BISERICA SECOLULUI XXI

SI
CONDUCEREA EI
Dr. CECIL B. KNIGHT
INTRODUCERE
Ca intreaga societate umana, si Biserica se afla in pragul secolului XXI si va fi
fara indoiala confruntata cu problemele care le ridica acest veac. Pe de o parte,
tehnologia avansata, in special in domeniul comunicaiilor in masa, va putea fi
fructificata de Biserica in scopul propovaduirii Evangheliei. Daca tehnologia
avansea! intr"o progresie geometrica, tot asa poate avansa si Evanghelia in
lume, ceea ce ne spune ca sfirsitul nu este departe. Pe de alta parte, Biserica va
fi confruntata cu dec!derea morala a societ!ii care afectea! orice cultura si
civiliaie. In plan social, Biserica va fi martora la degradarea calit!ii vieii, la
cre#terea virtiginoasa a procentului de oamni care vor trai sub limita s!r!ciei, a
prolifer!rii unor boli incurabile si epidemii. Sigur ca toate acestea vor
determina Biserica sa"si reviuiasc! inca odat! rolul si priorit!ile pe care le are
in lume.
Cu toate ca Biserica este o entitate spirituala cu o conducere centrala "$ristos
care este capul Bisericii " ca instituie, Biserica depinde in buna m!sura de
consacrarea si viiunea liderilor ei. %odul in care ace#tia conduc isi va pune
amprenta pe reputaia Bisericii in lume si implicit pe succesul misiunii
Bisericii. Este, a#adar, imperios necesar ca Biserica sa fie condusa dup!
principiile pe care le stabile#te Biblia cu privire la conducere. &ceasta va duce
la o armonie interioara, va spori vitalitatea Bisericii prin preenta Duhului in
Biserica si va asigura reu#ita misiunii.
TEOLOGIA CONDUCERII
'ici o mi#care din lume nu poate sa indeplineasca lucrarea care i"a fost
incredintata bisericii. Ca si (rup al lui $ristos, Biserica este un organism
dinamic care caut! sa indeplineasca lucrarea pe care $ristos a inceput"o pe
pamint. Biserica este canalul prin care $ristos Isi pune in aciune principiile.
Biserica este un slu)itor al omenirii prin faptul ca satisface nevoile individului
in deplin acord cu liniile trasate de 'oul (estament. Cei care slu)esc ca lideri in
Biserica trebuie sa fie loiali principiilor stabilite de Iisus $ristos si modelului
de conducere descris in 'oul (estament. &#adar, conducerea Bisericii trebuie
v!uta dintr"o perspectiva cu totul diferita de conducerea altor organiaii. De
fapt, ideea de baa nu este atit de mult conducerea cit slu)irea.
Cre#terea Bisericii este cu sigurana un motiv de bucurie, dar este si un motiv
de *ngri)orare. Pe m!sura ce Biserica creste, creste si nevoia de o conducere
eficienta. +aspunind cerinelor legate de o cre#tere rapida a Bisericii, e,ista
pericolul de a negli)a sau ignora principiile biblice privitoare la conducere.
Ceea ce spunem ca credem cu privire la conducerea Bisericii trebuie sa
corespunda ce ceea ce practicam.
Scopul acestei discuii este acela de a stabili ni#te principii biblice ale
conducerii si de a sugera felul in care ele pot fi puse in practica.
Definiia conducerii
P!rerile sunt foarte impartite cu privire la ceea ce este un lider, ce ii face pe
cineva sa fie lider, cum trebuie un lider instruit si cum trebuie evaluat succesul
unui lider. 'umeroasele puncte de vedere au incetosat atit de mult subiectul
conducerii incit este dificil sa dam o definiie e,acta a termenului. %odelele de
conducere includ stiluri diferite, de la cel al -eneralului Patton si al atitudinii
sale agresive, pina la stilul foarte calm si modest al lui %ahatma -andhi. In
cursul istoriei, farmecul conducerii populare a fost utiliat atit in scopuri bune
cit si in scopuri distructive. .n ca foarte tipic este influenta conducere
harismatica a lui /im /ones care a reu#it sa vr!)easc! un mare num!r de adepi
si apoi sa"i otr!veasc! in -u0ana.
Se pare ca singurul lucru asupra c!ruia e,ista un acord in ce prive#te definiia
conducerii este ca liderul este o persoana care conduce. Primul obiectiv al unui
lider este acela de a se asigura ca are scopuri comune cu cei pe care dore#te sa"i
conduc!. &poi trebuie sa"i conving! pe cei pe care"i conduce ca trebuie sa"si
ating! *mpreuna scopurile.
Este foarte important sa se cunoasc! si sa se e,aminee motivele care stau la
baa dorinei de a conduce a liderului.%etodele pe care le aplica liderul pentru
a"si atinge scopurile trebuie la fel probate. .n lider poate avea scopuri
onorabile dar tot atit de bine poate avea o dorina de a manipula oameni pentru
a"si satisface propriile ambiii. 1iderul va influenta in mare m!sura pe cei care"
2 urmea!, in bine sau in rau.
Prin faptul ca cineva pune ad)ectivul cre#tina dup! conducere nu inseamna ca a
transformat o conducere laica intr"una cre#tina care se conformea! dup!
principiile 'oului (estament. Caracterul unic al conducerii cre#tine cere o
definiie unica care sa subliniee presupoiiile biblice si istorice ale
cre#tinismului. Ca in caul oric!rui lucru vital, Biserica nu trebuie sa"si ia din
lume definiiile si metodele de conducere. 3 conducere baate pe principii
biblice cere schimbarea unor termeni caracteristici unei conduceri laice cum ar
fi a induce, a motiva si a consrringe, in a slu)i, a impartasi si a se idi reciproc.
Conducerea cre#tina este nu numai aciune ci si atitudine, si trebuie sa se
deosebeasc! de modelele lume#ti care sunt preocupate mai mult de reultat
decit de atitudini si metode. Practica conducerii in biserica trebuie sa aib! o
baa teologica s!n!toasa.
