie sa fie mai mica de una an pentru ca o
cultura sa poate fi urmarita pe 2 cicluri:al anului(sarbatorile si
muncile specifice fiecarui sezon), al vietii(nasterea , casatoria,
moartea).

19.Sistemul conceptual al antropologiei culturale trebuie sa se
caracterizeze prin completitudine( cultura, personalitatea) ,coerenta,
structura sociala (asigura si coerenta sist.conceptual al
antr.cult.).
"Antropologia culturala este studiul participativ si comparativ al
interrelatiei structura sociala-cultura- personalitate, la scara
variabila a unitatilor existential- umane in care omul se
intruchipeaza concret."(p. 171)

20. Definitia data culturii de Edward B. Tylor
Edward B. Tylor a definit cultura drept ...acel ansamblu complex care include cunotinele,
credina, arta, principiile morale, dreptul, uzanele i oricare alte iscusine i deprinderi
dobndite de om ca membru al societii". Emis la 1871, definiia aceasta avea s fac
epoc, revenind i astzi adeseori n scrierile de specialitate.

21.VIZIUNEA DESPRE CULTURA A LUI RUTH BENEDICT IN COMPARATIE CU CEA
A LUI LUCIAN BLAGA.
Lucrarea de referinta a lui RUTH BENEDICT este PATTERNS OF CULTURE(1934) in cadrul
acestei lucrari a facut referire la o tipologie speciala a culturii ce se sprijina pe categorii preluate din
psihopatologie si din filosofia lui NIETZSCHE,facand distinctia intre caracterul apoliniac si
dionisiac.
a pus bazele configurationismului cultural
-configurationismul cultural se lamureste mai bine pentru noi,romanii,daca ne raportam la LUCIAN
BLAGA la ceea ce numea matricea stilistica a unei culturi
-o identificare cu spatiul mioritic ca element specific poporului roman
(daca va intereseaza mai multe detalii le gasiti la pp 150-152)

22. Anthony F.C.Wallace despre sincretismul dintre cultura si personalitate
Demonstratia cea mai convingatoare a consubstantialitatii conceptelor de cultura si personalitate vine
din partea lui A.F.C. Wallace, care are ideea unei duble substitutii in definitia data de Tylor culturii:
Cultura sau civilizatia este acel tot complex ce include cunostintele, credintele, arta, dreptul,
moravurile, datinile si oricare alte iscusinte si deprinderi dobandite de om ca membru al societatii.
[Subiectul 20] Daca inlocuim cuvantul cultura (de la inceput) cu cel de personaitate, iar cuvantul
om (de la final) cu cel de individ obtinem o pe deplin acceptabila definitie a conceptului de
personalitate.
23.Personalitate de baza; definitie, promotorul (autorul) conceptului.
Personalitatea de baza
Concept introdus de Abram Kardiner
Definitie: "Structura de baza a personaliatatii( adica personaliatea
de baza)este o constructie explicativa care incerca sa explice 2
feluri de lucruri diferite: integrarea diferitelor institutii intr-o
cultura, la un moment dat si din punct de vedere istoric asemanarile
de personalitate intre membrii individuali ai unei societati.

24. [in minim 2 sau maximum 4 enunturi): Cand si unde a fost antropologia socio-culturala
recunoscuta oficial in Romania.
n ara nostr, ca disciplin modern, cu un limbaj specializat (s-a spus c tiina e un limbaj bine
fcut"), ea a aprut n cadrul Centrului de Cercetri Antropologice al Academiei Romne (ntemeiat
de Francisc I. Rainer), prin contribuia iniial a lui Traian Herseni, dar mai ales prin strdania lui
Vasile V. Caramelea. Acesta a obinut, n 1966, recunoaterea n cadrul Centrului printr-o secie
de antropologie social i cultural.