3 baa biblica a conducerii
Poate cea mai serioasa problema legata de conducere este problema autoritarii.
Care este sursa autorit!ii in conducere4
Sub influenta lui Platon si &ristotel, -recii antici au considerat ca sursa
autoritarii in conducere este statul. Ei l"au privit pe lider ca unul care poseda o
cunoa#tere speciala, o dorina si o capacitate de a"si face datoria. Secole de"a
rindul au e,istat biserici care au pretins ca o conducere eclesiastica isi deriva
autoritatea de la biserica. &ceasta invatatura spune ce oameni devin lideri
fiindc! Biserica ii face lideri.
&dev!rata conducere cre#tina trebuie sa"si derive autoritatea din Cuvintul lui
Dumneeu. Cuvintul lui Dumneeu este singura sursa de autoritate care de
altfel determina si definiia si funciunea conducerii.
5echiul (estament este plin de e,emple de lideri care ilustrea! dinamica unei
conduceri spirituale, o conducere care"si deriva autoritatea din chemarea
speciala pe i"o face Dumneeu omului. .n studiu al biografiilor omenilor
folosiri de Dumneeu va pune in lumina caracterul distinct al unei adev!rate
conduceri spirituale.
De"a lungul secolelor, liderii au fost cunoscui dup! diferite nume, care indica
diversitatea slu)belor pe care le indeplinesc. Preotul a fost un slu)itor al
altarului, in timp ce prorocul a fost un slu)itor al Cuvintului. *neleptul si
v!!torul s"au deosebit de proroc prin faptul ca au combinat talentul literar cu
intelepciunea practica. C!rturarii au fost autori, studeni ai 1egii si ai
Cuvintului lui Dumneeu, cit si editori ai literaturii ebraice. +abinii au fost
c!rturari a c!ror specialitate a fost aceea de a"i invata pe oameni.
'oul (estament sublinia! faptul ca fiecare credincios trebuie sa se implice in
viata si lucrarea Bisericii. In Efes. 6.27,28, Pavel compara Biserica cu un (rup,
in care $ristos este Capul iar celelalte m!dulare isi *ndepline#te fiecare rolul9
:Ci, credincio#i adev!rului in dragoste, sa cre#tem in toate privinele, ca sa
a)ungem la Cel ce este Capul, $ristos. Din El tot trupul, bine inchegat si strins
legat, prin ceea ce da fiecare incheietura, isi prime#te cre#terea, potrivit cu
lucrarea fiec!rei parti in m!sura ei, si se ide#te in dragoste:.
In 2 Pet. ;.<, este preentat conceptul preoiei tuturor credincio#ilor, iar in 2
Cor. 2;.;= Pavel arata ca Biserica are muli slu)itori9 :Si Dumneeu a rinduit in
Biserica, intii, apostoli> al doilea, proroci> al treilea, invatatori> apoi pe cei ce au
darul minunilor> apoi pe cei c au darul t!m!duirilor, a)utor!rilor, cirmuirilor si
vorbirii in felurite limbi.:
Este clar ca fiecare cre#tin trebuie sa"si foloseasc! darurile pentru *ndeplinirea
misiunii cre#tine. Si totu#i, este de asemenea clar ca Dumneeu a pus o ordine a
slu)irii in Biserica. Biblia spune in Efes. 6.22,2;9 :Si El a dat pe unii apostoli>
pe alii, proroci> pe alii, evanghelisti> pe alii, pastori si invatatori, pentru
desavirsirea sfinilor, in vederea lucr!rii de slu)ire, pentru idirea (rupului lui
$ristos:.
Isus $ristos a transformat pur si simplu conceptul de slu)ire. El a respins
teoriile acceptate prin tradiie si i"a invatat pe oameni ca :importanta se
m!soar! prin umilina si m!rimea prin slu)ire.: De atunci, cei care sunt intr"o
funcie de conducere in Biserica poarta numele de slu)itor. Slu)itorul este un
lider, dar unul deosebit. El este un lider"slu)itor.
&postolul Pavel a preentat in detaliu invatatura cu privire la liderul"slu)itor in
2 Cor. <.2<";;9 :C!ci, m!car ca sunt slobod fata de toi, m"am f!cut robul
tuturor, ca sa cistig pe cei mai muli. Cu Iudeii m"am f!cut ca un Iudeu, ca sa
cistig pe Iudei> cu cei ce sunt sub 1ege, m"am f!cut ca si cind as fi fost sub
1ege ?m!car ca nu sunt sub 1ege@, ca sa cistig pe cei ce sunt sub 1ege> cu cei
ce sunt fara 1ege m"am f!cut ca si cum as fi fost fara lege ?m!car ca nu sunt
fara o lege a lui Dumneeu, ci sunt sub legea lui $ristos@, ca sa cistig pe cei
fara lege. &m fost slab cu ci slabi, ca sa cistig pe cei slabi. %"am f!cut tuturor
totul, ca, oricum, sa mintuiesc pe unii din ei.:
Spre sfirsitul misiunii Sale pe pamint, Isus $ristos, cel mai influent lider pe
care 2"a cunoscut lumea noastr!, s"a pronunat impotriva modelului laic de
conducere, atit grecesc cit si evreiesc. Cuvintele 1ui au insumat ceea ce a
demonstrat trei ani de ile prin viata Sa. Din nefericire, cuvintele 1ui au r!mas
fara ecou dealungul anilor, poate fiindc! ideile lumii cu privire la conducere par
mult mai reonabile. 'otai afirmaiile lui $ristos privitoare la conducere
%atei ;A.;7";=9 Isus i"a chemat la El si le"a is9 :Stiti ca domnitorii
'eamurilor domnesc peste ele, si mai marii lor le poruncesc cu stapinire. Intre
voi sa nu fie asa. Ci oricine va vrea sa fie mare intre voi, sa fie slu)itorul vostru>
si oricare va vrea sa fie cel dinii intre voi, sa va fie rob. Pentru ca nici Biul
omului n"a venit sa I se slu)easc!, ci El sa slu)easc! si sa"Si dea viata ca
r!scump!rare pentru muli.: ?vei %arcu 2A.6C"67@.
%atei ;C.=, 2A"2;9 :5oi sa nu va numii +abiD Biindc! .nul singur este
*nv!!torul vostru9 $ristos,si voi toi sinteti frai.... Sa nu va numii :Dasc!li:>
c!ci .nul singur este Dasc!lul vostru9 $ristosul. Cel mai mare dintre voi sa fie
slu)itorul vostru. 3ricine se va inalta va fi smerit si oricine se va smeri va fi
inaltat.:
Scripturile ne invata citeva principii importante privitoare la conducerea
cre#tina, principii care nu trebuiesc ignorate.
2. (rebuie demonstrata o atitudine de slu)ire. Cuvintul pe care 2"a folosit Isus
pentru slu)itori sugerea! cea mai )osnica forma de slu)ire, robia. Spre
deosebire de gindirea elitista a conducerii laice din vremea Sa, Isus a avut un
alt punct de vedere, asa cum arata Pavel in Bilipeni ;.7"=9 :Sa averi in voi
gindul acesta, care era si in $ristos Isus9 El, m!car ca avea chipul lui
Dumneeu, totu#i n"a creut ca un lucru de apucat sa fie deopotriv! cu
Dumneeu, ci S"a debr!cat pe Sine insusi si a luat un chip de rob, facindu"Se
asemenea oamenilor. 1a infatisare a fost g!sit ca un om, S"a smerit si S"a f!cut
ascult!tor pina la moarte si inca moarte de cruce.:
;. Conceptele tradiionale nu trebuie urmate orbe#te. Biecare metoda
tradiionala trebuie evaluata dup! etalonul principiilor 'oului (estament. 3rice
lucru care tinde sa ne indeparte de idea de slu)ire si sa ne indrepte atenia spre
meritele personale trebuie privita ca incompatibil cu o conducere cre#tina. 'u
trebuie niciodat! sa evaluam conducerea cre#tina la nivelul pragmatic al lumii
conform c!ruia (ot ceea ce da reultate este bun:. & conduce cu succes nu
inseamna intotdeauna a avea reultate. %etodele si e,perienele trebuie testate
dup! criteriul Scripturii. 'u trebuie sa e,iste contradicie intre creurile biblice
si metodele practicate.
C. (rebuie pus accent atit pe :a fi: si :a face: cit si pe :a cunoa#te:. Conducerea
cre#tina isi g!se#te adev!rata e,presie in ascultarea de cuvintele lui Isus
$ristos. & le cunoa#te si a fi in stare sa"i inveti si pe alii nu este suficient.
1iderul cre#tin este intotdeauna implicat personal in lucrare. El nu sta intr"un
turn de filde# si da porunci urma#ilor, ci este pe linia de b!taie *mpreuna cu ei.
&dev!ratul lider cre#tin face lucrul acesta in virtutea simului datoriei pe care"2
are ca lider ?:a fi:@" De aici ivor!#te conceptul unei conduceri care este
distinctiv cre#tina la originea ei9 a cunoa#te " a fi " a face.
6. %anipularea altora si tinerea lor sub control nu este permisa. De#i nu este un
lucru gre#it sa dore#ti sa influenei comportamentul altora, nu este deloc corect
sa"i manipulei pe alii si sa"i tii sub control, indiferent cit de nobile ar fi
scopurile tale. Biecare individ trebuie respectat pentru contribuia sa si trebuie
sa participe la stabilirea scopurilor comune si la luarea de deciii. Conducerea
cre#tina se baea! pe impartasirea e,perienelor altora. Cind ucenicii lui Isus
$ristos au a)uns preocupai cine va fi :cel dinii: ?1uca ;;.;6";E@, Isus le"a
spus ce ei trebuie sa lucree in strinsa colaborare. In felul acesta, poiia
fiec!ruia va fi determinata de voina fiec!ruia de a slu)i, nu de dorina de a
manipula.
7. Cei care conduc trebuie sa conduc! in smerenie. Cind preul smereniei nu
este pl!tit, ispita infailibilit!ii si a indispensabilitatii isi face preenta puternic
simit!. .n lider trebuie respectat si stimat, dar popularitatea poate fi cistigata
cu um pre mult prea mare. &dev!ratul lider cre#tin nu caut! laudele oamenilor.
El g!se#te cea mai deplina satisfacie in glorificarea lui Dumneeu si in idirea
(rupului lui $ristos, nu in primirea laudelor din partea omenilor. &tit in vorba
cit si in fapta, liderul cre#tin trebuie sa evite laudele oamenilor. El trebuie sa"si
aduc! aminte ca Isus $ristos si numai El este vrednic de toata lauda.
8. &titudinile autoritare sint condamnate. Isus a spus ca cei care slu)esc in
Biserica nu trebuie sa stapineasca peste alii. Dimpotriv!, ei trebuie sa fie doar
ni#te gospodari ai poporului lui Dumneeu si ai talentelor acestora.
+!spunderea lui este aceea de a invata pe alii, a devolta capacitatea altora si
a"i conduce pe alii spre realiarea intregului lor potenial ca lucratori cre#tini.
El nu va putea indeplini acest lucru aplicind practici dictatoriale. In Efes. 7.;2,
Pavel spune ca noi trebuie sa :ne supunem unii altora in frica lui Dumneeu.:
+ecunoa#terea stapinirii unice a lui Isus $ristos este eseniala tuturor celor care
II slu)esc pe El.
Citeva lucruri de interes pentru conducerea Bisericii lui Dumneeu.
In lumina aceste discuii, e,ista citeva lucruri de mare interes cu care se
confrunta biserica in str!dania ei de a practica o conducere cre#tina in deplin
acord cu principiile Scripturii.
2. %odele gre#ite. Este important sa ai un model de conducere. 3amenii tind
sa"si modelee stilul de conducere dup! cei care, in ochii organiaiei, sint
considerai lideri buni. (ocmai de aceea, este de o importanta vitala ca
organiaia sa nu"i dea ca e,emplu decit pe cei care lucrea! in deplin acord cu
principiile biblice ale conducerii. Biserica nu"si poate permite sa produc! o
conducere deficitara incura)indu"si membrii sa"i imite pe cei care incalca
principiile biblice, indiferent cit de mare pare a fi succesul lor.
;. Bolosirea gre#ita a autorit!ii. In lunga istorie a omenirii, puterea a a)uns sa
fie acceptata ca o caracteristica de baa a conducerii. In conducerea cre#tina,
insa, liderul nu trebuie sa se recurg! niciodat! la poiia sa sau la pretinsele
privilegiile speciale pentru a"i trata dur pe cei din subordine. Conducerea nu
trebuie privita niciodat! ca un e,erciiu al autorit!ii. Cu cit mai multa
autoritate are cineva, cu atit mai mare este responsabilitatea lui de a slu)i.
.nora le este frica sa urmee modelul de conducere al lui Isus, pretinind ca
aceasta va transforma atoritatea preoeasca intr"o consultanta spirituala.
&utoritatea preoeasca ce urmea! e,emplul %arelui Preot, Isus $ristos, are tot
atit de multa putere sa ic! '. cit sa ic! D&. 1e spune si pe una si pe alta,
insa, cu un duh al blindetii si al compasiunii.
C. Devotament echilibrat. .nii nu sint gata sa fac! sacrificii pentru lucrare si isi
abordea! astfel chemarea dind dovada de un devotament in)umatatit. Pe de
alta parte, unii se d!ruiesc cu totul lucr!rii, in detrimentul s!n!t!ii lor sau a
familiilor lor. Conform celor prescrise de Scriptura, nici o e,trema nici cealalt!
nu este acceptabila in ochii lui Dumneeu. El dore#te ca lucratorii Sai sa fie
echilibrai in ce prive#te timpul si efortul acordat lucr!rii si propriilor lor nevoi,
asa incit lucrarea lor sa fie spre Slava lui Dumneeu. Cum poate fi atins un
astfel de echilibru4 In primul rind, sub conducerea Duhului Sfint, trebuie
stabilite priorit!ile personale, familiale si cele privitoare la lucrare. 3 slu)ire cu
responsabilitate este pl!cuta inaintea lui Dumneeu. Scriptura spune ca arunci
cind cineva tr!ie#te si acionea! in asa fel incit isi asuma intreaga
responsabilitate pentru orice aspect al vieii sale, acea persoana II onorea! pe
$ristos.
6. Chemarea si Identitatea. 3rice persoana care este chemata de Dumneeu
trebuie sa"si asume responsabilit!i fata de Dumneeu. Cind cineva isi
descoper! chemarea si identitatea, el #tie cum sa"si evaluee succesul. El
recunoa#te ca funcia nu poate nici ridica nici mic#ora statutul lui ca persoana
chemata si unsa de Dumneeu pentru lucrare. Conform invataturilor Domnului
Isus $ristos, nu e,ista nici o diferena in rang intre urma#ii 1ui si slu)irii
Bisericii. Biserica a pierdut acest principiu cind a inceput sa promovee
:ranguri de slu)ire: care pina la urma au culminat intr"o ierarhie eclesiastica
asupritoare. & fost nevoie de o +eforma ca sa restabileasc! principiul conform
c!ruia :nu funcia ii define#te pe un slu)itor a* Evangheliei:. &dev!raii
lucratori ai Bisericii sunt ei insisi slu)itori ai lui $ristos.
7. 1ipsa unor relaii baate pe *ncredere. Isus $ristos a fost con#tient de
sl!biciunile ucenicilor 1ui. El a cunoscut motivele lor egoiste si faptul ca nu
aveau incredere unii in alii. (ocmai de aceea a inut El sa preciee ca
eficacitatea lucr!rii lor va depinde de felul in care ei se vor trata reciproc. In
Ioan 2C.C6, C7, avind fata de)a indreptata spre Calvar, Isus a l!sat aceste
cuvinte ucenicilor Sai9 :5a dau o porunca noua9 Sa va iubii unii pe ali> cum v"
amiubit Eu, asa sa va iubii si voi unii pe alii. Prin aceasta vor cunoa#te toi ca
sinteti ucenicii %ei, daca vei avea dragoste unii pentru alii.:
Prin dragostea reciproca trebuiau ucenicii sa"1 propov!duiasc! oamenilor pe
Cel pe care ei incercau sa"2 imite in viata lor. &cest gen de dragoste nu poate
e,ista in afara unei relaii baate pe incredere. &ceasta este o problema
eseniala care trebuie subliniata ca o nevoie a bisericii de ai. 1ipsa increderii
dintre membrii Bisericii reduce eficienta lucr!rii acelei biserici.
8. %otive corecte. Este esenial ca liderul cre#tin sa #tie de ce face un anumit
lucru, sa"si cunoasc! motivele in virtutea c!rora acionea!. Baptul ca isi
intelege propria motivaie ii va a)uta sa deosebeasc! voia lui Dumneeu de
ambiiile sale personale. .n adev!rat lider cre#tin va caut! *ntotdeauna sa"si
indeplineasca chemarea fara sa lase ca ambiiile personale sa influenee
deciiile pe care le ia si aciunile pe care le intreprinde. Ca repreentant al lui
Isus $ristos, liderul cre#tin este motivat de Duhul Sfint sa fac! tot ce"i sta in
putina sa"i influenee pe alii de a urma voia lui Dumneeu. El nu trebuie sa
se lase prins in plasa performantei ?a succesului@ asa incit sa uite de misiunea sa
principala.
E. +!spunderea liderului cre#tin. Planul lui Dumneeu este ca fiecare cre#tin,
orice slu)ba ar indeplini, sa fie sub supravegherea altuia. (rebuie sa e,iste un
sistem de r!spundere, in cadrul c!ruia oricine incalca principiile etice cre#tine,
sa dea socoteala de fapta sa. In acela#i fel, oricine a)unge in situaii critice sa
poat! beneficia de sfatul si suportul cuiva. +ata ridicata a caurilor de
depresiune mintala sau a imbolnavirii de inima printre slu)itori se datorea! si
e#ecului bisericii la acest capitol. 'u este suficient ca Biserica sa se ocupe
numai de gre#elile cuiva. (rebuie sa fie preg!tita si de a slu)i nevoilor acelui
lucrator.
=. Devoltarea capacit!ii personale de conducere. Biserica trebuie sa pun! la
dispoitiea conducerii ei posibilit!i de studiu si un program de continua
imbogatire personala in ce prive#te conducerea.
Concluie
Conducerea in Biserica lui Dumneeu trebuie sa se baee pe principii biblice.
& conduce biblic nu inseamna a g!si suport biblic pentru orice metoda aplicata.
*nseamn! mai degrab! a aplica acele metode care au la baa Cuvintul lui
Dumneeu. Prima treapta este ca Scripturile sa fie cercetate cu st!ruina pentru
a g!si principii de conducere, iar apoi Biserica trebuie sa se adaptee la aceste
principii.
Biserica nu poate continua sa aplice principii lume#ti de conducere fara sa
pl!teasc! un pre enorm de mare. Ea trebuie sa se asigure ca nimic din ceea ce
face sau ce permite sa se face nu va contraice teologia ei privitoare la
conducere. &sem!narea cu $ristos este cea mai mare nevoie a lumii de ai si
trebuie sa"si g!seasc! e,presia cea mai clara in cei care pretind ca sunt slu)itorii
1ui.
BISERICA IN SECOLUL XX
I. PERICOLELE CU CARE SE CONFRUNTA BISERICA
2. Biserica si schimbarea
... :C!ci Eu sunt Domnul, Eu nu %a schimb.: %al. C.8
... :Si lumea si pofta ei trece> dar cine face voia lui Dumneeu, ramine in veac.:
2 Ioan ;.2E.
In aceasta lume care se schimba atit de rapid, vechile ideologii, tradiii si
instituii fac loc noilor idei, idealuri si metode. Prin#i in virte)ul acestor
vremuri, suntem tentai sa credem ca :nimic nu este permanent in lume decit
schimbarea:.
%ulte din aceste schimb!ri sunt spre binele omenirii, dar e,ista si o tendina
tragica de a schimba adev!rurile eterne si de a distruge temelia sigura pe care
este cl!dit! sperana noastr!. Speranele cele mai alese ale omenirii sunt sub
atac. Cre#tinismul si Biserica sunt in pericol. 'umai citeva generaii din lunga
istorie a lumii au avut marea r!spundere si marele prile) de a apar! creul de
atacurile necredincio#ilor si *mp!r!ia lui Dumneeu impotriva domniilor si
puterilor celui rau. &st!i tr!im in una din aceste generaii si, in providena lui
Dumneeu, s"ar putea sa ?ie ilele de pe urmaD
" Schimb!ri care sunt binevenite
" Schimb!ri d!un!toare
... SC$I%B&+E& IDEI13+
... SC$I%B&+E& IDE&1.+I13+
... SC$I%B&+E& IDE'(I(FGII
;. +evolta tacita a tinerilor.
C. 1asati Biserica sa fie Biserica.
II. PURITATEA CERUTA BISERICII
2. Cria pio#eniei contemporane
;. Dumneeu cheam! la Sfinenie
C. Chemarea la o puritate care i"a caracteriat pe primii Penticostali
... o viata disciplinata
:5alul alarmant de imoralitate care in ultimii ani a f!cut victime atit printre cei
ce slu)esc la amvoane cit si printre membrii bisericilor este fara indoiala
reultatul unei complaceri n!scuta dintr"o tr!ire nedisciplinata si
autoindulgenta.: (ot /acH Bord a mai spus9 :'u ai de ales9 3ri disciplina, ori
decadenta:.
6. 3 retreire a 'eprih!nirii, Ps. ;6.
Cel care are miini nevinovate... I puritate fiica.
Cel care are o inima curata I puritate morala.
Cel care nu"si deda sufletul la
minciuna si nu )ura ca sa insele I onestitate spirituala
III. PUTEREA DATA BISERICII
1. ... Promisiunea
:5ei primi putere cind Duhul Sfint se va pogori peste voi si"%i veri fi
martori...: Bapte 2.=.
! Au"ori"a"e
:Si le"a dat dreptul ?in gr., e,ousia@ sa devin! copii ai lui Dumneeu:. Ioan
2.2;.
... Pu"ere
In greaca cuvintul este dunamis de la care avem dinamita. & cuceri lumea
pentru $ristos este imposibil fara autoritate, iar autoritatea nu folose#te la nimic
daca nu este insotita de putere.
#. Pu"ere$$$$$$... %e a "rai &irui"or
5iata cre#tina este o chemare la sloboenie de p!cat si la biruina asupra
du#manului sufletului. Diferena dintre un copil al lui Dumneeu si un copil al
diavolului este ca cel care este un copil al lui Dumneeu a fost derobit de
puterea p!catului. -alateni 7.289 :... umblai cirmuiti de Duhul si nu *mplinii
poftele firii pamintesti:.
'. Pu"ere ... %e a iu&i (u ar%oare
:C!ci dragostea de Dumneeu este turnata in inimile noastre
prin Duhul Sfint care ne"a fost dat.:
Dragostea este cea mai inalta e,presia a Cre#tinismului. Poti cauta semne si
minuni de toate felurile, dar Biblia spune ca cel mai mare dar dintre toate este
dragostea. 1ucrarea Duhului Sfint este aceea de a umple inima credinciosului
cu dragoste asa incit acesta sa ramina in voia lui $ristos. Isus a spus ca
dragostea este implinirea 1egii in cele doua aspecte ale ei9 a@ Iubeste"1 pe
Dumneeu din toata inima, si b@ iuJoeste"2 pe aproapele tau ca pe tine insuti.
). Pu"ere ... %e a "e ru*a
:Si tot astfel si Duhul ne a)uta in sl!biciunea noastr!9 c!ci nu #tim cum trebuie
sa ne rugam. Dar insusi Duhul mi)loce#te pentru noi cu suspine negr!ite.:
+. Pu"ere ... %e a m,r"urisi (u (ura-
:Si in fiecare i, in (emplu si acas!, nu incetau sa invete pe oameni si sa
vesteasc! Evanghelia lui Isus $ristos.:
.. Pu"ere ... %e a su/eri /ara a "e 01in*e
Cind a fost ucis cu pietre, Ktefan a spus9 :Doamne, nu le tine in seama p!catul
acesta...:
I2. 3NCHINAREA BISERICII
Biserica lui Dumneeu, ca biserica Penticostala, isi baea! modul de inchinare
pe Sfinta Scriptura si pe lucrarea Duhului Sfint. &cest model este stabilit in
Ioan 6.;69 :Cei care I se inchina trebuie sa I se inchine in Duh si adev!r:. 1uca
scrie ca, in iua +usaliilor, ucenicii erau intr"un acela#i loc si s"a intimplat ceva
revoluionar. Duhul Sfint a fost rev!rsat peste Biserica ce a#tepta. Duhul Sfint,
+evelatorul si Protectorul adev!rului, a schimbat statutul lor spiritual si
atitudinea lor tradiionala cu privire la inchinare si rug!ciune, ridicind
inchinarea Bisericii pe un alt plan. Ei au inceput sa se inchine avind o noua
intelegere a adincimii si a inaltimii inchinarii. S"au inchinat in Duh si in adev!r.
*nchinarea de obicei nu este pl!cuta lui Dumneeu, dar ea poate fi transformata
prin lucrarea pe care o face Duhul Sfint in viata omului. E,ista un plus divin
care trebuie c!utat in inchinare, acea dimensiune suplimentara care ne da
posibilitatea sa e,primam m!reia lui Dumneeu si sa avem o partasie
deosebita cu El. Dup! acest model al Bisericii nou testamentale isi modelea!
Biserica lui Dumneeu metoda de inchinare.
%F+EGI& L'C$I'F+II
2. *nchinarea e,ista fiindc! e,ista Dumneeu
;. El este obiectul oric!rei inchinari adev!rate
%3(I5.1 L'C$I'F+II
2. Biindc! Dumneeu merita inchinarea
;. *nchinarea este cea mai nobila datorie si cel mai mare privilegiu al
omului.
C. In inchinare omul Il recunoa#te pe Dumneeu ca +!scump!r!tor.
4ODUL DE 3NCHINARE
&. Bactorul dominant in inchinarea Penticostala este c!l!uirea Duhului
Sfint.
2. 'u e,ista inchinare cu adev!rat biblica fara Duhul. :Cei care I se
inchina trebuie sa I se inchine in Duh si adev!r.:
;. Intru"cit Biserica lui Dumneeu nu este o biserica liturgica, s"ar putea
ca unii observatori sa opinee ca serviciile religioase nu au nici forma nici
orinduiala. Serviciile sunt planificate de pastor sau de cei care slu)esc sub
c!l!uirea Duhului Sfint. 3rideciteori Duhul cere, toate formele fi,e de
inchinare trebuie abandonate, facind astfel loc Duhului sa se desf!#oare.
C. Cind Duhul c!l!ue#te desf!#urarea unui serviciu divin, totul va fi f!cut
cu decenta si in ordine. S"ar putea sa nu fie dup! planul oamenilor, dar va fi
condus :de sus:. &cesta este motivul pentru care cele mai multe servicii
Penticostale au loc intr"o atmosfera e,uberanta.
B. 1auda in inchinare
2. Da vid a spus9 :Intrai in curile lui cu cin tari de lauda: ?Ps. 2AA.6@ si :in
mi)locul adun!rii (e voi lauda: ?Ps. ;;.;;@. Isaia 6;.2; indeamna9 :Sa dea slava
Domnului si sa vesteasc! laudele 1ui in ostroaveD: .rma#ii lui Isus :tot timpul
st!teau in (emplu si l!udau si binecuvintau pe Dumneeu: ?1uca ;6.7C@.
%embrii Bisericii Primare :erau nelipsii de la (emplu in fiecare i, fringeau
piinea acas! si... l!udau pe Dumneeu... : ?Bapte ;.68, 6E@.
;. *nchinarea publica trebuie sa aib! loc intr"o atmosfera de lauda. (ema
serviciului de inchinare trebuie sa fie lauda si glorificarea lui Isus $ristos.
Do,ologia trebuie sa conin! laudele lui Isus> muica instrumentala si vocala
are acela#i scop> laudele lui Dumneeu trebuie aduse si prin Cuvint> de
asemenea, rug!ciunile sfinilor trebuie pres!rate cu laudele 1ui. 1audele
Domnului irebuie sa fie preente in fiecare aspect al serviciului divin.
C. +ug!ciunea in inchinare
2. De la +usalii incoace, rug!ciunea cunoa#te o noua dimensiune,
*nchinarea nu este decit intrarea in preenta lui Dumneeu M este intrarea
spiritului omului in leg!tura cu Dumneeu si stabilirea unei relaii personale.
+ug!ciunea nu este decit o comunicare directa, e,periena unei p!rta#ii
personale.
;. Biserica apostolica s"a n!scut in timpul unei intruniri ?ore@ de rug!ciune
?Bapte ;@ cind s"a implinit ceea ce s"a rugat Isus9 II voi ruga pe (at!l si El va
va trimite...: Biserica lui Dumneeu ?Church of -od@ s"a n!scut si ea in
conte,tul acestor intruniri de rug!ciune ?vei Charles N. Conn, 1iHe a %ight0
&rm0, pp. 2=";E@.
D. %uica in inchinare
2. Serviciile divine Penticostale conin de obicei una sau mai multe din
urm!toarele elemente9 ?2@ preg!tirea pentru serviciu> ?;@ cintarea, atit comuna
cit si corala> ?C@ citirea Scripturii> ?6@ rug!ciune> ?7@ solouri, duete, cor, grupuri
vocale> ?8@ colecta pe fond muical> ?E@ lauda si m!rturisiri> ?=@ predica si ?<@
chemarea la altar.
;. 3rdinea de mai sus este ordinea normala in care au loc aceste puncte in
program intr"o biserica Penticostala americana. Sigur ca aceasta ordine nu este
fi,a. Se poate vedea repede ca sase din punctele de mai sus au de a face cu
muica9 preg!tirea serviciului ?fondul muical dinaintea *nceputului
serviciului@, cintarea comuna si cea corala, rug!ciunea, cintari individuale,
colecta pe fond muical si chemarea la altar pe fond muical. &ceasta ilustrea!
rolul muicii in inchinarea Penticostala.
2. 4ISIUNEA BISERICII IN LU4E
Strategia la care suntem chemai ast!i este aceea a evangheli!rii totale.
Scopul Bisericii este acela de :a penetra intreaga lume.: Isus a e,primat lucrul
acesta atit implicit cit si e,plicit cind a is9 :Si aceasta Evanghelie a *mp!r!iei
va fi predicata in toata lumea, ca sa slu)easc! de m!rturie pentru toate
'eamurile...: ?%at. ;6.26@.
Elton (rueblood arata ca cele mai multe metafore folosite de Isus in evanghelii
" sare, lumina, chei, piine, apa, aluat ?dro)die@, foc " au un element comun9 sunt
elemente penetrante, pot penetra. :Scopul s!rii este de a penetra carnea pentru a
o p!stra> rolul luminii este de a penetra intunericul> singura folosina a cheilor
este aceea de a penetra lac!tul> piinea nu folose#te la nimic daca nu p!trunde in
trup> apa p!trunde prin scoara tare a pamintului> dro)dia p!trunde in aluat si ii
face sa dospeasc!> focul continua numai in m!sura in care p!trunde si arde
materiale combustibile si cea mai buna metoda de a"2 stinge este aceea de a"i
lua din cale aceste materiale.:
Este clar ca un cre#tin este loial chem!rii sale numai in m!sura in care el
penetrea! lumea din )urul lui. Isus a spus, :%ergei in toata lumea:.
:Isus S"a apropiat de ei, a vorbit cu ei si le"a is9 J(oata puterea %i"a fost data
in cer si pe pamint. Duceti"va si facei ucenici din toate neamurile, boteindu"i
in 'umele (at!lui si al Biului si al Sfintului Duh. Si invatati"i sa p!easc! tot ce
v"am poruncit. Si iat! ca Eu sint cu voi in toate ilele, pina la sfirsitul veacului:
?%at. ;=.2=";A@.
&cest pasa) este cunoscut ca :%area *ns!rcinare:. Ca si cu celelalte adev!ruri
biblice, acest pasa) trebuie abordat prin credina. Cuvintele acestea trebuie
privite prin prisma lui Isus, pe fondul crucii si al invierii> altfel nu am putea
concepe posibilitatea unei astfel de misiuni. 'e trebuie consacrare pentru a o
putea indeplini.
In primul rind, avem in spri)inul nostru o putere care este nelimitata. Isus a
spus9 :(oata puterea %i s"a dat in cer si pe pamint: ?%at. ;=.2=@. Isus sta la
cirma tuturor lucrurilor. El este Domn peste toate9 peste lucrurile cere#ti si
peste cele pamintesti. 'ici scepticismul celor care se indoiesc si nici opoiia
oamenilor nu sint piedici pentru El. El care a biruit moartea, iadul si mormintui
este *ncoronat ca Domn peste toate, si I s"a dat putere nelimitata.
Cei care se indoiesc de capacitatea noastr! de a *ndeplini %area *ns!rcinare,
trebuie sa se *ndoiasc! mai intii de autoritatea Domnului. Cei care pun la
indoiala reu#ita planului nostru, trebuie sa pun! la indoiala mai intii
veridicitatea Scripturii. Cei care considera ca suntem absuri si suferim de
grandomanie cind vorbim despre hotarirea noastr! de a evanghelia lumea,
trebuie mai intii sa recunoasc! faptul ca Domnul nostru este Stapin peste toate
lucrurile in cer si pe pamint.
Domnul Isus nu ne"a trimis doar sa mergem, ci ne"a promis sa ne dea si putere
de a infaptui misiunea. *nainte de moartea Sa, in odaia in care s!rb!torea
Pastele, Isus a spus ucenicilor Sai9
:&dev!rat, adev!rat va spun ca cine crede in %ine va face si el lucr!rile pe care
le fac Eu> ba inca va face altele si mai mari decit acestea> pentru ca Eu ma duc
la (at!l9 si ori ce vei cere in 'umele %eu, voi face, pentru ca (at!l sa fie
prosl!vit in Biul. Daca vei cere ceva in 'umele %eu, voi face.:
1a puin timp dup! *nviere, Isus a repetat acest subiect9
:Pe cind Se afla cu ei, le"a poruncit sa nu se dep!rtee de Ierusalim, ci sa
a#tepte acolo f!g!duina (at!lui, :pe care,: le"a is El, :ati auit"o de la %ine.
C!ci Ioan a boteat cu apa,dar voi nu dup! multe ile vei fi boteai cu Duhul
Sfint.: ... Ci voi vei primi o putere cind Se va pogori Duhul Sfint peste voi si"
%i vei fi martori in Ierusalim, in toata ludea, in Samaria, si pina la marginile
pamintului: ?Bapte 2.6, 7, =@.
5!uta prin aceasta prisma, evangheliarea lumii devine un obiectiv potrivit cu
viiunea si puterea Bisericii.
Isus nu a e,clus nici o naiune, nici o rasa, nici o clasa sociala, nici o generaie.
(ot la fel nici noi nu putem e,clude nimic. :%ergei in toata lumea...: ?%arcu
28.27@. :Duceti"va si facei ucenici din toate 'eamurile...: ?%at. ;=.2<@. :&sa
este scris si asa trebuia sa p!timeasc! $ristos, si sa inviee a treia i dintre cei
mori. Si sa se propov!duiasc! tuturor neamurilor in 'umele 1ui, poc!ina si
iertarea p!catelor, incepind din Ierusalim. 5oi suntei martori ai acestor lucruri:
?1uca ;6.68"6=@.
(rebuie notat faptul ca aceasta misiune a fost proclamata de la *nceput cind
Domnul a recrutat ucenici si a inceput sa"i preg!teasc!9 :5enii dup! %ine si va
voi face pescari de oameni: ?%atei 6.2<@. &cestea au fost primele cuvinte ale
Domnului c!tre ucenicii Sai. El pune in aplicare aceste cuvinte cind ii trimite
pe cei doispreece ?1uca <.2"8@ si pe cei #apteeci ?1uca 2A.2"2;@. Domnul mai
spune clar ca aceasta misiune va fi infaptuita inainte de a veni sfirsitul lumii9
:Si evanghelia aceasta a *mp!r!iei va fi propov!duita in toata lumea ca
m!rturie pentru toate 'eamurile> atunci va veni sfirsitul: ?%at. ;6.26@.
Pentru credincio#i nu e,ista nici o scua> acest mesa) trebuie vestit in toata
lumea. (rebuie sa ne consacram acestui scop neobosii. (rebuie sa trecem orice
bariera, folosindu"ne de armele spirituale> trebuie sa insistam si sa ne urmam
inta dogmatic " da, chiar asa cum spune lumea, cu fanatism " si, daca moartea
ne va lua inainte de a ne fi indeplinit sarcina, va trebui sa predam #tafeta altuia,
in n!de)dea ca ea va fi *mplinita pina ia urma. Sa murim cu mindrie ca am
lucrat la singura caua pentru care se merita sa tr!ie#ti.
(oi oamenii trebuie sa a)ung! la cuno#tina de Dumneeu, :c!ci asa de mult a
iubit Dumneeu lumea...:
In fine, misiunea noastr! este nu numai posibila dar si plina de incintare, pentru
ca II avem pe El in permanenta cu noi. Cre#tinul tr!ie#te ilnic con#tient de
preenta 1ui. &ctivitatea noastr! nu se deosebe#te de cea a semenilor no#tri, si
totu#i, sintem diferii de ei. Ca oricare dintre ei, suntem raniti, plingem, suferim
def!im!ri, suntem deam!gii uneori, ba chiar ne imbolnavim. Si totu#i, nu
suntem ca si ei. 'oi II avem pe Isus. Pro,imitatea 1ui ne mingiie, atingerea lui
ne intareste, dragostea 1ui ne reasigura. Isus a spus9 :lata, Eu sunt cu voi in
toate ilele, pina la sfirsitul veacurilor: ?%atei ;=.;A@.
Preenta lui necontenita, $ristosul cel ve#nic, acestea ne p!strea! imbetul pe
fata, ne da bucurie in pofida problemelor personale si spirituale. .mblam si
tr!im cu El si numai aceasta umblare si aceasta tr!ire ne poate da o idee ce
inseamna cerul.
El este iritotdeauna cu noi.
%isiunea este posibilaD
BIB1IA-+&P$O
($E B&1&'CED C$.+C$
C$&+1ES N. C3'' DI5I'E 3+DE+ I' ($E C$.+C$
B+E'C$ &++I'-(3' PE'(EC3S(&1 N3+S$IP
CECI1 B. P'I-$( S$&+PE'I'- ($E BQC.S 3B ($E C$.+C$
-E'E $. -E(R ($E P&S(3+ &'D $IS %I'IS(+O
P&.1 1. N&1PE+ NI'E SPI'S
$3N&+D &. S'ODE+ 'E.+3(ICS I' ($E C$.+C$
+3BE+( /&%EN S(. C1&I+ O3.+ C$.+C$ %&S +E&1
P3SSIBI1I(IES
+3BE+( $. SC$.11E+ N$&(JS -3%E N+3'- NI($ ($E
$&+5ES(4
/&%ES B. E'-E1 S NI1BE+( '3+(3' ($E S.P+E%E (&SP 3B
($E C$.+C$ "
/3$' (. SE&%&'DS & Q.ES( B3+ 5I(&1I(O I' +E1I-I3'
Bl'D1EO B. ED-E
& C&11 (3 C$+IS(I&' C$&+&C(E+ B+.CE S$E11EO
P&($N&O P+ESS %3'(-3%E+O &.5E. C1E5E1&'D, (E''.
CEC22
P&($N&O P+ESS ?&B35E@ P&($N&O P+ESS ?&B35E@
P&($N&O P+ESS ?&B35E@
I'(E+"5&+SI(O P+ESS D3N'E+S -+35E, I11. 8A727
+E5E11 C3%P&'O
31D (&PP&', ', /. AE7E7
-S1 +E-&1 B33PS P. A. Bo, 613 -1E'D&1E, C&1. <2;A<
R3'DE+5&' P.B1IS$I'- $3.SE 2627 1&PE D+., S. E.
-+&'D +&PIDS, %IC$. 6<7A8
EE+D%&'S P.B1IS$I'- $3.SE ;77 /EBBE+S3' &5E.,
-+&'D +&PIDS, %IC$. 6<7A;
B+3&D%&' P+ESS
2;E 'I'($ &5E., '3+($
'&S$5I11E, (E'' CE;C6
R3'DE+5&' P.B1IS$I'- $3.SE
?&B35E@